1904: România aderă la Convenția internațională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.
1910: Pionierul francez al aviației Henri Fabre devine prima persoană care zboară cu un hidroavion, după decolarea de pe o pistă de apă lângă Martigues, Franța.
1910: Se constituie, la București, „Comisia istorică a României”, menită să asigure publicarea, în ediții critice, a cronicilor românești și a altor izvoare, inclusiv străine, referitoare la români.
1913: Vaporul cu turbină Vaterland („Patria”) este lansat la Hamburg ca fiind cea mai mare navă de pasageri din lume. În 1917, a fost confiscat de guvernul SUA și redenumit Leviathan.
1915: La Ateneu a avut loc prima audiție a Simfoniei a II-a de George Enescu, dirijată de compozitor.
1917: A intrat în vigoare pentru prima dată ora de vară în SUA.
1917: SUA a intrat în posesia Insulelor Virgine din Marea Caraibelor.
1918: Înființarea Royal Air Force în Marea Britanie.
1919: România: Trecerea la calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).
1921: Înființarea Operei Române din București.
1922: Iosif Stalin îi succede lui Vladimir Ilici Lenin ca lider al Uniunii Sovietice.
1923: Este promulgată prin decret regal Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.
1924: Întemeierea Societății de Radiodifuziune Sud-Vest la Frankfurt și a Societății de Radiodifuziune de la München.
1924: Sunt pronunțate sentințele în procesul participanților la Puciul din noiembrie (1923) de la München: cinci ani închisoare și amendă pentru Hitler și alți acuzați, achitarea generalului Ludendorff.
1926: Premiera filmului Iadeș, prima producție a regizorului Horia Igiroșeanu. Societatea sa, „Clipa-Film”, inițiase și prima formă a cinecluburilor românești, asociația „Amicii Filmului”.
1926: S-a înființat, la București, Institutul de Studii Bizantine.
1929: Este dată în funcțiune linia telefonică directă București – Budapesta.
1930: Orașele turcești Constantinopol și Angora și-au schimbat denumirea în Istanbul și, respectiv, Ankara.
1931: Un cutremur a distrus Managua, Nicaragua; au murit 2.000 de oameni.
1933: Primul zbor peste muntele Everest, o expediție britanică, condusă de marchizul de Clydesdale și finanțată de către Lucy, Lady Houston.
1937: Portul arab Aden devine colonie britanică.
1938: Carol al II-lea a desființat toate partidele politice și a instituit Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri „consilieri regali” numiți de rege, cu rang de miniștri de stat.
1939: A apărut, la București, săptămânal, revista România literară, sub conducerea lui Cezar Petrescu.
1939: S-a încheiat războiul civil din Spania.
1939: Sfârșitul războiului civil spaniol și începutul dictaturii lui Francisco Franco.
1940: Comisarul poporului la Externe, Viaceslav Molotov, a ținut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra raporturilor cu România. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucît tratatele de la Londra nu fuseseră denunțate), spunea că „aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS”.
1941: Are loc masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice ucid între 2000 și 4000 de români care au încercat să treacă granița din URSS în România.
1944: Declarație a ministrului de externe al URSS, Viaceslav Molotov, privind intrarea trupelor Armatei Roșii pe teritoriul României. Molotov a afirmat că regimul politic existent nu va fi modificat.
1945: A fost promulgată Legea nr.271, pentru purificarea administrației publice, învățămîntului, presei, instituțiilor de presă. Această lege a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare.
1945: Al Doilea Război Mondial: Bătălia navală de la Okinawa; trupele americane cuceresc insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.
1945: Al Doilea Război Mondial: Forțele sovietice invadează Austria și cuceresc Viena. Forțele poloneze și sovietice eliberează Danzig.
1945: Ministrul de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu, a semnat decretul-lege pentru „purificarea administrației publice”, promulgat de rege în aceeași zi.
1946: Au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în această țară a fost omul de cultură Tudor Vianu.
1946: Generalul japonez Masaharu Homma este executat pentru conducerea în Filipine a Marșului Morții de la Bataan.
1946: S-a înființat Opera de Stat din Timișoara
1947: A fost creată Comisia Economică ONU pentru Europa.
1947: A fost creată Comisia Economică și Socială a ONU pentru Asia și Pacific.
1947: Paul devine rege al Greciei, după moartea fratelui său mai mare, George al II-lea.
1948: Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând prima criză a Războiului Rece.
1948: În Republica Populară Română au loc primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile au fost câștigate de către Frontul Național Democrat cu 93,22% din voturile exprimate.
