Domnule  președinte,  având în vedere situația actuală, care sunt consecințele asupra învățământului preuniversitar din România? Cum se va încheia situația școlară în acest moment, cum se vor desfășura examenele naționale la clasele terminale și în special ce se va întâmpla de la toamnă?

 

 

Practic școlile și universitățile din România sunt închise din 11 martie, o decizie justificată având în vedere pericolul la care ar fi fost expuși elevii, studenții și cadrele didactice, precum și familiile acestor elevi. A fost necesar ca sistemul clasic de învățare să fie abandonat pentru moment și s-a trecut la acest tip de învățare online, care  presupune existența unor echipamente absolut obligatorii. Mă refer la calculatoare, laptop-uri, tablete. Realitatea ne arată că un procent semnificativ de elevi nu au aceste dispozitive, se pare că în jur de 10%. Dacă ne gândim că avem 2,8 milioane de elevi în România, cred că aproximativ 300 000 de elevi în momentul de față nu au aceste dispozitive despre care vorbeam puțin mai devreme… Și, din păcate, se constată că  sunt și cadre didactice care nu au aparatură performantă, care să permită o învățare online la parametri normali. Totuși, oamenii au făcut eforturi foarte mari în această perioadă, chiar cu telefoanele personale pe whatsapp sau prin mesaje, au trimis teme, sarcini de lucru elevilor și au ținut legătura cu elevii, pentru ca flacăra cunoașterii să nu se stingă, ținând cont de faptul că mai sunt și examene de dat. Acum, concret, legat de faptul că elevii nu au venit la școală din 11 martie, se pune problema situației  școlare. Ministerul educației a luat decizia anunțată deja ca toți elevii să nu vină la școală, cu  excepția celor din clasele terminale, să continue acest tip de învățare și mediile lor să  se încheie pe baza mediilor din primul semestru și a notelor din semestrul al doilea. Sunt elevi care aveau deja o notă primită, alții care aveau două note sau chiar mai multe. Oricum există o procedură, astfel încât mediile elevilor să fie încheiate, având în vedere faptul că un procent semnifictiv din materie a fost parcurs, aproximativ 70%. Cert este că situația elevilor nu este pusă în pericol și nu  se va întâmpla ceea ce alarmist anunțau în urmă cu ceva timp, chiar înalți demnitari ai statului, că este riscul să se înghețe anul școlar.

 

Ce se  întâmplă  cu  cei  10%?

 

Da, sunt și elevi care nu au aceste dispozitive dar, din informațiile pe care le avem, s-au găsit soluții de a transmite și acestor elevi informațiile de care aveau nevoie, materiale etc. Cert este că toți elevii vor putea să aibă situația încheiată. Dar lipsa acestor dispozitive trebuie acoperită într-un fel pentru că, așa cum spun specialiștii, există  riscul ca această pandemie să revină, situație în care va trebui să se recurgă tot la școală online. Deci nu se mai pune problema de consolidare sau de recapitulare cum  s-a întâmplat în semestrul acesta, ci de a preda materia prevăzută de programe,tot online. Din acest motiv,  Guvernul României trebuie să găsească soluții pentru ca toți  elevii din această țară, care nu au echipamente care să le permită acest tip de școală, să le primească. Și, ca fapt divers, eu am trimis chiar un apel, ieri, către Guvernul  României și către Ministerul de Finanțe, Ministerul Educației, prin care le-am propus o soluție. Să nu uităm că Programul pentru școli, laptele și cornul, a fost suspendat. Din suma de 540 000 000 de lei alocată pentru anul 2020, aproximativ 160 000 000 riscă  să se întoarcă la bugetul de stat, având în vedere că pe perioada cât elevii nu au mers la școală, nu primesc aceste bunuri. Dacă, la prima rectificare bugetară, acești bani ar fi redirecționați pentru cumpărarea a aproximativ 200 000 de tablete de exemplu, destul  de performante. Aproape cât ar acoperi necesarul de echipamente pentru elevii care nu le au în acest moment. Sperăm că vor ține cont de această propunere, cei care guvernează… măcar pentru a fi pregătiți pentru ce-i mai  rău la toamnă. Mai avem un  argument, acest tip de învățare ar trebui luat în calcul și în alte situații.Să ne reamintim că au fost perioade când, din cauza condițiilor meteo, școlile au fost închise. Cred că în aceste situații se  poate trece automat la acest tip  de învățare online. Evident, trebuie pregătite și cadrele didactice, pentru că nu toate stăpânesc la parametri foarte înalți  folosirea acestor echipamente, pentru a se descurca foarte bine la aceste lecții desfășurate online..

