Simbolistica vizitei lui Biden la Bruxelles

Prezenţa liderului de la Casa Albă, la Bruxelles, pentru a fi prezent la cele trei summit-uri, dintre care cel al NATO s-a detaşat ca amplitudine, a fost –de data aceasta- chiar un eveniment major al agendei internaţionale, învolburată de războiul din Ucraina. Nu se poate spune dacă Joe Biden profită de prelungirea războiului, fiindcă ar fi cinică o astfel de abordare, dar acasă are de surmontat o scădere în sondaje, premergător alegerilor de la mijloc de mandat, şi criticile republicanilor, care îl doreau mult mai intervenţionist. N-a trimis trupe şi nici avioane contra Rusiei, până în prezent poziţionându-se într-o echilibristică inconfortabilă, Dar prezenţa sa la summit-ul NATO de ieri, de la Bruxelles, oferă şi o altă grilă de lectură: Joe Biden a consolidat NATO, alianţa defensivă, pe care Emmanuel Macron o vedea în 2019 „în moarte cerebrală” şi la care UE ar vrea să alăture propriul sistem de apărare şi securitate, pomenit deunăzi, nu în premieră, de Josep Borell, înaltul reprezentant pentru politică externă. „Noi suntem uniţi în apărarea democraţiei şi cu poporul ucrainian”, a spus Joe Biden la întâlnirea cu membrii G7, la Consiliul European, şi summit-ul NATO. Prezenţa preşedintelui american la sediul NATO, din Bruxelles, a mai sugerat, dacă mai era nevoie, supremaţia SUA la nivelul alianţei. Şi membrii NATO au înţeles că trebuie să-şi augmenteze cheltuielile militare. NATO va deplasa 4 noi grupări tactice în Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia, pentru consolidarea flancului estic, şi le va ranforsa pe cele din Polonia şi ţările baltice. S-a discutat, între altele, dar en-passant, despre summit-ul G20, dar fără Rusia, deşi China, i s-a alăturat şi Brazilia, India rămânând non-aliniată, a respins această propunere. Un „beneficiar” al actualei stări de lucruri pare, după toate semnalele, premierul englez Boris Johnson, situat în prima linie a războinicilor, în speranţa reintrării în graţiile europenilor după Brexit. De altfel, guvernul britanic a şi anunţat joi furnizarea a 6000 de rachete defensive şi a sumei de 25 milioane lire pentru armata ucrainiană. De asemenea, a anunţat o nouă serie de măsuri coercitive vizând 59 de persoane şi anteprize ruse şi belaruse ca reacţie la invazia Ucrainei. Vizate sunt gigantul de diamante Alrosa, grupul privat de servicii militare Wagner, apoi fondatorul Thinkoff Bank, Oleg Tinkoff. A fost o zi a diplomaţiei internaţionale, în plan larg. Volodimir Zelenski a cerut ţărilor NATO să furnizeze ajutor militar fără restricţii, pentru că momentan Kievul luptă în condiţii neegale. Dar, evenimentul zilei de ieri, considerat ca fiind unul major, ce nu poate fi escamotat, a fost măsura instituită de Moscova, confruntată cu un război economic total, de fapt un ultimatum gazier al lui Vladimir Putin, ca plata importului de gaze şi petrol brut să se facă în ruble, ne-mai admiţându-se decontarea în dolari şi euro. Şi deja Arabia Saudită a acceptat vânzarea petrolului în yuani. Ceea ce înseamnă de acum că Ucraina devine cheia unei noi ordini mondiale. Fiindcă este un teritoriu cheie pentru controlul Eurasiei. După Germania, pentru care schimbarea sistemului de plată înseamnă o rupere de contract, Austria a respins, la rândul ei, forma de plată, iar grupul gazier polonez PGNiG a anunţat că refuză plata în ruble. După decuplarea de la sistemele financiare, limitarea tranzacţiilor în dolari şi euro, îngheţarea a circa 300 miliarde dolari rezerva de schimb în bănci străine, Moscova reacţionează vehement. Războiul continuă. Nu se vorbeşte deloc de încheierea ostilităţilor pe teatrele de operaţiune, negocierile sunt în impas prelungit, şi asta e tragic, fiindcă în suferinţă teribilă este populaţia ucrainiană. Ruşii reproşază că nu au cu cine discuta, ucrainienii afirmă acelaşi lucru.