Noah Carl

Criza energetică de iarna trecută a fost mult mai puțin gravă decât fusese prevăzut – în mare parte datorită vremii neobișnuit de calde. Într-adevăr, iarna 2022-2023 a fost a doua cea mai caldă iarnă înregistrată în Europa, iar cererea de gaze naturale a fost mult mai mică decât de obicei.

Dar a fost totuși frig și oamenii au fost nevoiți să își încălzească casele. Cu toate acestea, potrivit The Economist, prețurile ridicate ale gazelor au descurajat mulți europeni să facă acest lucru, ceea ce a provocat un exces de 68 000 de decese pe întreg continentul. Publicația prezisese că așa se va întâmpla și predicția ei s-a dovedit corectă – sau, cel puțin, așa susține.

Cum au ajuns analiștii la cifra de 68 000?

Ei au început prin a observa că, între noiembrie 2022 și februarie 2023, a existat un exces de 149 000 de decese – cu 8% mai mare decât media pe cinci ani (intervalul 2015-2019).

Aproximativ 60 000 au fost înregistrate oficial ca fiind decese covid, așa că acestea au fost scăzute din total.

Apoi au urmărit dacă prețurile la energie sunt corelate cu rata deceselor non-covid în țările europene și au descoperit că da, sunt – așa cum se vede în graficul de mai jos.

Există o puternică asociere pozitivă între prețurile energiei și excesul de decese non-covid la fiecare10 000. Rețineți că Marea Britanie a avut printre cele mai mari prețuri la energie și cel mai mare exces de decese non-covid.

The Economist a utilizat un model care controlează diferiți factori și a constatat că ”o creștere a prețului de aproximativ 0,10 euro/Kwh a fost asociată cu ”o creștere a mortalității săptămânale a unei țări cu aproximativ 2,2%. Ceea ce înseamnă că, dacă prețurile la energie ar fi ramas așa cum erau, Europa ar fi înregistrat 68 000 de decese mai puțin.

În ceea ce mă privește, am de făcut un reproș în privința metodologiei: numărul absolut al deceselor în exces la fiecare100 000, folosit ca parametru determinat, nu ține cont de îmbătrânire, defavorizând astfel țările cu rate de natalitate mai scăzute. Cu toate acestea, diferențele nu sunt uriașe și este foarte puțin probabil ca analiza să fi fost serios afectaă. (Cifra reală ar putea fi cu 10-15% mai mică.)

De altfel, ei estimează, de asemenea, câte vieți au fost salvate prin subvențiile la energie și vin cu o cifră de 26 600. Având în vedere că subvențiile erau de ordinul a 600 de miliarde de euro, aceasta înseamnă aproximativ 25 000 de euro/viață salvată – cu mult peste estimările standard ale ”valorii statistice a unei vieți”.

Creșterea prețurilor la energie de anul trecut s-a datorat parțial incertitudinii declanșate de invazia Rusiei și, prin urmare, a fost, probabil, inevitabilă. Cu toate acestea, s-a datorat și sancțiunilor autoimpuse de către Europa asupra energiei rusești, împreună cu decizia Rusiei de a reduce aprovizionarea cu gaze (înainte de sabotajul Nord Stream).

După cum a remarcat The Spectator, într-un editorial recent, sancțiunile împotriva Rusiei au eșuat într-o mare măsură. Ele nu au izbutit să oprească războiul și cu atât mai puțin să ”transforme rubla în moloz”. Singura lor ”realizare” a fost aceea că i-au ajutat pe chinezi, presupușii noștri rivali, care au putut să cumpere energie la preț redus.

Dar, se pare că au ucis un mare număr de vârstnici.

Traducere și adaptare: Nedeea Burcă

Sursa: aici