 

Aș face observația că, întrucât este unul din puținele capitole de infrastructură la care România stă bine, în privința funcționării rețelelor de telecomunicații și a  internetului, chiar n-ar fi imposibil să realizăm un sistem național care să poată să facă educație de acest tip în situații de urgență.

 

Ar fi un lucru relativ simplu să se creeze toate condițiile pentru a face școală online.  Acum vedem și mai pregnant consecințele faptului că educația din România a fost abandonată în ultimii treizeci de ani, din punctul de vedere al investițiilor, atât în infrastructură, cât și în resursa  umană, dar asta e o altă  temă. Noi, apropos de investiții,  suntem departe de lumea normală, avem 2, 87% din PIB destinat educației, cea ce este extrem de puțin. Și în condițiile în care în lege, datorită federației noastre care a adunat semnături în anul 2004, pentru inițiativa legislativă prin care, în legea educatiei a fost  introdus acel articol conform căruia educația ar trebui să aibă 6%. Dar iată că în anul 2020 suntem la nici 3% din PIB alocați educației. Jenant și revoltător!

 

Revenind la examene…

 

Așa cum stau lucrurile, cel puțin așa s-a anunțat în acest moment, aceste examene ar trebui date în format normal, cu elevii prezenți la școală. Mă refer la elevii de clasa a VIII-a și la cei de clasa a XII-a. Aici sunt două curente, unii susțin că aceste examene ar trebui date în format clasic și este un curent foarte puternic, conform căruia aceste examene nu trebuie date și eu înclin să merg pe varianta a doua, ca și profesor, acum, pentru că, din punct de vedere rațional riscurile sunt foarte mari pentru a da examenele  în format clasic. Să nu uităm că asta înseamnă că cei aproximativ 300 000 de elevi să fie prezenți în sălile de clasă, pentru a susține aceste examene. Au anunțat că li se va lua temparatura înainte de a intra în sala de clasă… Realitatea ne arată că temperatura poate să crească și din alte motive decât cel de a fi infectat cu coronavirus.

 

După cum sunt și foarte mulți asimptomatici…

 

Am fost sunat de o elevă de zece care mi-a spus că ea face temperatura peste 38 de grade atunci când are o  emoție…  or, acea elevă, ar trebui să fie trimisă acasă. Și cu  ambulanța, pentru că nimeni nu știe de ce are temperatură. Școala trebuie să aibă  mai multe ambulanțe pregătite, să îi ducă acasă pe elevii care au temperatură sau la spital, în mod normal. Ce se întâmplă, mergând mai departe cu logica, trebuie câte zece elevi într-o sală de clasă. Sunt situații în care spațiile școlare nu sunt suficiente, pentru ca toți elevii să aibă loc toți în acea unitate de învățământ. Deci, o parte trebuie duși la o altă școală. Să ne gândim acum ce se întâmplă cu elevul intrat la examen. Așteaptă poate o oră până primește subiectele, se apucă să le rezolve, având masca pe figură, la o temperatură de 28-30 de grade, asta pentru că majoritatea unităților de învățământ nu au aparate de aer condiționat în sălile de clasă. Specialiștii spun că oricum aerul condiționat este periculos de folosit, având în vedere că aceste aparate grăbesc transmiterea virusului. Dacă mai are și ghinionul să poarte ochelari, probabil nu va vedea prea bine să scrie, având în vedere că ochelarii se vor aburi.  Și acel elev trebuie să dea totul, pentru a lua o notă cât mai mare. Unii nu vor rezista, vor abandona examenul, pentru că nu vor rezista fizic, pur și simplu, se vor sufoca. Ce se va întampla cu ei ? Vor mai participa sau nu la repartizarea computerizată, dacă este un elev de clasa a VIII-a? Nu, pentru că neavând o notă luată la acest examen, nu au cum. Să nu uităm că mulți dintre elevii care vor da examen trebuie să vină cu mijloacele de transport în comun sau vin din altă localitate, venind cu trenul sau cu autobuzul, alături de multe alte persoane. În aceste condiții, pot aduce un virus, în școală sau să-l ducă acasă, la părinți sau la bunici. Chiar dacă acelui elev i se ia temperatura, poate să fie în regulă, numai că peste câteva zile se constată că are familia infectată cu COVID-19. Deci sunt foarte multe argumente care ne conduc la ideea că pentru siguranța elevilor, a  părinților și a cadrelor didactice, mai înțelept ar fi să se găsească alte soluții, decât aceasta a examenului clasic. Să nu uităm că avem și  cadre didactice implicate în aceste examene. Avem peste 10 000 de cadre didactice în România, care au vârsta peste 65 de ani, sunt multe altele care au probleme de sănătate și care se supun unui risc foarte mare în momentul în care vin la școală. Problema de fond este că riscul este foarte mare pentru toată lumea și cei care iau această decizie trebuie să se gândească foarte bine, pentru că sunt soluții care pot evita aceste riscuri.