1948: Președintele american Harry Truman a semnat Planul Marshall de ajutorare cu 5 miliarde de dolari pentru 16 țări europene afectate de cel de-Al Doilea Război Mondial.
1949: Au fost naționalizate farmaciile urbane, laboratoarele chimico-farmaceutice și de analiză medicală.
1951: UNIVAC 1 (Universal Automatic Computer 1), primul computer comercial din lume, este livrat de firma Remington Rand (autori J. Eckert și J. Mauchly) Oficiului de Recensămînt al SUA.
1959: Al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, a ajuns la granița cu India, unde i s-a oferit azil politic
1960: Intră în funcțiune prima stație meteorologică automată din România
1960: Satelitul TIROS-1 transmite prima imagine de televiziune din spațiu.
1964: A fost lansată stația automată sovietică Sonda-1.
1964: România și Argentina ridică legațiile la nivel de ambasadă.
1965: România și Iordania au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă.
1966: Lansarea navei spațiale sovietice fără echipaj uman, Luna 10, primul vehicul spațial care a intrat pe orbita Lunii.
1966: Stația sovietică Luna 10 a devenit primul satelit artificial al Lunii.
1967: Jimi Hendrix și-a ars chitara la London’s Astoria Theatre. A fost spitalizat pentru că și-a ars mâinile.
1970: Explorer 1 a reintrat în atmosfera Pământului (după 12 ani pe orbită).
1972: Actorul Charlie Chaplin se întoarce în Statele Unite pentru prima dată de când a fost etichetat comunist în timpul McCarthismului de la începutul anilor 1950.
1972: S-a semnat Convenția cu privire la răspunderea internațională pentru daunele cauzate de obiecte lansate în spațiul extra-atmosferic (adoptată la 29 noiembrie 1971 la a XXVI-a sesiune a Adunării Generale a ONU).
1973: Războiul din Vietnam: ultimii soldați americani părăsesc sudul Vietnamului.
1974: Marea Adunare Națională instituie funcția de președinte al Republicii Socialiste România, în care este ales Nicolae Ceaușescu.
1974: Mariner 10, naveta americană de explorare, fără echipaj uman, devine prima naveta spațială care a vizitat planeta Mercur, trimițând peste 2.000 de imagini pe Pământ.
1975: Bobby Fischer refuză să joace șah împotriva lui Anatoly Karpov, titlul de campion mondial revenind astfel lui Karpov.
1977: Steve Jobs și Steve Wozniak au fondat Apple Computer, Inc.
1978: În Statele Unite, rețeaua de televiziune CBS difuzează primul episod din serialul Dallas. Serialul a devenit cel mai de succes serial de televiziune al anilor ’80, și va fi difuzat până în 1991.
1979: Accidentul de la Three Mile Island: O scurgere de lichid de răcire la reactorul nuclear 2 de la centrala nucleară Three Mile Island, Pennsylvania duce la supraîncălzirea miezului și o topire parțială a reactorului. Incidentul a fost cotat cu cinci puncte (din totalul de șapte) pe Scara Internațională a Evenimentelor Nucleare, fiind clasificat drept „accident cu consecințe majore”.
1979: Iran devine republică islamică în urma răsturnării șahului printr-un vot de 99%.
1979: O unitate de cercetare militară din orașul Sverdlovsk, Uniunea Sovietică (astăzi Ekaterinburg, Rusia) eliberează accidental spori de antrax în aer ucigând 66 de persoane, deși numărul exact al victimelor rămâne necunoscut. Cauza focarului a fost infirmată ani de zile de autoritățile sovietice, care au pus decesele pe seama consumului de carne contaminată din zonă.
1979: Odată cu retragerea ultimelor trupe marine britanice, a luat sfârșit prezența Marii Britanii în Insula Malta.
1981: Președintele Statelor Unite, Ronald Reagan, a fost împușcat și rănit, în fața unui hotel din Washington, D.C., de către un necunoscut cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr.
1982: Trupe argentiniene au debarcat în insulele Falkland, declanșând Războiul Malvinelor, dintre Argentina și Marea Britanie, care a durat până la 14 iunie 1982.
1983: Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor, prin care se interzice crescătorilor de animale sacrificarea acestora pentru consumul propriu.
1983: Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introduce controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate.
1983: Președintele american, Ronald Reagan, face cunoscută propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia Statele Unite și-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing dacă Uniunea Sovietică ar face o mișcare asemănătoare.
1984: La doar șapte zile după ce a preluat funcția de președinte interimar al Guineei, Louis Lansana Beavogui este răsturnat printr-o lovitură de stat militară. Colonelul Lansana Conté devine șef al statului și colonelul Diarra Traoré șef al guvernului.
