Pictura germană de la începutul secolului al XX–lea este cunoscută în mod special pentru reprezentanții de marcă ai expresionismului. Expresionismul își are de fapt originea în Germania, fiind reprezentat de către Ernst Ludwig Kirchner, Erich Heckel, Karl Schmidt-Rottluff, Max Pechstein – grupul Die Brücke („Puntea”) din Dresda – și Franz Marc, August Macke – din jurul Almanahului Der Blaue Reiter („Călărețul albastru”) din München – acoperind perioada 1905 – 1918. Vor adera mai târziu Emil Nolde, Paul Klee și Wassily Kandinsky. Azi însă vom vorbi despre un personaj aproape singular în pictura germana, impresionistul Max Slevogt.

Max Slevogt

 

Wikipedia spune despre Max Slevogt (1868 –1932) că este un pictor și ilustrator impresionist german, cel mai bine cunoscut pentru peisajele sale. El a fost, împreună cu Lovis Corinth și Max Liebermann, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai stilului plein air din Germania.

Gravură de Emil Orlik

Autoportret 1905

 

Scurtă biografie. S-a născut în Landshut, Regatul Bavariei, în 1868. Din 1885 până în 1889 a studiat la Academia din München, iar picturile sale timpurii sunt întunecate la tonuri, exemplificând stilul predominant în München. În 1889, Slevogt a vizitat Parisul, unde a urmat Académie Julian. În 1896, a desenat caricaturi pentru revistele Simplicissimus și Jugend, iar în anul următor a avut prima sa expoziție personală la Viena.

 

 

Opera. Spre sfârșitul anilor 1890 paleta lui s-a luminat. A călătorit din nou la Paris în 1900, unde a fost reprezentat în pavilionul german al expoziției mondiale cu lucrarea Scheherezade și a fost foarte impresionat de picturile lui Édouard Manet. În 1901 s-a alăturat Secesiunii Berlinului.

Veliere pe Alster seara -1905

 

 

Danaë – 1895

Dansatoare în auriu 1895

Vânător pe o pantă 1903

Vedere din Frankfurt 1911

Portretul dansatorului Marietta di Rigardo  – 1904

Nud 1905

Sub tei  – 1913

 

O călătorie în Egipt în 1914 a dus la 21 de picturi în ulei într-un stil proaspăt luminos, precum și numeroase acuarele și desene; pe drumul de întoarcere s-a oprit în Italia.

Furtună de nisip în deșertul solar – 1914

Pirații 1914

Femei sudaneze în Egipt  – 1914

Nilul lângă Assuan – 1914

 

După izbucnirea primului război mondial, a fost trimis ca pictor oficial de război pe frontul de vest. Experiența războiului a dus la căutarea unui nou stil adecvat ororilor războiului. În același an, a devenit membru al Academiei Prusace de Arte din Berlin.

A proiectat peisaje pentru interpretarea lui Don Giovanni de Mozart la opera de stat din Dresda în 1924. Lucrarea sa a făcut parte din evenimentul de pictură din competiția de artă de la Jocurile Olimpice de vară din 1928 .

Aria șampaniei din opera Don Giovanni  – 1902

Francisco d’Andrade ca Don Giovanni – 1912

 

Învingătorul

Natură statică cu flori în aer liber – 1917

 

În 1929, i s-a oferit o mare expoziție pentru aniversarea de 60 de ani la Academia Prusac de Arte din Berlin. 

Vie lângă Neucastle 1927

 

 

 

În ultimul an de viață a lucrat la pictura murală religioasă Golgatha în biserica păcii din Ludwigshafen pe Rin. A fost distrusă de bombardamente în timpul celui de-al Doilea Război Mondial .

 

În 2020, Fundația pentru Patrimoniul Cultural Saarland a anunțat returnarea următoarelor lucrări Max Slevogt moștenitorilor lui Julius Freund, a cărui familie a fost persecutată rasial ca evreu după 30 ianuarie 1933 și forțată să vândă sub naziști.  Iată care sunt lucrările :

 

Francisco d’Andrade (Studiu principal), 1902, ulei pe pânză.

Portul Brindisi, 1914, acuarelă

Li-Hung-Tschang, 1900, desen cu cerneală

Scheherezade își spune povestea califului, 1901, desen cu pix

Mungos, 1901, desen cu stilou, acuarelă

Lamenting Women (Lamenting Women in front of a House), ca.1898–1903, desen cu stilou și tuș

Slevogthof Neukastel

 

Max Slevogt a murit la Leinsweiler (la acea vreme în regiunea Rheinpfalz din Bavaria ) în 1932. Este înmormântat în locul de înmormântare al familiei Finkler, la est de casa sa, așa-numitul Slevogthof (cu picturi murale) la Neukastel.

 

Sursa biografiei : Wikipedia

 

 

Stimați cititori,

 

Obișnuim să credem că impresionismul a fost un curent al picturii franceze, sau a unor pictori asimilați picturii franceze, indiferent de originea lor ( Vincent VanGogh este flamand, Alfred Sisley este englez). Am dorit, în ultimele două articole, să Vă arăt dimensiunea universală a impresionismului, prin cei doi artiști care provin din culturi plastice total diferite de cea franceză și anume cea americană și cea germană…și nu au fost singurii…

 

Rubrică realizată de Cezar Corâci