Bună dimineața, domnule președinte.

 

Bună dimineața.

 

Anul 2020 pare că se termină în aceleași condiții, adică greu și agitat, cum fost, și în domeniul socialului. Am văzut că BNS a avut un număr de consultări sau negocieri cu noul Guvern al României în privința a ceea ce va urma în anul următor cu salariul minim și respectarea altor legi în vigoare în acest moment. Am vrea să ne spuneți  câte ceva despre aceste negocieri.

 

E prea mult spus negocieri. Înainte de toate țin să menționez că toți partenerii sociali reprezentativi, atât sindicatele reprezentative naționale, confederații, cât și federațiile  patronale au fost incluse în acest proces de consultări, și au fost discuții atât cu privire  la stabilirea salariului minim pe economie pentru 2021, cât și, în cursul zilei de ieri dimineața până seara, consultări pe diverse proiecte de acte normative care își propun, cum zicem noi, niște modificări de substanță în diverse politici publice pentru anul 2021. Evident, mare parte dintre ele cu impact pe zona socială. Așa cum încercam să subliniez, nu e un proces de negociere, ci unul de consultare. Pentru că  negocierea presupune, printre altele, și soluții de compromis, astfel încât toate părțile care se așează la masă să se ridice până la urmă cât de cât mulțumite. Așa că, în procesul pe care l-am menționat, Guvernul și-a comunicat viitoarele decizii, ne-a ascultat, oricâte argumente le-am adus au rămas pe pozițiile lor, și asta și datorită  faptului că procesul de consultare e unul contra cronometru. Închipuiți-vă, de exemplu, că ieri am avut la dispoziție trei ore, patru ore, pentru a face analiză pe texte de proiecte de ordonanță extrem de complexe. De pildă cu această ordonanță….cu impact pe vreo 10-12 alte legi și ordonanțe. Și când ești pus așa într-un ritm alert să  analizezi și să vii cu soluții alternative este destul de greu. Însă, cel puțin pentru noi, cei din BNS, lucrurile erau clare de astă  vară.  Discutasem  cu colegii mei, chiar  le prezentasem niște analize, atunci  când, în Parlamentul României, cred că nu  era săptămână lăsată  de la Dumnezeu în care unii sau  alții să nu încerce să  exploateze, anul  electoral încheiat recent, pe 6 decembrie, și să  vină cu  diverse  proiecte de  legi cu impact social, în speranța că  vor câștiga voturi. Zonele vizate de dezbaterile politice de anul ăsta și de diverse decizii  au  fost, vă  reamintesc, cele care  pe de  o parte ținteau la  niște creșteri  de alocații pentru copii… Știți că  au  fost tot felul de voturi date pe diverse formate de  legi adoptate în  Parlament, ordonanță, reacția Guvernului, demersuri la Curtea Constituționaă, deci a fost o nebunie pe marginea acestui subiect. De asemenea au fost în cursul acestui an presiuni mari pentru o altă  componentă cheie, și anume salarizarea în sectorul public, plecând de la o decizie anunțată chiar de președintele României, de dl. Johannis, în perioada decretelor prezindențiale…  Domnule, ne-am gândit să stimulăm medicii și o parte din personalul medical, să le dăm un bonus finaciar de 500 de euro în fiecare lună, pentru că ei sunt în prima linie și se confruntă cu covidul ăsta blestemat… Gest care a antrenat după aia o avalanșă de solicitări în același sens și din partea altor categorii  socio-profesionale și de aici au ieșit în Parlament tot soiul de dezbateri, discuții și  decizii care însemnau, de asemenea, antrenări de creșteri de cheltuieli cu salariile. Și, în ultimul rând, un alt subiect spumos pentru clasa politică din România și interesant prin prisma numărului uriaș de voturi care îl  antrenează, și anume creșterile de  pensii… vă reamintesc că și aici subiectul ăsta a fost discutat, rediscutat, dezbătut,  acuze putere-opoziție, o nebunie întreagă, o isterie întreagă. Până la urmă nu s-a mai întâmplat acea creștere de la 1 septembrie a pensiilor cu 40%, care era prevăzută în  noua lege votată nu cu multă vreme în urmă de o majoritate strânsă în jurul PSD-ului. Pensia a crescut cu doar 14% la 1 septembrie, cu promisiunea că în cursul  anului care vine vor avea din nou loc creșteri de pensii de la 1 septembrie, încă 30%.  Promisiunea Guvernului în exercițiu condus de dl Orban. Astea trei componente noi  le-am luat în analiza de impact pentru anul 2021. În momentul în care am văzut ce  înseamnă asta ca efort financiar pentru România și în momentul în care am văzut programele electorale ale partidelor politice, ne-a fost foarte clar că 2021 va aduce foarte multă insatisfacție mai multor categorii sociale din România. Pentru că ecuația din punct de vedere finaciar nu se mai închidea. Nu are cum să se închidă. Pentru că toate partidele politice din România, în programele lor politice, mă refer la cele care au contat în economia jocului politic și în mare majoritate au și intrat în Parlament, în ciuda surprizelor Pro România și PMP…  uitându-ne pe programele lor și analizând  programele