1900: Un uragan care a lovit orașul Galveston, Texas a făcut mai mult de 8 000 de victime umane.
1901: Sunt reluate relațiile diplomatice dintre Austro-Ungaria și Mexic. Ele au fost întrerupte de la moartea împăratului Maximilian I, fratele împăratului Franz Joseph I, în 1867.
1905: Sub medierea președintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea tratatului de la Portsmouth.
1910: Marie Curie a izolat prima mostră pură de radiu.
1911: A fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa.
1911: Poetul francez Guillaume Apollinaire este arestat sub suspiciunea de a fi furat tabloul Mona Lisa de la muzeul Luvru.
1912: A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși, și primul monument al lui Brâncuși la București.
1914: Primul Război Mondial: A început prima bătălie de pe Marna, în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris.
1916: Primul Război Mondial: A început Bătălia de la Bazargic.
1918: Constituirea, din inițiativa lui C. I. Parhon, a Societății de neurologie, psihiatrie și psihologie din Iași (din 1921 și de endocrinologie).
1919: Austria a semnat tratatul de la Saint Germain, prin care a recunoscut independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la România și a Tirolului de Sud la Italia.
1919: Linia spaniolă de pasageri Valbanera este prinsă de uraganul Florida Keys din largul Havanei și dispare fără urmă. Epava navei nu a fost găsită decât după zece zile. Nu există nici o urmă a celor 488 de pasageri și membri ai echipajului; nu sunt recuperați supraviețuitori sau cadavre.
1923: Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Republicii Turcia, fondează Partidul Popular Republican.
1923: Se înființează Organizația Internațională a Poliției Criminale (Interpol).
1926: Germania este admisă în Liga Națiunilor.
1930: Președintele ales democratic al Argentinei, Hipólito Yrigoyen, este îndepărtat de la putere printr-o lovitură militară de stat.
1931: Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor; a fost un caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune.
1936: „Benjamin”, ultimul lup marsupial moare în noaptea de 6-7 septembrie la Grădina Zoologică Beaumaris din Hobart, Australia, probabil din cauza neglijenței – îndepărtat din mediul său natural, a fost expus vremii neobișnuit de capricioase din acea perioadă: temperaturi ridicate ziua și foarte scăzute noaptea.
1939: Al Doilea Război Mondial: Africa de Sud declară război Germaniei.
1939: Al Doilea Război Mondial: Canada declară război Germaniei naziste, alăturându-se Aliaților – Franța, Regatul Unit, Noua Zeelandă și Australia.
1939: Al Doilea Război Mondial: Submarinul australian HMS Oxley este scufundat din greșeală de submarinul britanic HMS Triton în apropiere de Norvegia și devine prima pierdere a Royal Navy.
1939: Japonia și Statele Unite își declară neutralitatea în „războiul european”.
1939: România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie) și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.
1940: Al Doilea Război Mondial: În Bătălia Angliei avioanele germane încep atacurile de noapte (The Blitz) asupra Londrei și a altor orașe britanice.
1940: Asasinatele hortyste din comuna Treznea, județul Sălaj. Au fost uciși sau răniți, de către armata maghiară, împreună cu localnicii maghiari din Transilvania de Nord, 263 de români. Drama populației românești din Transilvania de Nord-Est a continuat și în celelalte zile, în perioada 1 septembrie 1940 – 1 septembrie 1942, fiind asasinați 991 de români (în comuna Ip, Sălaj au fost asasinați, în noaptea de 13-14 septembrie 157 de români).
1940: Regele Carol al II-lea suspendă Constituția din februarie 1938 și cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale.
1940: S-a dizolvat Partidul Națiunii – partid „unic și totalitar” sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.
1940: Sub presiunea lui Ion Antonescu, Regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie al lui Mihai (1940-1947), sub dictatura Conducătorului Ion Antonescu.
1940: Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei („Cadrilaterul”, adică județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei.
1941: Începerea blocadei Leningradului, lichidată definitiv la 27 ianuarie 1944.
1941: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David.
1943: Al Doilea Război Mondial: Forțele germane încep ocuparea Romei.
1944: Al doilea război mondial: Londra este lovită pentru prima dată de rachetele germane V-2.
1944: Armata a IV-a română oprește ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei.
1944: Belgia, Țările de Jos și Luxemburg constituie Benelux.
1944: Ofensiva trupelor germano-ungare în retragere, în zonele Crișana și Banat.
1944: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”.