1987: La o licitație Christie’s, o companie de asigurări japoneză a cumpărat unul dintre tablourile Floarea-soarelui, al lui Vincent Van Gogh, la un preț record de 24,75 milioane de lire sterline.
1991: A început erupția vulcanului Pinatubo pe insula filipineză Luzon.
1994: Într-un articol din revista Nature, William H. Kimbel, Donald C. Johanson și Yoel Rak au raportat găsirea primului craniu complet al unui Australopithecus afarensis la Hadar, Etiopia.
1995: A fost înființat Teatrul „George Ciprian” din Buzău.
1995: Intră în vigoare Pactul de cooperare în domeniul securității, semnat de Albania și Turcia în februarie 1995.
1995: Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, în Italia și la Vatican.
1995: Zborul 371 al TAROM s-a prăbușit lângă localitatea Balotești, la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.
1996: Prima Competiție Mondială de Speologie. România a fost invitată să participe.
1997: A fost semnat, la Moscova, Tratatul de uniune dintre Federația Rusă și Republica Belarus de către președinții celor două țări, Boris Elțân și Aleksander Lukașenko.
1997: Cometa Hale-Bopp clasată printre primele opt ale secolului ca mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de luminozitate.
1998: Are loc, la București, reuniunea bilaterală România – Consiliul Europei, în care se discută elaborarea codului etic pentru avocați.
1998: Austria, Germania și Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicațiile terestre dintre cele trei țări
1998: La Lisabona podul Ponte Vasco da Gama a fost deschis traficului. Construcția se întinde peste râul Tagus, are o lungime de peste 17 kilometri și este de cel mai lung pod din Europa.
1998: Președintele Rusiei, Boris Elțîn, îi primește pe miniștrii energeticii din țările puternic dezvoltate. Aceștia s-au întâlnit pentru prima oară la Moscova, în cadrul „Grupului celor 8”.
1998: Radu Vasile a fost desemnat prim-ministru de către președintele României, Emil Constantinescu.
1999: În Marea Britanie, se introduce un nivel de bază al impozitelor de 10 procente, față de cel de 20 de procente aplicat până la această dată. Rata de bază a impozitelor se aplică de la o bază minimă de impozitare de 1.500 lire sterline din veniturile impozabile.
1999: Partidul „Alternativa României”, condus de Varujan Vosganian, devine „Uniunea Forțelor de Dreapta”.
2000: Cercetătorii din România protestează în fața ambasadelor din București și solicită vize.
2000: Militarii ruși lansează o operațiune de recuperare a cadavrelor zecilor de soldați ai Moscovei care au căzut în timpul unui conflict provocat de ceceni.
2001: Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici (1997-2000) se predă forțelor poliției, pentru a fi trimis în fața Tribunalului internațional pentru crime de război de la Haga.
2001: Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.
2001: Rezultatele recensământului sunt anunțate la Beijing. Conform acestuia, în Republica Populară Chineză trăiesc 1.265.830.000 de oameni (excluzând Hong Kong și Macao).
2002: Ministerul Culturii și Cultelor a instituit Premii Naționale Anuale pentru spectacole realizate de teatrele românești în ultimele 12 luni.
2002: Olanda a devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată în anumite condiții.
2002: Scriitorul american, Ray Bradbury, a primit cea de-a 2.193-a stea pe Walk of Fame din Hollywood.
2003: S-a constituit, la Sfântu Gheorghe, Mișcarea Civică Maghiară, organizație înființată la inițiativa unor membri ai aripii reformiste din cadrul UDMR Covasna.
2003: Vizita de stat în România a regelui Juan Carlos al Spaniei și a reginei Sofia, la invitația președintelui Ion Iliescu (1-3 aprilie).
2004: Irlanda devine prima țară din lume care interzice fumatul în locurile publice.
2004: România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia sunt admise în NATO, cea mai mare extindere a organizației.
2005: Echipa feminină de tenis de masă a României a câștigat pentru a treia oară titlul european.
2005: În cursa pentru primăria Capitalei s-au înscris 17 candidați. Candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, Adriean Videanu, a câștigat din primul tur, cu 53,09% din voturi. El a fost urmat de candidatul PSD, Marian Vanghelie cu 29,56% din voturi și de Cristian Popescu (Piedone) cu 8,71%. Prezența la vot a fost extrem de redusă.
2005: Papa Ioan Paul al II-lea moare la vârsta de 84 de ani; peste patru milioane de oameni călătoresc la Vatican pentru a-l jeli.[2][3][4]
2005: Trei ziariști români au fost răpiți în Irak: reporterul Marie Jeanne Ion și cameramanul Sorin Dumitru Mișcoci, de la Prima TV, și reporterul Ovidiu Ohanesian, de la cotidianul „România Liberă”.