lor…  recunosc, intru în categoria fraierilor care și-au pierdut timpul  citind programele politice… am  constatat că toți se angajau, așa, cu larghețe și maximă disponibilitate să nu umble semnificativ în sistemul fiscal din România, în  ideea de a liniști mediul de afaceri. Mediule de afaceri, stai liniștit, noi nu umblăm la fiscalitate. Singurele partide care au avut ceva de spus pe zona asta au fost PSD-ul și  USR-ul, ambele venind să propună o soluție la o problemă pe care o ridicasem în urmă cu câțiva ani de zile în diverse analize și studii pe care le-am dat publicității. Arătam în urmă cu câțiva ani  de zile, cu vreo trei ani mai precis, că România era campioană, din păcate, la fiscalizarea salariilor mici. Cea mai mare rată de impunere a salariului minim din toată UE. Și atunci și PSD-ul și USR-ul au spus: ia să venim noi cu o măsură care să vizeze eliminarea taxării salariului minim pe economie, asta ca un mesaj pentru un număr important de alegători. Gândiți-vă că pentru un milion și jumătate de indivizi salariați din România asta ar fi însemnat foarte mult. În  condițiile date, chiar și variantele lor propuse în programe, ale PSD-ului și ale USR-ului, nu însemnau mai multe venituri la bugetul de stat, ci însemnau mai puțin venituri. O scădere, e adevărat mică, însă o scădere în ceea ce privește veniturile bugetare, chiar cuantificaseră impactul macroeconomic. În condițiile astea, cu toată  avalanșa și cu toată presiunea pe cele trei componenete majore: salarizarea în sectorul public, alocațiile și pensiile, dar fără o schimbare de filozofie în politica fiscală a României, nu aveam și nu avem nicio șansă să atingem dezideratele pe care ni le  propusesem pe cele trei  componente. Așa că ceea ce face acum guvernul Câțu, nu  face nimic altceva decât să confirme ceea ce noi spuneam astă-vară: nu se închide ecuația. Trebuie să vă mai dau o informație pe care o puteți verifica: cam din vară, Comisia Națională de Prognoză a stopat comunicarea publică și n-a mai dat  publicității așa cum fusesem obișnuiți prognoze macroeconomice, în principal cele care vizează anul 2021. Și care sunt absolut necesare în proiectarea și construcția oricărei schițe de buget de stat, de buget de asigurări sociale. Era evident că aveau o  cheiță politică care a fost întoarsă și s-a spus stop, din momentul ăsta nu mai comunicați nimic pentru că comunicările voastre vor da informații care vor fi speculate în campania electorală. Așa că singura noastră șansă de a mai avea acces la informații privitoare la proiecțiile pe 2021, cel puțin pentru noi, cei care analizăm  evoluția macroeconomică , din care putem să desprindem sau să scoatem răspunsuri la niște întrebări care vin de la membrii noștri, cum sunt cele care vizau componentele pe care le-am menționat mai devreme, rămăsese Eurostatul. Și atunci, pe cifrele Eurostatului, am avut și de acolo confirmarea că 2021 se anunță în continuare a fi un an extrem de dificil pentru România. În primul rând în ceea ce privește creșterea deficitului bugetar, pentru că ei luaseră în calcul, în momentul în care au făcut prognozele, Eurostatul a luat în calcul legislația în vigoare, atât pentru pensii publice, cât și pentru alocații și pentru salariile în sectorul public. Și duseseră pe prognoze deficitul bugetar al României pentru 2021 undeva la 11,2%, 11,3%. În momentul în care alaltăieri spre exemplu, am întrebat pe premierul Câțu elemetele legate de buget, singura informație,evident întrebarea mea vizând cele trei  componente pe care le-am menționat mai devreme, momentul în care mi-a comunicat că ținta lor de deficit pe care vor construi proiectul de buget pe 2021 este de doar 7%, lucrurile au fost clare. Chiar înainte de a apare orice tip de proiect, de ordonanță pe care am văzut-o după aia la câteva ore, am avut confirmarea faptului că vor urma niște măsuri de cel puțin înghețare dacă nu chiar de amputare a unor drepturi. Sau de prorogare a unor termene pentru intrarea în vigoare a unor măsuri cu impact social. Așa cum am spus, suntem, din păcate, într-un scenariu care nu ne permite o discuție serioasă asupra viitorului României. Rămânem în aceeași  zonă cu incertitudini, și în 2021, întrucât Guvernul rezultat în urma unor negocieri, acest guvern de coaliție are  un program politic cu care a fost investit de Parlamentul României, care nu vizează  schimbări majore în politica fiscală. Asta înseamnă că următorii patru ani de zile, dacă își vor respecta programul, următorii patru ani de zile neaducând schimbări majore în politica fiscală a României, vor plasa economia României în același model… E posibil ca în anii care vin să stopăm declinul  economic cauzat de covid de data asta, să reîncepem să creștem economic, dar toată această creștere economică, la fel ca în anii precedenți, să nu se vadă în ceea ce privește Bugetul de stat din România.

va urma

Interviu realizat de Cezar Corâci