1945: Are loc Parada Victoriei de la Berlin din 1945.
1945: Între 11 septembrie – 2 octombrie 1945 au loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american. În privința României se decide reorganizarea guvernului Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din ‘Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care „noul” guvern urma să organizeze alegeri libere.
1946: George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin.
1946: Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini.
1947: Primul caz al unui bug de computer: o molie găsită într-un releu al unui computer Harvard Mark II de la Universitatea Harvard. Pionierul computerelor Grace Hopper a atribuit mai târziu (în mod eronat) originea termenului de eroare acestui eveniment (și dă, de asemenea, anul incidentului ca 1945).
1948: Kim Il-sung proclamă Republica Democratică Populară Coreea.
1949: Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupație americană, franceză și engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alege primul președinte federal (Theodor Heuss (1884 – 1963, liderul Partidului Liber Democrat, reales în 1954). La 15 septembrie este ales primul cancelar federal (Konrad Adenauer 1876 – 1976, reales în 1953, 1957 și 1961
1951: Scriitorul american, William S. Burroughs, își împușcă și ucide soția accidental, atunci când, la o petrecere, vrea să adapteze scena din William Tell fiind în stare de ebrietate.
1953: Nikita Hrușciov este ales primul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
1954: Americanul Jonas Edward a realizat primul vaccin împotriva poliomielitei; la 12 aprilie 1955, vaccinul a început să fie comercializat pe piața americană.
1955: Grupuri de turci din Istanbul i-au atacat pe grecii din oraș, ucigând 13 oameni, rănind peste 30 și distrugând peste 5.000 de case și prăvălii grecești.
1956: Elvis Presley apare pentru prima dată în emisiunea The Ed Sullivan Show. Elvis a interpretat piesele Don’t Be Cruel, Love Me Tender, Ready Teddy și Hound Dog.
1959: România a fost inclusă în componența Comitetului pentru examinarea problemelor dezarmării, instituit în baza unui acord între cele patru mari puteri (SUA, Marea Britanie, Franța, URSS); Comitetul era format din zece state: SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, URSS, Bulgaria, Polonia, România și Cehoslovacia (își va începe lucrările la Geneva, în martie 1960).
1960: La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
1960: Poetul Léopold Sédar Senghor este ales primul președinte al Senegal.
1964: Prima audiție, în țară, a poemului simfonic Vox Maris de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta.
1966: Primul episod al serialului științifico-fantastic de televiziune Star Trek a fost difuzat la televiziunea americană NBC.
1967: Gibraltarul votează să rămână o dependență britanică în loc să devină parte a Spaniei.
1972: Jocurile Olimpice de la München: Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant „Septembrie Negru”, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.
1972: Statele Unite suferă prima lor pierdere într-un joc internațional de baschet într-un meci disputat împotriva Uniunii Sovietice la Jocurile Olimpice de vară de la Munchen, Germania (scor 51–50).
1973: O lovitură de stat din Chile condusă de generalul Augusto Pinochet îl răsturnă de la putere pe președintele ales democratic, Salvador Allende. Pinochet exercită puterea dictatorială până la eliminarea sa printr-un referendum în 1988, rămânând la putere până în 1990.
1973: Peștera Eberstadt, descoperită în 1971 cu ocazia unor lucrări cu exploziv la cariera de calcar, și apreciată că ar avea o vârstă de circa 2 milioane de ani, este deschisă pentru public.
1974: Guinea-Bissau își câștigă independența față de Portugalia.
1975: Ia ființă compania de transport aerian LAR (Liniile Aeriene Române).
1975: NASA lansează nava spațială Viking 2 a cărei misiune este să exploreze planeta Marte.
1977: Hamida Djandoubi, condamnat pentru tortură și crime, este ultima persoana care urmează să fie executată prin ghilotinare în Franța.
1977: Programul Voyager: NASA lansează nava spațială Voyager 1. Va fi primul obiect creat de om care va ajunge în spațiul interstelar.
1977: Semnarea, la Washington, de către președintele Statelor Unite, Jimmy Carter, și premierul panamez, Omar Torrijos, a tratatului privind neutralitatea permanentă și funcționarea Canalului Panama, tratat care prevede ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar în ceea ce privește controlul Canalului, acesta să revină autorităților panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999).
1978: O grevă generală paralizează producția de petrol a Iranului. Premierul Jafar Sharif-Emami extinde legea marțială în toate orașele.