2005: Un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra și având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane și importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra.
2007: Un tren de mare viteză TGV transformat, V150 , atinge 574,8 km/h pe ruta Strasbourg-Paris, stabilind un nou record de viteză pentru vehiculele feroviare cu roți, record deținut anterior de TGV Atlantique.
2008: A avut loc la București summit-ul NATO (2-4 aprilie).
2008: ATV-ul „Jules Verne” lansat de Agenția Spațială Europeană efectuează cu succes o manevră complet automată de întâlnire și de andocare la Stația Spațială Internațională (ISS) pentru prima dată.
2009: Albania și Croația devin membre NATO.
2010: La Moscova un dublu atentat cu bombă a ucis 40 de persoane în 2 stații de metrou, una din ele fiind situată la 500 metri de Kremlin.
2015: Șase bărbați fură articole în valoare de până la 14 milioane de lire sterline (echivalentul a 16 milioane de lire sterline în 2020) dintr-un depozit subteran din zona Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, în ceea ce a fost numit „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii”. S-au recuperat doar 4,3 milioane de lire sterline (echivalentul a 4,9 milioane de lire sterline în 2020). Furtul a fost planificat și efectuat de șase bărbați în vârstă care erau hoți cu experiență, toți au fost arestați, au pledat vinovat și au fost condamnați la închisoare în martie 2016.
2017: Premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanșând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană.
2017: Un atac cu bombă s-a produs într-o stație de metrou din orașul Sankt Petersburg, Rusia soldat cu 14 morți și peste 45 de răniți.
2020: Numărul total de decese la nivel global depășește 50.000, iar numărul de persoane infectate de COVID-19 depășește un milion.
2020: Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.
Sarbatoritii saptamanii
1928: Alexander Grothendieck, matematician german
1929: Milan Kundera, scriitor francez de origine cehă
1930: Jerome Isaac Friedman, fizician american
1934: Carlo Rubbia, fizician italian, laureat al Premiului Nobel
1935: Gábor Adriányi, scriitor și istoric maghiar
1936: Mario Vargas Llosa, scriitor peruan, laureat Nobel
1937: Warren Beatty, actor, regizor, scenarist și producător american
1938: Tudor Ghideanu, filosof și eseist român
1939: Florin Bănescu, prozator român
1939: Terence Hill, actor italian
1941: Eric Braeden, actor germano-american
1941: Joseph Taylor, fizician american
1941: Violeta Andrei, actriță română
1942: Gabriela Adameșteanu, prozatoare, publicistă, traducătoare română
1942: Valer Dellakeza, actor român
1943: Christopher Walken, actor american
1943: John Major, politician britanic
1943: Vangelis, compozitor grec
1945: Eric Clapton, chitarist, vocalist și compozitor britanic
1945: Theodor Codreanu, critic și istoric literar român
1947: Traian Dobre, politician român
1947: Viorel Sergovici, operator și regizor TV român
1948: Adrian Enescu, muzician și compozitor român cunoscut în special pentru activitatea sa în domeniul muzicii de film
1948: Al Gore, politician american, al 45-lea vicepreședintele ale SUA
1948: Jaap de Hoop Scheffer, politician olandez, al 11-lea secretar general NATO
1948: John Evan, muzician britanic (Jethro Tull)
1949: Pamela Reed, actriță americană
1949: Tamara Crețulescu, actriță română de teatru și film
1950: Robbie Coltrane, actor britanic
1951: Alin Teodorescu, politician român
1951: Constantin Fugașin, actor român
1951: Daniel Varela Suanzes-Carpegna, politician spaniol
1952: Andrei Cornea, eseist, istoric al artei, clasicist și publicist român
1952: László Tőkés, politician român
1953: Alberto Zaccheroni, fotbalist italian
1953: Éva Kiss, cântăreață română de etnie maghiară
1954: Adrian Severin, politician român
1954: Augustin Zegrean, politician român
1954: Liviu Cangeopol, comentator politic și eseist român, stabilit din 1989 în SUA
1954: Pernille Frahm, politiciană daneză
1954: Vasile Filip Soporan, politician român
1955: Angus Young, chitarist și compozitor australian, co-fondator al AC/DC
1955: Matthias Behr, scrimer german
