Domnule președinte al Autorității Naționale a Calificărilor, sunteți unul dintre cadrele didactice reputate și recunoscute de către comunitatea universitară, cu o mare experiență în zona învățământului și a învățământului superior, în mod special. Aș vrea să ne spuneți care este opinia dvs. despre actuala situație, în mod special în ceea ce privește invățământul universitar, și o părere despre eventualele zvonuri legate de posibilitarea înghețării anului.
Mulțumesc, d-le profesor, pentru aprecierile deosebite pe care mi le-ați făcut. În ceea ce privește situația actuală, este o situație deosebită cu care învățământul superior, nu numai din România, nu s-a confruntat până la ora actuală. În ceea ce privește învățământul superior românesc, o parte din universități aveau deja anumite platforme care erau utilizate pentru completarea cunoștințelor, pentru studenții care din diverse motive nu puteau participa la anumite cursuri și utilizând aceste platforme puteau să își completeze cunoștințele. În mare parte universitățile de la noi din țară au încercat să utilizeze platformele individuale și platformele utilizate puse la dispoziție de diverse companii. Așadar, în ceea ce privește partea teoretică, dacă facem referire la învățământul superior tehnic, acesta se putea desfășura online. În ceea ce privește aplicațiile, tot în zona de învățământ tehnic, aici apar unele probleme. Multe discipline din zona de învățământ tehnic nu au fost pregătite pentru a putea să țină și orele de laborator online. O parte din orele de laborator – și mă refer aici la partea teoretică din partea de laborator, descrierea anumitor fenomene, descrierea anumitor echipamente tehnice – se pot face, la limită, online, dar partea experimentală, partea de lucru față în față cu studenții, cred că se poate realiza mai greu, nu este imposibil dar, totuși, aceste laboratoare trebuiau pregătite dinainte. În ceea ce privește majoritatea programelor din învățământul superior tehnic românesc, ele sunt acreditate la cursuri, la programe de zi cu frecvență. Prin urmare, din punctul de vedere al asigurării calității, Agenția Română de Asigurare a Calității a acreditat aceste programe din învățământul tehnic superior la forma cu frecvență. Așadar, s-a încercat să se facă un compromis, la ora actuală, având situația aceasta deosebită, mă refer la trecerea de la cursurile față în față la susținerea acestora online. În ce privește laboratoarele, va trebui să găsim o soluție într-un timp rezonabil, să recuperăm aceste laboratoare. În opinia mea, deocamdată nu ar trebui să se pună problema înghețării anului, însă depinde cât va dura această criză provocată de acest virus. Dacă am putea începe activitatea undeva după 15-20 mai, ținând cont de toate măsurile de precauție, cele două luni se pot recupera fără probleme. Dacă criza se prelungește și ar trebui să începem undeva la 1 iulie, iarăși activitatea în zona universitară se poate recupera, problema este dacă va dura mai mult… Atunci va trebui concentrată activitatea undeva în luna septembrie. Nu mi-am pus încă problema ca această criză să dureze mai mult de patru luni.
Probabil că dacă cetățenii României vor înțelege măsurile de protecție, atât izolarea, cât și carantina, precum și celelalte măsuri impuse de situația de urgență, criza nu se va putea prelungi, pentru că transmiterea comunitară se va opri.
Aș reveni la ceea ce spuneați legat de norme, pentru că învățămîntul românesc este acuzat de multe ori ca fiind una din marile birocrații. De curând am văzut că, chiar în privința controlului medicamentelor, vestita agenție americană FDA, care are cele mai rigide norme din lume, iar un medicament nou, pentru a obține o aprobare, trebuie să aștepte între un an jumătate și patru-cinci ani, a dat anumite aprobări în doar câteva zile. Deci nu credeți că procedurile ar trebui adaptate la o asemenea situație, mai ales că, chiar dacă perioada aceasta probabil că va trece, nu este exclus ca asemenea episoade să se mai repete în toamnă, cum spun specialiștii, sau la anul?
Da, cu siguranță, societatea se va modifica, multe din instituții vor trebui să se adapteze noilor condiții, aceste programe de digitalizare în instituțiile statului trebuiesc implementate, practic, să spun așa, dacă putem să considerăm și ceva bun de la această criză, va fi o digitalizare forțată, o implementare a agendei digitale în România, pe repede înainte. Revenind puțin la universități, universitățile, cadrele didactice din universități vor trebui să își adapteze cursurile pentru astfel de situații. Trebuie să știți că nu numai la noi în țară, universitățile au găsit soluții… sunt în legătură cu universități din SUA, ele deja țineau astfel de cursuri, și aceleași metode să știți că le folosesc și universitățile americane. La ora actuală universitățile americane sunt închise, studenții nu au voie să intre în universități, și toate programele universitare se țin on-line, inclusiv testările, ei fiind mai pregătiți în această zonă.