1980: Inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 1901: Anarhistul Leon Czolgosz îl împușcă fatal pe președintele american, William McKinley (va muri la 14 septembrie), la Pan-American Exposition în Buffalo, New York.
1982: Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.
1983: Uniunea Sovietică recunoaște că a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.
1986: Desmond Tutu a devenit primul predicator de culoare care a condus biserica anglicană din Africa de Sud.
1987: Președintele Consiliului de Stat al RDG, Erich Honecker, sosește la Bonn pentru o vizită oficială în Republica Federală Germania.
1989: În urma coliziunii cu un convoi bulgăresc de barje, nava „Mogoșoaia” se scufundă în apropiere de Galați. Catastrofa s-a soldat cu 215 victime.
1989: Între 9 septembrie și 17 noiembrie 1989, s-a desfășurat primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul. A fost efectuat de Mohammed Salahuddin Choudhury și de soția sa Neena, din India, în 69 de zile, 19 ore și 15 minute, având ca punct de plecare și sosire orașul Delhi, India.
1989: Ungaria deschide Cortina de Fier, pentru a permite germanilor din RDG aflați în concediu în Ungaria să se refugieze în RFG.
1991: George W. Bush Senior a anunțat existența Noii Ordini Mondiale (engleză New World Order).
1991: În urma unui referendum, Republica Macedonia și-a declarat independența față de Iugoslavia.
1991: Leningrad ia din nou numele său istoric de Sankt Petersburg.
1991: Tadjikistanul și-a declarat independența față de URSS.
1994: Are loc, la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice și franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezența președintelui Franței, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher și a cancelarului german, Helmut Kohl.
1994: Un Boeing 737 cu 132 de oameni la bord, s-a prăbușit în apropiere de aeroportul internațional Pittsburgh; n-au fost supraviețuitori.
1997: A fost pusă piatra de temelie a noului palat prezidențial din Groznîi; fostul palat a fost distrus de armata rusă în februarie 1996.
1997: Kim Jong Il, fiu și moștenitorul desemnat al fostului lider nord-coreean, Kim Ir Sen, a fost numit oficial președinte al RPD Coreene, după 3 ani de doliu păstrat în memoria tatălui său.
1997: La Londra au loc funeralile Prințesei Diana. Peste un milion de oameni pe străzi și peste 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume au urmărit transmisia televizată.km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.
1998: A fost fondată Google Inc..
2001: 2.996 de oameni aveau să își piardă viața în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie din SUA. Atentatele teroriste, de o amploare fără precedent, de la New York și Washington, DC; au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York și o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăpostește Departamentul Apărării și Statul Major General al Forțelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarată, printr-un decret prezidențial, Ziua patrioților.
2001: A fost prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, filmul lui Lucian Pintilie, După-amiaza unui torționar, realizat după romanul „Drumul Damascului”, de Doina Jelea.
2001: Atentatele teroriste din Statele Unite
2001: Britanicul Charles Ingram trișează în încercarea sa de a câștiga premiul de un milion de lire sterline la Vrei să fii milionar?. Ca probă împotriva sa la proces s-a arătat că pentru a ajunge la răspunsurile corecte, Ingram s-a folosit de profesorul universitar Whittoc, care tușea pentru a-i da de știre dacă răspunsul e bun sau nu. În 2003 a fost condamnat pentru înșelăciune.
2001: În Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), statele membre decid în unanimitate, ca începând cu anul următor, ziua de 21 septembrie să fie Ziua Mondială a Păcii.
2002: Canalul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o banda sonoră în care Osama bin Laden revendica, pentru prima dată explicit, atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA.
2002: Elveția se alătură ONU.
2003: România pierde calificarea la Campionatul European dupa un 2-2 cu Danemarca la Copenhaga.
2004: Nava spațială Genesis, care a fost lansată în urmă cu patru ani pentru a explora vântul solar, s-a prăbușit în Utah pentru că nu s-a deschis parașuta de frânare.
2004: Secretarul de stat american Colin Powell a declarat că violențele din provincia sudaneză Darfur constituie o gravă încalcare a drepturilor omului și a invocat Convenția internațională din 1948 asupra prevenirii și pedepsirii crimelor de genocid; conflictul din vestul Sudanului a început în februarie 2003, când milițiile proguvernamentale (numite de localnici „diavolii călări”) au silit populația de culoare să-și părăsească locuințele, terorizând și exterminând zeci de mii de persoane; ONU a declarat cu privire la criza din Darfur că este cea mai gravă criză umanitară în curs de desfășurare din lume.
