Să vedem dacă vor exista și ecouri din partea Guvernului.

Da, noi ne vom bate, pentru că v-am spus, a fost un grup de super specialiști foarte  entuziaști pe care i-am strâns și care nu prea aveau ei  timp dar, până la urmă, ca să scape de gura mea au venit lângă mine și am scris acea fișă care… Știți că fișele acestea la proiectele europene sunt destul de complicate, greu de făcut și de fundamentat. Dar am făcut!

Felicitări pentru realizare!

În condițiile tensiunilor care apar în proximitatea noastră… ce a mai rămas din Industria de Apărare de la noi din țară? Dacă, la un moment dat, ar apărea o solicitare pentru realizare unui  efort de susținere a armatei noastre, industria specială ar fi pregătită cât de cât?

Acuma, ce să  vă spun? Un răspuns prea cinstit ar presupune prea multe riscuri… iar o minciună, sincer să fiu, nu mi-o permit, pentru că mi-ar periclita credibilitatea pe care mi-am câștigat-o cu greu. Dar o să  vă  răspund. În primul și primul rând, ne uităm că din ce în ce mai mult echipament militar de generație recentă și din ce în ce mai mulți militari NATO sunt mutați în România, și în Polonia, și în Țările Baltice. Acest lucru, nu trebuie să  fii foarte deștept, te duce cu gândul la faptul că, în mod cert, tu, fără sprijinul partenerilor, nu te descurci. Și nu cred că este o rușine să spui acest lucru. Deci, în actuala situație geostrategică, armata română este undeva spre mijlocul programului de modernizare și înzestrare, care știți că a fost aprobat de Parlament și de către CSAT. Nu s-au putut arde etape pentru că domeniul e foarte complex, așa că, dacă vorbim de capabilitățile noastre de autoapărare sau de îndeplinire a sarcinilor noastre în cadrul tratatului NATO în domeniul naval, vă răspund cert: nu suntem pregătiți, n-avem fregate, n-avem corvete. Și aici nu prea avem pe cine să dăm vina. Dacă ne uităm la partea de terestru și aerian, toate exercițiile care s-au derulat cu partenerii noștri și, să spunem, actualitatea, statusul programelor de înzestrare, mă fac să spun că da, putem să  avem o prezență, o participare, un rol decent. Dar, acuma, să știți, războiul nu mai este ăla convențional, războiul este hibrid, asimetric, aici iarăși nu pot să nu amintesc de marea întârziere care ni se datorează numai și numai nouă, legată de Programul C4. Ar fi fost nemaipomenit ca toate aceste platforme terestre, aeriene, navale viitoare să fie integrate cu un C4 de concepție românească. De altfel, nu pot să nu vă informez că Piranha 5 și transportoarele 8×8 care se fac cu General Dynamics folosesc un sistem de comandă-control furnizat de o firmă din România. Așa că, în mod natural și normal și, mai ales, având în vedere tensiunile din zonă, acest program C4 ar fi trebuit demarat încă de acum trei ani, sau măcar anul ăsta să  fie considerat ca un program foarte urgent, foarte util, prioritar. Deci, situația, ce să spun, e complicată… Armata română… În mod normal nu sunt eu cel care să  vă  spun dacă este sau nu pregătită, dar pot să vă spun că companiile din Industria Națională de Apărare, cel puțin cele private, sunt bine pregătite să susțină, să asiste eforturile naționale de apărare. Cele din zona de stat, companiile din Industria de Apărare cu capital de stat, mă gândesc că  dacă, Doamne ferește, criza se acutizează, vor avea directori pe măsură, de ce nu chiar militari, și atunci hai  să  privim cu oarecare siguranță viitorul apropiat…

Să sperăm că nu escaladează conflictul… Două întrebări într-una singură: Practic, s-a văzut, exportul nostru este prăbușit și performanța de export a companiei fanion, cum spuneați, este sublimă, dar cam lipsește. Considerați necesară o privatizare a sectorului respectiv? Și cum vedeți totuși o  promovare a ceea ce  produce Industria de Apărare, atât cea privată,  cât și cea de stat, în viitorul apropiat? Astfel încât să mai ajungem și noi să mai contăm pe piețele externe…