 

Păi sunt, că dacă învățământul superior își rezolvă inclusiv admiterea online, de ce nu s-ar putea da și examenul de bacalaureat, adică personal nu văd absolut niciun motiv…

 

Ar fi o variantă pentru că oricum miza examenului de bacalaureat nu este foarte mare, cei care sunt interesați acum foarte mult de acest examen sunt cei care vor să se înscrie la facultăți din afara României. Facultățile din România pot decide cum își organizează admiterea, pot da și examene online, pot lua în calcul media de pe diploma de bacalaureat sau pot alege o altă variantă.

 

Referitor la aceste examene naționale, o variantă susținută de multe voci ar fi ca mediile  la aceste examene să fie stabilite pe baza mediilor din anii anteriori de la anumite discipline, cum ar fi de exemplu de la disciplinele la care elevii ar trebui să susține aceste examene. Unii obiectează, spunând că se schimbă regulile în timpul jocului și că elevii nu au beneficiat de o evaluare unitară, aceasta fiind diferită de la o unitate de învățământ la alta sau că diferă în mediul rural fată de mediul urban. La prima vedere au și aceștia dreptate. Dar se pot găsi și alte soluții, pentru ca această accedere în ciclul superior să se facă cât mai aproape de realitate și să se țină cont de aptitudinile pe care le au elevii.

De exemplu, se pot lua în calcul mediile pe care un elev le-a avut la română și la matematică în clasele V-VIII și eventual, în funcție de  profilul pe care vrea să-l urmeze acel elev nimeni nu oprește unitatea de învățământ să introducă un filtru suplimentar de intrare, adică mediile de la una sau două discipline din aria curicculară specifică specializării la care vrea să meargă. Eu, de exemplu, dacă vreau să merg la matematică -informatică, mi se poate lua în calcul, pe lângă media de la limba română și matematică din clasele V-VIII și media de la fizică, de la chimie, de la biologie sau  toate cumulate.

 

Este oricum sistemul care s-a aplicat în învățământul universitar când nu se dădea admitere…

 

E o orientare mult mai corectă fiindcă știm că acum sunt multe cazuri în care elevi de clasa a IX-a se trezesc la uman, fiind de real sau ajung la real fiind de uman, asta în urma repartizării computerizate, apoi fac eforturi mari să se transfere de la un profil la altul, de la o specializare la alta, în clasa a IX-a. Eu cred că ar fi un criteriu mai obiectiv decât un examen dat în condiții improprii, pentru că e posibil ca un elev de nota zece, fizic să nu dea randament din cauza condițiilor din ziua examenelor și nota lui să nu  reflecte realitatea. Același lucru se poate întâmpla și cu examenul de bacalaureat, luându-se în considerare mediile la acele discipline pe care le dau. Este o situație excepțională, trebuie să punem în balanță ce este mai bine pentru a nu periclita sănătatea elevilor, a familiilor acestora și a cadrelor didactice.

 

Regulile nu le-am schimbat noi, le-a schimbat pandemia, asta este adevărul. Deci aici deontologia va trebui să aibă pe primul plan siguranța cetățeanului, și viața, și după aceea discutăm…

 

În opinia mea rațiunea trebuie să învingă și nu emoționalul!

 

Vă mulțumin foarte mult și menținem legătura.

 

Un interviu realizat de Cezar Corâci

Având în vedere că încă nu a fost adoptată o decizie referitoare la modul concret de desfășurare a examenelor de evaluare, contează dacă ne veți transmite punctul dumneavoastră de vedere pentru a-l prezenta celor implicați în stabilirea formei finale de organizare a concursurilor (secțiunea de comentarii se află la finalul paginii).