1955: Mircea Dușa, politician român
1956: Theo Breuer, scriitor german
1957: Christopher Lambert, actor american
1958: Alec Baldwin, actor american
1958: Hiromi Kawakami, scriitoare japoneză
1959: Alberto Fernández, politician argentinian, președintele Argentinei (2019-prezent)
1959: Cristina Felea, traducătoare română
1959: Helmuth Duckadam, fotbalist român
1959: Nouriel Roubini, economist american
1960: José Maria Neves, politician din Capul Verde, președintele Republicii Capului Verde (2021-prezent)
1961: Adrian Pleșca – solist al trupelor Timpuri Noi și Partizan, membru în Corul academic Radio
1961: Eddie Murphy, actor, cântăreț, regizor și producător american
1961: Florin Segărceanu, jucător și antrenor român de tenis
1962: Anca Damian, producătoare, scenaristă și regizoare română
1962: Dan Bittman, cântăreț, compozitor român, liderul trupei Holograf
1962: MC Hammer (Stanley Kirk Burrell), cântăreț de muzică rapp și actor american
1963: Dan Silviu Boerescu, scriitor, critic literar, editor român
1964: Elle Macpherson, actriță și top model australian
1964: Tracy Chapman, cântăreață americană
1966: Dumitru Becșenescu, politician român
1967: Cristi Puiu, regizor român
1967: Dragoș Moștenescu, actor și scenarist român
1967: Michel Hazanavicius, producător, regizor de film și scenarist francez
1968: Céline Dion, cântăreață canadiană, solistă vocală pop-rock
1968: Manuela Hărăbor, actriță română
1970: Damian Drăghici, artist român
1970: Laura Badea, scrimeră română, campioană olimpică la Atlanta 1996
1971: Attila Csihar, solist vocal maghiar
1971: Elena Jemaeva, scrimeră azeră de origine rusă
1971: Francisco Arce, fotbalist paraguayan
1972: Alejandro Amenábar, regizor, scenarist chiliano-spaniol
1972: Florin Cîțu, politician și economist român, prim-ministru al României (2020)
1972: Robert Sorin Negoiță, politician și om de afaceri român
1972: Rui Costa, fotbalist portughez
1973: Cătălin Țăranu, jucător român de go
1973: DJ Sava, dj și artist român
1973: Jan Koller, fotbalist ceh
1974: Iulian Filipescu, fotbalist român
1974: Mimi Brănescu, actor, scenarist român
1975: Pedro Pascal, actor chiliano-american
1976: Clarence Seedorf, fotbalist olandez
1976: Kristine Andersen, handbalistă daneză
1976: Mark McClelland, fondatorul trupei Snow Patrol
1976: Raluca Turcan, politician român
1977: Michael Fassbender, actor germano-irlandez
1977: Radu Jude, regizor, scenarist și producător de film român
1978: Anamaria Marinca, actriță română
1978: Cătălin Cursaru, fotbalist român
1978: Thomas Haas, jucător german de tenis
1979: Elinton Andrade, fotbalist brazilian
1979: Elizabeth Gutierrez, actriță americană de origine mexicană
1979: László Balint, fotbalist român
1979: Norah Jones, vocalistă și compozitoare americană
1979: Simon Webbe, membru al trupei Blue
1980: Katrine Lunde, handbalistă norvegiană
1980: Randy Orton, wrestler american
1982: Chloé Zhao, regizoare, scenaristă și producătoare de film chineză
1982: Marco Amelia, fotbalist italian
1982: Philippe Mexès, fotbalist francez
1982: Sofia Boutella, actriță algeriano-franceză
1983: Ana Amorim, handbalistă braziliană
1983: Anca Amariei, handbalistă română
1983: Ashleigh Ball, actriță canadiană de film, televiziune și voce
1984: Mario Ančić, tenismen croat
1985: Jari-Matti Latvala, pilot finlandez de raliuri
1985: Leona Lewis, cântăreață engleză
1985: Nicholas Medforth-Mills, nepotul Regelui Mihai I al României
1986: Amanda Bynes, actriță americană
1986: Ibrahim Afellay, fotbalist olandez
1986: Lady Gaga (n. Stefani Joanne Angelina Germanotta), cântăreață, textieră și actriță americană
1986: Sergio Ramos, fotbalist spaniol
1987: Alexandru Tudose, fotbalist român
1987: Ding Junhui, jucător profesionist chinez de snooker
1988: Andrei Ionescu, fotbalist român
1989: Anatolii Herei, scrimer ucrainean
1989: Iveta Luzumová, handbalistă din Cehia
1990: Dorothea Wierer, biatlonistă italiană
1991: Fabio Borini, fotbalist italian
1995: Anna Márton, scrimeră maghiară
1995: Tao Geoghegan Hart, ciclist britanic
1997: Arón Piper, actor germano-spaniol
1998: Dorottya Faluvégi, handbalistă maghiară
Rubrică realizată de Moisali