Să dezvolt puțin răspunsul la întrebarea dvs. … Exportul scăzut – v-am dat mai multe explicații, și cu ANCEX-ul, și cu managementul neperformant, și cu tehnologiile vechi, energofage, și prețuri care nu sunt competitive… Nu  v-am pomenit, în schimb, de influența negativă asupra exporturilor  a lipsei contractelor de offset. Dacă, toate echipamentele, de circa 10 miliarde, care  s-au luat în ultimii doi ani de către România, ar fi  avut în paralel și niște contracte de  offset, așa cum încheie Polonia, cum încheie Finlanda, cum încheie Belgia, cum încheie Cehia, deci nu  eram noi o excepție, ce însemna acest lucru? Însemna, pe de o parte, un transfer tehnologic care ne făcea pe noi mai  competitivi și reușeam să avem niște produse de un nivel tehnologic superior, iar pe de alta, lucram în cadrul obligațiilor de offset pentru furnizorii  străini, dar nu numai pentru producția pentru România, ci și pentru producția pe care ei o  aveau pentru alte state și atunci evident nivelul nostru de export era mai mare… Deci, nu s-a înțeles că acest offset este vital și este obligatoriu pentru România, nu neapărat numai din punctul de vedere al  repatrierii valutei plătite pe respectivele echipamente, ci și ca o soluție foarte rapidă și eficientă de retehnologizare. Și, în special, de ce să nu recunosc, pe zona industriei de stat, cu  capital de stat. Deci, este o greșeală că nu s-a făcut, aici iarăși este o  frustrare a noastră, PATROMIL și anul trecut a insistat, am avut întâlniri repetate cu Comisia de Apărare din Senat și din Camera Deputaților, chiar la nivelul doamnei președinte, am făcut un proiect de lege nouă a offsetului, dar și aceasta a rămas în sertare. Asta despre influența proastă a lipsei offsetului… Am putea să o dregem măcar de acuma încolo, timpul încă nu este pierdut. Iarăși, știți vorba aceea, degeaba ai o fată  frumoasă și vrei să o măriți, dacă o ții în casă și n-o vede nimeni. La fel și cu produsele noastre: noi, pe zona de optronică, pe zona de IT, pe zona de comandă-control, pe zona de aerospațiale, am rămas în continuare competitivi. Și am fost recent la expoziția EDEX, mă refer  în decembrie, EDEX din Cairo, Egipt, unde firma PRO  OPTICA și-a făcut o piață excepțional  de bună și este extrem de apreciată, alte două-trei firme care au venit în standul național pe care l-am organizat au reușit să identifice în cadrul programului pe care-l are PRO OPTICA, să identifice încă niște posibilități în zona de cyber security, în zona de comandă-control, deci, asta vă spuneam, trebuie să scoți fata din casă să fie văzută… Noi ar trebui totuși să participăm de preferat cu stand național la expoziții de tehnică militară. Din fericire, în anul acesta, în luna mai, avem aici în București, la ROMAERO, avem o nouă ediția a lui Black Sea Defense, Aerospace and Security, BSDA, 2022. Din nefericire, din cauza pandemiei a avut două ediții suspendate, dar acum avem toată  speranța că o vom derula și vrem cu această ocazie să prezentăm totuși ceea ce am reuit să mai facem, să încercăm să-i convingem pe decidenții noștri politici să  stea de vorbă cu furnizorii străini în prezența noastră, nu separat de noi, pentru că  altfel rămâne o vorbă în vânt cu cooperarea industrială transfrontalieră. Ori, cooperarea industrială transfrontalieră în domeniul Apărării, nesusținută de guverne, este apă de  ploaie. Deci, sperăm cu această ocazie ca și decidenții noștri să  vadă mai clar și să își exprime susținerea pentru firmele românești în parteneriat cu  firmele străine și aici iarăși aș vrea să menționez că în luna martie, în India, va avea loc o expoziție de tehnică militară, Defexpo. Avem o ambasadoare extrem, extrem de ambițioasă, de ageră, Excelența sa doamna Daniela Sezonov-Țane, care a  preluat funcția de Ambasador de la New Delhi acum un an, cu care PATROMIL  colaborează excepțional, am făcut și o conferință cu Camera de Comerț și Industrie, cu domnul Președinte Mihai Daraban, și cu ambasada noastră la New Delhi, și cu Ambasada Indiei la București, și intenționăm să mergem la Defexpo în luna martie, cu un stand național, dar avem nevoie de suportul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, asta este procedura, sper să îl obținem. India este printre primele cinci puteri militare ale lumii și, din fericire, noi avem niște relații tradiționale în zona Industriei de Apărare. Am fost informați că  documentele diplomatice, cele extrem de importante, care definesc un parteneriat strategic într-un domeniu sau, în general, au fost finalizate ca negociere la nivelul Ministerului de Externe. Deci, noi credem că la Defexpo ar fi momentul ideal ca industria românească  să spună din nou prezent pe piața Indiei, unde pe vremuri am fost destul de activi, mai  ales că  există un interes clar exprimat privind IAR 99 Șoim. IAR 99 Șoim este un avion încă foarte bun, mai ales varianta modernizată, pe care Craiova, într-un parteneriat cu un mare  jucător precum o firmă dintr-o țară ca  India… Vreau să  vă spun că  ar fi o  lovitură și comercială, și strategică.. Oricum o dată în viață ți se întâmplă o poveste din aceasta. Am mai identificat, pentru că ei sunt, știți că ei au și program satelitar, au  și program nuclear și, din fericire, nu  sunt pe vreo listă de nefrecventabili. Așa că am început, cel puțin la nivelul PATROMIL-ului, am început să ne uităm cu multă speranță și cu mult interes către reluarea relațiilor bilaterale, iar aceasta s-ar putea face prin prezența noastră la Defexpo în martie, unde s-ar putea semna și respectivele documente politico-militare, care ar fi un semnal nemaipomenit de bun. Și, de asemenea, ei vor veni la BSDA-ul din luna mai, în sensul că batem fierul cât e cald, și am putea chiar să  avansăm repede și să  recuperăm din toate întârzierile astea despre care vă spuneam la începutul discuției noastre că le-am înregistrat din cauza pandemiei. Deci, niște relații accelerate pe Egipt, niște relații accelerarte pe India, pe Orientul Mijlociu, ar putea fi soluția la situația grea în care ne aflăm, dacă vom ieși din criza asta energetică.

Să sperăm că ieșim, eu vă mulțumesc mult…

Dar noi avem soluție în PNRR!

Vă mulțumesc mult, iar surpriza extraordinar de plăcută este că, în sfârșit, vocea coerentă pe care ar fi  trebuit, poate, să o  găsim la nivelul instituțiilor,  se face auzită, iată,  în cadrul PATROMIL-ului, și a devenit o voce puternică, a cuiva care are drept de acțiune pe zona asta… Din partea cealaltă, a autorităților statului care ar trebui să fie mult mai prezente, n-am auzit, din păcate, nimic, în ultima perioadă. Vă dorim succes în continuare și vă promitem că vom încerca să vă sprijinim în orice demers.

Vă mulțumin frumos și vă promitem că nu plecăm!

 

Interviu realizat de Cornel Moisă