2005: În Egipt au loc primele alegeri prezidențiale.
2005: Iuri Iehanurov a devenit prim-ministru interimar al Ucrainei.
2007: Rusia testează cea mai mare armă convențională existentă vreodată, denumită Tatăl tuturor bombelor.
2008: Acceleratorul de particule Large Hadron Collider de la CERN a fost pus în funcțiune la Geneva, Elveția.
2009: La 74 de ani de la primele autoturisme Ford produse în România (București, Floreasca), noua uzină de la Craiova a început producția de serie cu o autoutilitară de clasă medie, Ford Connect.
2009: Mihai Ghimpu, numit în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit președinte interimar al Republicii Moldova.
2015: Rămășițe ale unei vechi specii umane (Homo naledi) au fost descoperite într-o peșteră din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi. Echipa de cercetători care efectuează săpăturile arheologice a formulat ipoteza că aceste vechi rude îndepărtate ale omului practicau deja rituri funerare.
2015: Regina Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii (63 de ani și șapte luni), surclasând-o pe regina Victoria, stră-străbunica sa.
2016: Guvernul Coreei de Nord efectuează al cincilea și probabil cel mai mare test nuclear. Liderii mondiali condamnă actul, Coreea de Sud numind-o „imprudență maniacală”.
2016: NASA lansează OSIRIS-REx, prima sa misiune de întoarcere pe Terra cu o probă de sol recoltată de pe suprafața unui asteroid. Sonda va vizita asteroidul 101955 Bennu și se așteaptă să revină cu probe în 2023.
Sarbatoritii saptamanii
1931: Constantin Codrescu, actor român de teatru și film
1931: Franz Remmel, etnolog, jurnalist și scriitor român de limba germană
1938: Eliza Botezatu, scriitoare și critic literar din Republica Moldova
1939: Josef Jakob, handbalist născut în România
1940: Brian De Palma, regizor american de film
1940: Dario Argento, regizor de film, producător și scenarist italian
1940: Raquel Welch, actriță americană
1941: Rachid Boudjedra, scriitor algerian
1942: Werner Herzog, regizor, producător, scenarist, actor și editor de film german
1943: Roger Waters, cântăreț-compozitor englez (Pink Floyd și The Bleeding Heart Band)
1944: Cornel Rusu, jucător român de polo de apă
1945: Franz Beckenbauer, fotbalist, antrenor, manager german
1945: José Feliciano, cântăreț portorican
1946: Don Powell, basist englez (Slade)
1946: J. J. Benítez, scriitor spaniol
1947: Alexa Visarion, regizor și scenarist român
1948: Lynn Abbey, scriitoare americană
1948: Sándor Kónya-Hamar, politician român
1949: Gloria Gaynor, cântăreață americană
1949: Susilo Bambang Yudhoyono, om politic indonezian, președinte al Indoneziei
1950: Susan Blakely, fotomodel și actriță americană
1951: Béla Markó, politician român de etnie maghiară
1951: Michael Keaton, actor american
1951: Paul Breitner, fotbalist și jurnalist german
1952: Cornel Știrbeț, politician român
1952: Dave Stewart, membru al formatiei „Eurythmics”
1954: Tudorel Stoica, fotbalist român
1955: Costică Macaleți, politician român
1956: Silviu Lung, fotbalist român
1957: Tiberiu Toró, politician român
1959: Victor Ioan Frunză, regizor de teatru român
1960: Claudiu Istodor, actor român
1960: Colin Firth, actor britanic, laureat Oscar
1960: Hugh Grant, actor britanic
1960: Nae Caranfil, scenarist, actor și regizor român
1962: Ioan Dumitru Puchianu, politician român
1962: Vasile Drăgănel, general-maior de poliție, ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Moldova
1963: Gabriel Sandu, politician român
1963: Roberto Donadoni, fotbalist și antrenor italian
1964: Serhii Loznîțea, regizor ucrainean
1965: Angela Gheorghiu, soprană română
1965: Bashar al-Assad, președintele Siriei
1965: Moby, muzician, DJ, cantautor și fotograf american
1966: Adam Sandler, actor, muzician, comedian, scenarist și producător de film american
