Grație doctorului Sebastian Rushworth, Vocea Românului a fost una dintre primele publicații românești care a explicat cititorilor săi amănunțit și pe înțelesul oricui felul în care funcționează sistemul imunitar, demonstrând totodată felul în care virusul SARS-COV-2 dă imunitate funcțională chiar și în lipsa anticorpilor IgG măsurabili, sau chiar și atunci când anticorpii care pot fi detectați în fluxul sanguin dispar în câteva luni.[1]

Cum în era digitalizării informația științifică nu poate fi, totuși, ascunsă sub preș, acum se scrie și la noi, pe larg, despre acest subiect[2], ceea ce ne bucură mult, fiindcă oamenii au nevoie atât de speranță, cât și de lămuriri oneste, de natură să reducă isteria colectivă creată voit, din considerente pe care, deocamdată nu le putem decât bănui, atât de o mare parte a presei, cât și de anumiți așa ziși ”specialiști”, în jurul epidemiei de covid 19.

Cum ar fi, de pildă, dl. Emilian Imbri, managerul spitalului Dr. Victor Babeș, fost ”medic de întreprindere” la dispensarul din Ulmeni, Călărași, propulsat ulterior de regimul comunist în postul de redactor la Editura Medicală, un om a cărui carieră de medic plin a durat doar 4 ani și câteva luni. În rest, a mai ocupat diverse funcții de consilier  (la CDR, al Elenei Udrea, în guvernul Ponta), sau de șef pe la CNAS, nefiind, însă, nici medic primar și nici măcar medic specialist, că despre ranguri universitare nici nu mai e cazul să aducem vorba.

Dar, iată că tocmai Emilian Imbri ne explica deunăzi, clar și răspicat că ”e vremea dictaturii medicale” și tot domnia sa își mărturisea, acum câteva zile, la Digi 24, unul dintre cele mai umede vise, anume acela ca după trecerea pandemiei de coronavirus, mulțimile de cetățeni responsabili să manifesteze în Piața Victoriei în favoarea menținerii purtării măștilor, ca pavăză împotriva tuturor pericolelor.

Declarație halucinantă pe care ne abținem s-o comentăm, în speranța că o vor face medicii adevărați din România.

Până atunci, având în vedere că doctorul Rushworth este întotdeauna ”la zi” cu toate cercetările privitoare la pandemie, fiind totodată o voce echilibrată și calmă, ne grăbim să vă facem cunoscute, tot prin intermediul d-sale, cele mai recente informații științifice privitoare la purtarea măștilor.

Atât de recente, încât studiul științific analizat de această dată de tânărul medic suedez a apărut pe 18 noiembrie, așadar doar acum câteva zile.

Lectură plăcută.

Nedeea Burcă

 

Cele mai recente dovezi științifice privitoare la purtarea măștilor de protecție

Un articol de Sebastian Rushworth M.D.[3]

Avem în sfârșit, un studiu controlat, randomizat, care a investigat capacitatea măștilor de a-și proteja purtătorii împotriva covid 19. Cercetarea a fost publicată în Annals of Internal medicine[4]și a fost realizată în Danemarca, cu sprijinul financiar al unei fundații caritabile, care are legătură cu o companie deținătoare a unui lanț de supermarketuri (nu sunt sigur dacă asta înseamnă că au dorit ca rezultatul investigației să fie pro sau contra folosirii măștilor, sau, pur și  simplu, și-au dorit să afle doar adevărul).

Pentru a fi incluși în studiu, participanții trebuiau să aibă peste 18 ani și să petreacă cel puțin trei ore pe zi în afara casei. De asemenea, nu li s-a permis să ia parte la cercetare celor care au, au avut simptome, sau chiar un diagnostic confirmat anterior de covid 19. Toți potențialii participanți au fost testați dacă au anticorpi, iar cei cu rezultate pozitive au fost excluși de la participare.

În total, au fost recrutate 6024 de persoane, din care 4862 au participat până la final. Este un număr mare, care ar trebui să poată detecta o diferență semnificativă. Vârsta medie a participanților a fost de 47 de ani. Jumătate au purtat mască în permanență, atunci când se aflau în afara casei, spre deosebire de cealaltă jumătate, grupul de control, care nu a purtat deloc.

Din motive evidente, acest studiu nu s-a putut face ”în orb”, câtă vreme este greu spre imposibil să creezi o situație în care oamenii să nu știe dacă poartă sau nu mască.

Participanții primului grup au primit 50 de măști chirurgicale de unică folosință. Ceea ce este de natură să crească mult probabilitatea ca studiul să demonstreze un efect semnificativ al măștilor, în comparație cu starea de fapt reală din majoritatea țărilor unde, așa cum știm, oamenii utilizează măști din pânză, complet ineficiente.

Participanții au fost urmăriți, timp de o lună, iar la sfârșit au fost testați din nou, atât cu teste de anticorpi, cât și cu teste PCR pentru covid.

Pacienții au fost de asemenea testați și în orice moment în care au prezentat simptome sugestive de covid.

