Artiști contemporani

Gânduri

Dragi cititori ai ziarului „Vocea românului”, oameni buni, ne pregătim pentru intrarea în noul an!

Am întrebat câțiva artiști (poeți, pictori, muzicieni) ce așteptări au sau ce-și propun pentru 2024.

Poate părea anost, plictisitor, previzibil, dar acești oameni, pregătiți pentru „a dărui”, își doresc „cititori”, „vizitatori”, „spectatori” și „putere de muncă”. Din această perspectivă, devine de netăgăduit că am putea fi împărțiti în două categorii: cei care dau și cei care primesc. Evident, rolurile se pot schimba oricând. Pentru că, indiferent de calitatea estetică, artă e iubire. Arta ar putea fi, de exemplu, coloana vertebrala a societății. Sau sufletul acesteia. Un produs artistic are o energie compatibilă, sau nu, cu propria noastră vibrație. Poate, de aceea e de preferat să nu spunem despre arta cuiva ca e „bună” sau „rea”. Ne place sau nu. Înțelegem sau nu. Este ce aștepta ochiul sau urechea noastră. În fond, avem de unde alege.

În acest punct, se conturează rolul dumneavoastră, pentru că puteți fi chiar cititorul, privitorul și ascultătorul de care artiștii au nevoie.

Vă amintiți măsuțele cu trei picioare? Le mai puteți vedea în albume vechi sau la muzee. Trei înseamnă stabilitate. Transpusă, relația stabilă „emițător – mesaj – receptor” ar putea fi, in cazul de față, „artist – artă – public”.

Atât cât am reușit să-mi dau seama, cei cărora li se adresează actul artistic, indiferent de natura sa, au evoluat. Au deplasat, vizibil, atenția de la trup, la suflet. Între visător (cu aripi) și omul concret (cu gânduri) există, ca în imaginea de mai jos, o fâșie liberă, o cărare, un spațiu pe care-l putem umple cum vrem. Ar putea fi libertatea noastră de a ne bucura la alt nivel. Ca o trecere, permisă tuturor, de la concret, la abstract. În timpul nostru liber putem fi, uneori, suflete în curs de purificare, copii care cred în basme și așteaptă ca binele sa învingă.