Ted Snider

Pe 13 iunie, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit, la Kremlin, cu o serie de corespondenți de război și bloggeri militari. Unul dintre aceștia l-a întrebat despre ”faimoasele linii roșii”. Adresându-i-se lui Putin, el a spus: ”Este limpede că… suntem în război nu doar cu regimul de la Kiev, ci și cu așa-zisul Occident colectiv. Țările NATO trec liniile noastre roșii în mod constant. Ne exprimăm îngrijorarea și continuăm să spunem că acest lucru este inacceptabil, dar nu avem niciodată reacții semnificative. Cât vom continua în acest fel?”

Este o întrebare pe care și-au pus-o și oficialii de rang înalt din administrația Biden. Cu mai puțin de două săptămâni în urmă, The Washington Post a relatat că, în ultima vreme, evaluarea riscurilor se face ținând cont de faptul că Putin ”nu și-a ținut promisiunea de a pedepsi Occidentul pentru că a furnizat arme Ucrainei”. Casa Albă a ajuns la concluzia că blufează.

Un înalt oficial al Departamentului de Stat spune că „reținerile Rusiei au influențat calculul de risc al secretarului de stat Antony Blinken”, care a determinat administrația Biden ”să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina”. Conform declarației unui oficial de la Casa Albă ”consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a considerat, de asemenea, beneficiile furnizării de mai mult armament letal Ucrainei ca fiind mai mari decât riscurile intensificării conflictului, ceea ce l-a determinat să lucreze ”mai mult cu aliații europeni pentru furnizarea de F-16 Ucrainei.”

Dar este posibil ca SUA să interpreteze greșit deciziile militare rusești și să nu le recunoască drept reacții la depășirea liniilor roșii.

Cei care cunosc bine gândirea lui Putin spun că el nu blufează. În biografia pe care i-a scris-o, Philip Short scrie că printre lecțiile formative ale copilăriei sale nu s-a numărat niciodată cacealmaua. Short este de părere că Putin deprinsese deja de pe străzi toate lecțiile care i-au fost predate ulterior de KGB. Cum ar fi, de pildă, ”să nu atingi o armă decât dacă ești pregătit să o folosești. Întocmai ca și pe stradă doar că acolo – zice Putin – situația era clarificată cu pumnii. Nu te implicai decât dacă erai sigur de izbândă.”

”Țările NATO depășesc mereu liniile noastre roșii”, a observat corespondentul de război. ”Ne exprimăm îngrijorarea și continuăm să spunem că acest lucru este inacceptabil, dar nu avem niciodată reacții semnificative. Cât vom continua în acest fel?”, a întrebat el.

Am reacționat depășind propriile noastre linii roșii, a răspuns Putin. El a identificat, în mod special, trei asemenea reacții.

”Prima și cea mai importantă”, a spus Putin, a fost invazia Ucrainei de către Rusia.

”Pentru Rusia, cea mai strălucitoare dintre toate liniile roșii – așa cum spunea fostul ambasador în Rusia și actualul director al CIA, William Burns – a fost întotdeauna ”intrarea Ucrainei în NATO”. Pe 17 decembrie 2021, Rusia a atras din nou atenția Washingtonului asupra acestei linii roșii. Cerințele cheie privind garanțiile de securitate au fost lipsa atât a expansiunii NATO în Ucraina, cât și a desfășurării de arme sau trupe în acest teritoriu. Pe 26 decembrie, SUA au respins cererea fundamentală a Rusiei: o asigurare scrisă că Ucraina nu va adera la NATO. Putin a remarcat că ”principalele preocupari ale Rusiei au fost ignorate” și, pe 17 februarie, a venit răspunsul oficial al Rusiei, conform căruia SUA și NATO nu au oferit ”nicio rezolvare constructivă cererilor cheie ale Rusiei”. Apoi, a adăugat că, dacă SUA și NATO vor continua să refuze prezentarea unor ”garanții obligatorii din punct de vedere juridic” cu privire la preocupările sale de securitate, Rusia va riposta cu ”mijloace tehnice și militare”.

Nu a fost nicio cacealma. Rusia a trasat linia roșie, SUA au trecut peste ea și Putin a răspuns că va riposta cu mijloace militare. O săptămână mai târziu, rușii au invadat Ucraina. ”Nu este operațiunea specială în sine o ripostă la trecerea peste aceste linii?” i-a răspuns Putin corespondentului de război.

Cel de-al doilea răspuns rusesc la depășirea liniilor roșii de către Occident a fost lovirea sistemului energetic al Ucrainei. În primele zile ale războiului, Rusia pare să nu fi vizat în mod deliberat infrastructura civilă. Un analist principal de la Defense Intelligence Agency a divulgat pentru Newsweek că, în prima lună de război, ”aproape toate loviturile cu rază lungă au fost îndreptate către ținte militare”.

În septembrie 2022, Rusia a asistat la ”implicarea directă… a personalului militar american în punctele esențiale”. Pe 10 septembrie, New York Times a relatat că SUA ”furnizează informații mai bune și mai relevante despre slăbiciunile Rusiei” și că ”au intensificat fluxurile de informații despre poziția forțelor ruse, evidențiind slăbiciunea acestora.” CNN a informat că SUA se angajează acum în ”jocuri de război” cu Ucraina.

Rusia a interpretat această implicare tot mai mare în război ca un semn că SUA ”participă acum direct la acțiunile militare împotriva țării noastre”. Și asta a fost ce-a de-a doua depășirea a unei linii roșii. Rusia a ripostat prin primele lovituri aeriene masive asupra sistemelor electrice.

Că ofensiva ucraineană ”a implicat direct personalul militar american în punctele esențiale… este ceva mai mult decât ceea ce conducerea rusă ar putea considera drept una dintre liniile roșii anunțate chiar de la începutul acțiunii în Ucraina”, a informat Asia Times pe 12 septembrie.

”Atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei nu sunt o ripostă la depășirea liniilor roșii?, l-a întrebat Putin pe corespondentul de război.

A treia reacție rusească a venit după o serie de atacuri cu drone ucrainene în teritoriul rus, și vorbim în special despre dronele pe care Rusia a fost forțată să le anihileze deasupra Kremlinului, precum și de recunoașterea directă a ”planurilor de asasinare a președintelui Putin”. Rusia a răspuns cu rachete care au distrus Direcția Principală de Informații a Ministerului Ucrainean al Apărării.

”Oare distrugerea sediului Direcției Principale de Informații a forțelor armate ale Ucrainei nu este o ripostă? Ba este”, a răspuns Putin la întrebarea jurnalistului.

Nu știi că ai trecut o linie roșie decât atunci când deja s-a și întâmplat. Iar asta face ca alegerea înăspririi conflictului în detrimentul diplomației să fie foarte periculoasă. Dar, de asemenea, nu știi niciodată că o țară a ripostat la trecerea unei linii roșii, cu excepția cazului în care recunoști escaladarea tensiunilor ca pe un rezultat al acestei încălcări. Putin a identificat public trei asemenea escaladări ca fiind riposte la încălcarea liniilor roșii rusești, sugerând de asemenea că, probabil, exista și mai multe escaladări care, în lipsa trecerii dincolo de aceste linii, puteau fi evitate: ”mijloacele media nu pot acoperi totul”, a spus el.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici

Ted Snider are o diplomă de licență în filosofie și scrie despre istoria și politica externă a SUA.