Tamás Orbán

România și Bulgaria au așteptat ani de zile de-a rândul aderarea la Schengen, doar pentru ca negocierile să fie înghețate din nou de cele câteva țări care au decis să stea în calea proiectului, înghețând negocierile.

Aderarea României la Schengen este însă una dintre prioritățile cheie ale politicii de vecinătate a Ungariei, iar Budapesta își va folosi poziția de președinte al Consiliului în 2024, pentru a finaliza procesul – a promis miercuri, opt noiembrie, ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, la București.

”Intrarea României în Spațiul Schengen este un interes național clar al Ungariei”, a spus Szijjártó. ”România este a doua cea mai mare piață de export a Ungariei; apartenența sa la Schengen va consolida, evident, relațiile noastre economice și comerciale, care vor deveni mult mai puternice.”

Ministrul de externe a subliniat că, dacă România nu va fi acceptată în spațiul Schengen până în iulie anul viitor, când va începe mandatul Ungariei la conducerea Consiliului, ”unul dintre obiectivele primordiale ale președinției ungare a UE va fi acela de a ajuta România în acest sens”.

Ministrul s-a deplasat în capitala vecină pentru a participa la cea de-a șasea Conferință Internațională a Gazului din România, un forum important care reunește factorii de decizie politică și reprezentanți ai industriei, pentru a discuta modalități inovatoare de consolidare a securității energetice a regiunii Mării Negre și a țărilor învecinate.

După ce a vorbit la conferință, Szijjártó s-a întâlnit cu Kelemen Hunor, președintele RMDSZ, cel mai mare partid care reprezintă etnicii maghiari din România. ”Considerăm comunitatea [locală maghiară] ca o resursă, o verigă de legătură în relațiile dintre țările noastre”, a spus ministrul de externe ungar adăugând că, după aderarea României la Schengen, ”granița nu ne va mai diviza, ci ne va lega”.

Problema: migrația

În ciuda vetourilor persistente ale Austriei împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen, actuala președinție spaniolă încă mai speră că se va ajunge la un acord în cadrul viitoarei reuniuni a miniștrilor de interne ai blocului, care va avea loc la începutul lunii decembrie.

Până acum, Austria s-a opus cu hotărâre la aderarea României la Spațiul Schengen și se pregătește ca, în decembrie, să-și exprime din nou dreptul de veto. Motivul la care se face referire în mod constant este migrația ilegală, Viena invocând numărul tot mai mare de frontiere interne temporare reintroduse în Spațiul Schengen din cauza presiunii migratorii tot mai mari și a eșecului frontierelor externe.

Cu toate acestea, atât Bucureștii cât și Sofia susțin că ambele sunt situate în afara rutei principale a migranților din Balcani, care trece prin Serbia și intră în UE prin granițele cu Ungaria și Croația. Cu toate acestea, cancelarul austriac Nehammer a precizat, la sfârșitul lunii octombrie, că Viena nu are nicio problemă cu niciuna din cele două țări, ci chiar cu spațiul Schengen, sugerând necesitatea reformelor și a întăririi protecției frontierelor externe, înainte de ridicarea veto-ului.

”Poziția noastră este că sistemul Schengen, în ansamblul său, nu funcționează; prin urmare nu suntem deschiși la extinderea sa”, a declarat ministrul austriac de interne Gerhard Karner în august, ultima dată când a apărut această problemă pe masa Consiuliului.

Prin urmare, contribuția Ungariei ar putea fi și mai importantă în această dezbatere. Țara a pledat mult timp pentru protecția frontierelor UE și, ani de-a rîndul, a cooperat strâns cu Austria și Serbia împotriva migrației ilegale. După ce și-a asumat președinția UE în iulie 2024, Budapesta va găsi probabil abordarea potrivită pentru a atenua poziția Vienei și, totodată, pentru a răspunde preocupărilor acesteia.

Cazul Bulgariei este ceva mai complicat, deoarece aderarea țării este blocată de Țările de Jos, care cer ca, înainte de a adera la zona fără pașapoarte a Europei, Sofia să implementeze reforme pentru combaterea corupției și a crimei organizate. Haga și-a menținut inițial aceeași poziție și împotriva României, dar a renunțat în urmă cu câteva luni, lăsând doar Viena în dezacord cu Bucureștii.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici

Tamás Orbán este jurnalist politic la The European Conservative și locuiește la Bruxelles. Născut în Transilvania (România), a studiat istoria și relațiile internaționale la Cluj și a lucrat pentru mai multe institute de cercetare politică din Budapesta. Este interesat de evenimentele curente, mișcările sociale, geopolitica și securitatea Europei Centrale.