Mai întâi o declaraţie a deputatului de Sibiu, Dan Barna, liderul USR-Plus, care afirma ieri despre situaţia din oraşul său că este tragică, întrucât rata de infectare este de 11 la mia de locuitori. Din Sibiu este, după cum se cunoaşte, preşedintele Klaus Iohannis şi vicepremierul Raluca Ţurcan, deputat al acestui judeţ. Ca să ştim cum stăm cu vorbele. Ieri, preşedintele Klaus Iohannis şi o parte din membrii guvernului, în cadrul unei videoconferinţe cu prefecţii din ţară, pe tema gestionării pandemiei, ne-a spus câteva lucruri, nu multe, şi deloc liniştitoarea, între care şi faptul că măsurile întreprinse de guvern dau „roade” deşi zilnic se înregistrează în jurul a 10.000 noi cazuri de infectare cu coronavirus, iar ziua de 11 noiembrie a adus şi un record de decese (203). Şi acum vestea mobilizatoare: „Suntem în a treia săptămână în care numărul maxim de cazuri se situează în zona de 10.000 şi sunt zile în care numărul de infecţii este sensibil sub această cifră. Nu putem spune că am oprit pandemia, dar avem primele confirmări că măsurile luate dau rezultate”. Şi preşedintele a continuat pe acelaşi ton. „Din păcate aceste măsuri nu au fost suficiente. Nu au fost suficiente fiindcă vedem că la ATI numărul de persoane internate creşte. Din nefericire aceasta este marea tragedie. Zilnic avem un număr îngrijorător de decese. Mult prea mulţi români mor de această boală. Evident că s-a impus un nou set de măsuri restrictive din această cauză”. În continuare preşedintele a făcut referiri la reducerea mobilităţii populaţiei, adică limitarea posibilităţilor de contact între persoanele infectate şi cele sănătoase. Pe data de 12 noiembrie s-au înregistrat 10.142 cazuri noi de infectare cu coronavirus, dar şi 120 de decese. Incidenţa a crescut de la o zi la alta. Autorităţile analizează posibilitatea ca anumite oraşe să intre în carantină. Preşedintele a cerut prefecţilor să comunice în teritoriu măsurile noi luate. S-a cerut imperativ fermitate şi claritate, ca măsurile propuse de specialişti să fie aplicate. Situaţia este realmente neliniştitoare, afectând segmente profesionale. Închiderea pieţelor şi târgurilor –spaţiile închise- a generat nemulţumirea producătorilor agricoli dar şi a micilor comercianţi. Nici o referire la închiderea unităţilor şcolare, pentru că elevii sunt, nu-i aşa „răspândaci ai virusului”, cum s-a exprimat premierul Ludovic Orban. Ceva despre vaccinul Covid-19, o speranţă este adevărat, dar sunt multe suspiciuni de rezolvat: efectele secundare ale vaccinului, producţia, stocajul la -70 de grade Celsius, deşi Pfizer şi BioNTech au prezentat bune rezultate, mai exact 90% eficienţă. Ideea videoconferinţei cu prefecţii din ţară este una nouă, dar salutară. Probabil preşedintele Klaus Iohannis a aflat că, luni, cancelarul german Angela Merkel va face acelaşi lucru cu preşedinţii landurilor, spre a decide noi măsuri de restricţie. Şi în Germania se întrevăd semne de ameliorare, întrucât curba infecţiilor s-a aplatizat, dar situaţia rămâne „foarte gravă”, averizează Institutul „Robert Koch”. Circa 22.000 noi cazuri oficial recenzate în 24 de ore au impus obiectivul major de zăgăduire a infectării la nivelul la care sistemul sanitar poate face faţă. Preşedintele Klaus Iohannis a invitat „autorităţile şi experţii” să ia măsuri ferme, adică intransigente. Este vorba de măsuri „bine gândite”. Câteva referiri, menite să exprime grija neţărmurită pentru viaţa românilor, pe primul loc fiind „sănătatea acestora”. N-au lipsit micile exerciţii de optimism cu izul lor politicianist. Avem resurse pentru a ieşi la liman din acest necaz prelungit, bineînţeles cu condiţia să votăm PNL la alegerile apropiate. Cu aerul său competent şi eficace, arborat, premierul Ludovic Orban a lăsat să se înţeleagă că acţiunile guvernului nu pot avea fisuri iar eşecul e ceva de care n-a auzit. Nemulţumirea angajaţilor HoReCa şi producătorilor agricoli izgoniţi din pieţe nu reprezintă decât bruiajul unor mase de oameni care nu pricep mare lucru, dispuşi să înţeleagă că doar ceea ce trăiesc este adevărat şi nu ceea ce li se spune.

Un articol de Mircea Canțăr