Fiecare dintre aceștia a primit instrucțiuni scrise și video despre modul de utilizare corectă a măștilor și li s-a cerut, tuturor, să nu folosească niciodată o mască mai mult de opt ore.

Interpretarea rezultatelor s-a făcut atât ținând seama de absolut toți pacienții implicați în studiu, cât și luând în considerare doar participanții care au raportat că au purtat măștile în cea mai mare parte a timpului exact așa cum au fost instruiți să o facă.

În general, cel de-al doilea tip de analiză, per protocol[5], face rezultatele să pară mai bune decât sunt ele cu adevărat, pentru că, în lumea reală, nu toată lumea se conformează, foarte strict, instrucțiunilor. Dar, în cazul de față, cred că este rezonabil să știm și ce efect au măștile atunci când sunt utilizate exact conform instrucțiunilor.

Care au fost, așadar, rezultatele?

În cazul primului tip de analiză, atunci când s-a ținut cont de absolut toți participanții, 1,8% dintre membrii grupului care a purtat mască au dezvoltat covid 19 pe parcursul studiului. În grupul de control, adică al celor care nu au purtat mască, s-au îmbolnăvit 2,1%. Ceea ce înseamnă o diferență de 0,3% în favoarea măștilor, un procent foarte, foarte departe de a fi semnificativ din punct de vedere statistic.

În cazul analizei per protocol, după excluderea celor 7% participanți care au neglijat adesea instrucțiunile de purtare a măștii, s-au îmbolnăvit 1,8% din grupul celor cu mască, și 2,1% din grupul de control al celor care nu au purtat mască. Așadar, în mod foarte interesant, rezultatul a fost același, indiferent dacă ne  uităm doar la cei care purtau măștile conform regulilor, sau la toată lumea, inclusiv la cei care nu au urmat instrucțiunile. Ceea ce sugrează că purtarea măștii nu face o diferență în sine.

Trebuie menționat și că cercetătorii nu s-au uitat doar la covid, ci și la alți 11 viruși respiratori. Din acest punct de vedere, în grupul cu mască, 0,5% au dat rezultate pozitive pentru unul sau mai mulți alți viruși respiratori, iar în grupul de control, fără mască, cei care au dat rezultate pozitive, au fost 0,6%. Adică, o diferență de 0,1%, din nou foarte departe de a fi revelatoare din punct de vedere statistic.

Ce concluzii am putea trage de aici?

Purtarea măștilor în public nu scade în mod semnificativ probabilitatea de a ne îmbolnăvi de covid 19. Este posibil să existe o foarte mică reducere a riscului, dar suficient de mică cât să fie nedetectabilă într-un studiu în care au fost urmăriți 5000 de oameni, timp de o lună.

Ca să nu mai spun că efectul observat în studii este, de obicei, mai bun decât cel din realitate. Și asta din pricină că participanții la studiu încearcă să se conformeze mai mult decât oamenii obișnuiți și, totodată, primesc instrucțiuni mult mai bune.

În cazul de față ei au avut și măști mai bune decât folosesc oamenii în realitate, și, de asemenea, le-au schimbat în mod regulat.

Așadar, dacă în acest studiu nu s-au putut observa diferențe semnificative, putem fără doar și poate afirma că nici în realitate nu există vreo diferență semnificativă.

Un lucru bun este că acest studiu este cel dintâi controlat și randomizat care imită realitatea prezentă în mai multe țări, în care oamenii poartă măști în public.

Un rezultat interesant al studiului a fost că 52 de persoane din grupul cu mască și 39 de persoane din grupul de control, fără mască, au raportat pe altcineva din casă cu covid 19 în timpul studiului. Dar, dintre toți aceștia la un loc, s-au îmbolnăvit, în mod real, doar trei.

Așadar, iată că oamenii care au locuit împreună cu cineva care are covid nu au avut mai multe șanse de a se îmbolnăvi decât toți ceilalți. Ceea ce sugerează că marea majoritate a infecțiilor au loc în afara casei și de-abia aceasta este o cale interesantă pentru cercetări ulterioare.

De asemenea, se pare că majoritatea celor care au covid nu sunt, în realitate, foarte molipsitori, sugestie care vine în sprijinul ipotezei că majoritatea infecțiilor sunt generate de un grup mic de ”super-spreaderi”, extrem de infecțioși.

Principalul inconvenient al acestui studiu este că a urmărit doar riscurile personale ale participanților, nespunând nimic despre cât de mare sau mic ar putea fi pericolul de a infecta pe altcineva, un parametru la fel de important pentru care, la ora actuală, nu există studii de calitate.

Astfel încât, înainte de a putea spune cu adevărat că măștile nu îndeplinesc nicio funcție, avem nevoie de un alt studiu, controlat, randomizat, care să analizeze capacitatea măștilor de a preveni infectarea celorlalți.

 

5Analiza per protocol este o analiză a datelor din studiile clinice care ia în considerare doar participanții care au parcurs tot planul de tratament și au urmat cu strictețe instrucțiunile prevăzute în protocolul studiului. Prin urmare este o analiză a efectului unui tratament (medicament) doar într-n cadru ideal. (n. red.)