1966: Emil Boc, politician român, prim-ministru în perioada 2008-2012
1966: Gunda Niemann-Stirnemann, patinatoare germană
1967: Adriana Săftoiu, politician român
1967: Macy Gray, cântăreață, actriță și compozitoare americană
1967: Matthias Sammer, jucător și antrenor german de fotbal
1968: Guy Ritchie, regizor, scenarist și producător englez
1968: Marcel Desailly, fotbalist francez, născut în Ghana
1968: Slaven Bilić, fotbalist și antrenor croat de fotbal
1968: Ștefan Nanu, fotbalist român
1969: Leonardo, fotbalist și antrenor brazilian
1970: Cornel Milan, scrimer român
1970: Dan Motreanu, politician român
1970: Fanny Cadeo, actriță și fotomodel italian
1970: Lucian Mic, episcop ortodox al Caransebeșului
1970: Taraji P. Henson, actriță și cântăreață americană
1971: David Arquette, actor, regizor, producător și scenarist american
1971: Kjersti Grini, handbalistă norvegiană
1971: Mariana Durleșteanu, economistă, diplomată și politiciană din Republica Moldova
1971: Martin Freeman, actor britanic
1971: Nicoleta Grasu, aruncătoare de disc română
1972: China Miéville, scriitor englez
1972: Idris Elba, actor englez
1973: Bogdan Aurescu, diplomat român, ministru de xxterne
1973: Carlo Cudicini, fotbalist italian
1973: Corneliu Papură, fotbalist și antrenor român de fotbal
1973: Petre Marin, fotbalist român
1973: Valentin Velcea, fotbalist român
1974: Bobby Păunescu, regizor și scenograf român
1975: Michael Bublé, cântăreț canadian
1975: Viktor Kassai, arbitru maghiar de fotbal
1976: Caddillac (Dragoș-Vlad Neagu), rapper român (B.U.G. Mafia)
1976: Gustavo Kuerten, jucător brazilian de tenis
1976: Tatiana Guțu, gimnastă sovietică și ucraineană
1976: Tomáš Enge, pilot ceh de curse
1976: Vadim Boreț, fotbalist din Republica Moldova
1977: Alin Chița, fotbalist român
1977: Fedde le Grand, DJ olandez
1977: Gina Gogean, gimnastă română
1977: Ludacris, rapper și actor american
1978: Homare Sawa, fotbalistă japoneză
1978: John Carew, fotbalist norvegian
1979: Éric Abidal, fotbalist francez
1979: Pink, cântăreață americană
1980: Gabriel Milito, fotbalist argentinian
1980: Mariana Solomon, atletă română
1980: Michelle Williams, actriță americană
1981: Filippo Volandri, jucător italian de tenis
1981: Yuki Abe, fotbalist japonez
1982: Andreea Antonescu, cântăreață și textieră din România
1982: Nicoleta Lefter, actriță română
1982: Svetlana Tihanovskaia, activistă din Belarus
1983: Andre Berto, boxer american
1983: Biljana Crvenkoska, handbalistă macedoneană
1983: Diego Benaglio, fotbalist elvețian
1983: Jérémy Toulalan, fotbalist francez
1983: Pippa Middleton, personalitate mondenă, autoare și jurnalistă engleză, sora mai mică a ducesei Catherine de Cambridge
1984: Carlos Cardoso, fotbalist brazilian
1984: Marina Radu, jucătoare română de polo pe apă
1984: Paul Negoescu, regizor și scenarist român de film
1984: Vera Zvonareva, jucătoare rusă de tenis
1986: Anton Avdeev, scrimer rus
1986: Carlos Bacca, fotbalist columbian
1986: Cătălin Fercu, rugbist român
1986: Hristu Chiacu, fotbalist român
1986: João Moutinho, fotbalist portughez
1986: Kamelia, cântăreață română
1987: Andrea Lekić, handbalistă sârbă
1987: Evan Rachel Wood, actriță americană
1987: Kaori Matsumoto, judoka japoneză
1988: Nuri Șahin, fotbalist turc
1988: Silvia Busuioc, actriță și fotomodel din Republica Moldova
1989: Gylfi Sigurðsson, fotbalist islandez
1989: Iulia Ganicikina, handbalistă rusă
1990: Kim Yu-Na, patinatoare sud-coreeană
1991: Jordan Ayew, fotbalist ghanez
1991: Kelsey Chow, actriță americană
1992: Alexei Luțenko, ciclist kazah
1992: Fábio Braga, fotbalist portughez
1992: Marius Vasile Cozmiuc, canotor român
1995: Sunny Akani, jucător thailandez de snooker
2002: Leylah Fernandez, tenismenă canadiană
2006: Prințul Hisahito, singurul nepot al împăratului Akihito al Japoniei
Rubrica realizată de Moisali
