Informaţiile provenite din diferite surse nu permit o idee clară a ceea ce s-a petrecut şi încă se petrece la Moscova. Ştim doar, cu certitudine, că sâmbătă şeful miliţiilor private Wagner, Evgheni Prigojine, care contează pe circa 25.000 de mercenari, unii scoşi de dată recentă din închisorile ruse, cu acceptul lui Vladimir Putin, a anunţat preluarea controlului asupra aeroportului şi cartierului militar general din Rostov pe Don, aflat la câteva sute de kilometri de frontiera ucrainiană, unde trupele sale combătuseră alături de cele ale armatei regulate. El a acuzat ministerul rus al Apărării de bombardarea poziţiilor sale, ca represalii, la criticile virulente privind conducerea operaţiunilor militare şi aprovizionarea cu muniţie, denunţând corupţia şi luxul în care se scaldă oligarhii apropiaţi puterii. Şi ceea ce se prefigura de ceva timp s-a întâmplat, Evgheni Prigojine declarând următoarele: „Consiliul comandanţilor PMC Wagner a luat o decizie, aceea de a pune capăt răului pe care conducătorii militari îl fac”. Serviciile secrete ruseşti (FSB) îl acuzaseră de vineri pe patronul grupului paramilitar Wagner de incitarea la război civil şi ceruseră declanşarea procedurii de arestare a acestuia. A urmat ieşirea, sâmbătă dimineaţa, pe posturile de televiziune a lui Vladimir Putin, care fără a cita numele fostului său bucătar, a calificat acţiunile grupului paramilitar Wagner drept o rebeliune armată, un pumnal înfipt în spate, amintind de evenimentele din primul război mondial, cu insurecţia de la Sankt Petersburg din februarie 1917 care au condus la revoluţia bolşevică. Un discurs grav, care venea la puţine zile după ce în media rusă se făcuse elogiul lui Evgheni Prigojine, eliberatorul Bakhmut, Mariupol, Livichansk. Însuşi Vladimir Putin a salutat contribuţia la evenimentele din Ucraina. Ce se mai putea înţelege? Antecedentele lui Prigojine erau cunoscute, dar el devenise familiar pe culoarele puterii de la Kremlin şi deja în colimatorul serviciilor de informaţii occidentale. Averea sa personală concentrată la Sankt Petersburg unde îşi au sediul firmelor sale se duce undeva la 1,2 miliarde dolari. Altceva reţine însă atenţia: 4 armate, din care 3 private, acţionează în Federaţia rusă: armata lui Prigojine, a lui Kadirov, a Gazprom şi cea a lui… Şoigu. Cu peste 1.000 de piese militare, puse în mişcare, armata aceasta se deplasa în cursul zilei de sâmbătă spre Moscova via Voronej. Câteva confruntări răzleţe s-au soldat cu pierderi pentru armata rusă, între care 7 avioane ale forţelor aerospaţiale, 3 elicoptere, transportoare blindate, dar şi oameni. Grupul Wagner operase în Sahel, Siria, Sudan, ca furnizor de securitate pentru guvernele slăbite. Este suspect faptul că FSB l-a acuzat pe Prigojine de trădare, ceea ce nu putea face decât cu acceptul lui Vladimir Putin. Toată povestea survine pe fondul ofensivei ucrainiene, când se părea că basculează în favoarea Rusiei. După negocieri telefonice prelungite cu preşedintele Belarus, Alexandre Lukaşenco, a fost posibilă găsirea unei soluţii de compromis, soldată cu întoarcerea din drumul spre Moscova a coloanelor militare, cu garanţii de securitate pentru comandanţii şi combatanţii wagnerieni. În toată splendoarea a apărut slăbiciunea sistemului rus. Vladimir Putin, comandantul suprem al armatei, a eşuat în protejarea suveranităţii de stat a Rusiei, Prigojine demonstrând că este capabil să ocupe fără eforturi un oraş cu un milion de locuitori, a cărui garnizoană militară nu s-a opus. Presa europeană remarcă acum faptul că ofensiva ucrainiană are o şansă reală. Autoritatea lui Vladimir Putin s-a diminuat, dacă nu cumva a fost făcută ţăndări. Abia sâmbătă dimineaţa n-a mai căutat să disimuleze gravitatea momentului. Teoretic, Prigojine n-a avut nicio revendicare precisă, în dialogul cu generalii ruşi, învinuiţi de „bombardarea civililor”. Oricum nu le mai este aliat. Cel puţin aparent. A cerut frecvent unei părţi importante a efectivelor militare ruse susţinerea, făcând apel la eşaloanele inferioare. Cu ce se va alege după retragerea în Belarus, este greu de prevăzut. Inclusiv dacă va mai rămâne în viaţă. Potrivit serviciilor de informaţii americane ar fi obţinut despărţirea de Şoigu şi Gherasimov. Mai mult, Vladimir Putin i-ar fi oferit posibilitatea unor noi contracte cu ministerul Apărării, dacă doreşte, ţinând cont de meritele pe teatrele de operaţiuni ucrainiene, fără a da detalii. Una peste alta Evgheni Prigojine l-a umilit pe Vladimir Putin.
Un articol de Mircea Canțăr