Revenind puțin la situația învățământului în general. În privința învățământului preuniversitar de toate gradele, care este opinia dvs. legată de același subiect? Credeți că, și în acest caz, cursurile vor putea fi ținute online? Pentru că există multe școli, chiar din ciclul primar care au făcut asemenea demersuri, și au o parte dintre cursuri online.
În ceea ce privește zona de învățământ preuniversitar, aici grupul țintă este mai puțin format să utilizeze toate aceste instrumente virtuale. Cred că în zona de învățământ primar, dacă se va prelungi foarte mult această criză, va fi destul de greu de recuperat, este destul de greu de a implementa în ciclul primar aceste cursuri online. Poate o dată, de două ori pe săptămână… Pe de altă parte vorbim și de anumite zone din țara noastră, care nu au acces la internet, care nu au toate aceste instrumente electronice, tablete, calculatoare, și atunci va fi destul de dificil și se vor crea mari discrepanțe între cursanți. Dacă în zona de învățământ superior vorbim totuși despre niște studenți care au anumite posibilități materiale și acces la tehnologie mult mai rapidă, în zona de învățământ preuniversitar va fi destul de greu, dacă ne gândim și la examenele de final, vorbim de testele naționale sau examenul de bacalaureat, aici cred că va fi o problemă, dar încă o dată revin, depinde de cât de mult va ține această criză. Dacă vorbim de mai mult de patru luni va fi o problemă. Dacă va începe școala și se vor ridica restricțiile cu 15 mai – 15 iunie, totul se poate recupera. Să ținem cont că există totuși o vacanță de aproape două luni de vară, care poate fi considerată că a fost în această perioadă, și concentrând puțin materia în lunile august și septembrie, putem să revenim cât de cât la normal.
Revenind acum la Autoritatea Națională a Calificărilor, care este un integrator național și care are o viziune, să spunem asupra cantității și calității forței de muncă din România. Care este opinia dvs. legată de această reîntoarcere masivă a românilor, dintre care mulți sunt calificați? Există multe voci care spun că acest fapt ar putea să fie un avantaj pentru economia românească, în momentul relansării economice și al depășirii pandemiei?
Da, cu siguranță, s-au întors în România un număr destul de mare de concetățeni ai noștri și, prin urmare, după trecerea acestei crize se va pune problema locurilor de munca. Acum depinde și de cerințele care se vor ivi după această criză, de structura locurilor de muncă, competențele celor care s-au reîntors. Se va pune problema de recalificări pentru anumite domenii, probabil unii dintre ei au lucrat în anumite domenii și oportunitatea la noi în țară va fi pentru altele și, prin urmare, vor trebui să se recalifice, iar pentru acest lucru Autoritatea Națională pentru Calificări are în derulare un proiect din fonduri europene pentru reactualizarea standardelor ocupaționale, standardele după care se vor pregăti acești viitori angajați pe piața forței de muncă de la noi din țară și, împreună cu comitetele sectoriale în acest proiect, am identificat care vor fi cele mai căutate ocupații în perioada imediat următoare, astfel încât, cei care doresc să se recalifice să aibă și niște standarde ocupaționale după care să poată să se recalifice pentru noile ocupații, după această criză.
Aș face o remarcă legată de domeniile de activitate. De curând presa a mediatizat condițiile în care sunt căutați din nou muncitori români în mod special în agricultură, opt euro pe zi, este evident că agricultura românească, care ar putea să fie o șansă pentru relansarea economică și, în orice caz, este până la urmă un element de securitate națională, discutăm de securitatea alimentară, ar putea absoarbe chiar cu costuri comparabile această forță de muncă care e calificată în acest domeniu. Nu mai vorbesc de domeniul construcțiilor care, de asemenea, probabil că imediat după criză va fi relansat, pentru că sunt multe șantiere care au fost închise. Se pare că de unde România avea un deficit masiv de forță de muncă, acuma ea va avea un excedent.
Va depinde foarte mult de piața noastră dacă va putea să facă față concurenței internaționale din punct de vedere al salarizării acestei forțe de muncă. Dacă salariile vor fi comparabile, să spunem, cu salariile din țările de unde au venit, s-ar putea să-i ținem. Dacă nu, probabil că vor pleca din nou din țară.
Nu am avut posibilitatea să verificăm dacă informația este corectă, dar 3X8=240 de euro/ lună. La o muncă de 30 de zile care, în principiu, este în afara codului muncii… Dar asemenea salarii pot fi sigur plătite și în România, muncitorilor, mai ales, dacă sunt unii calificați, care se ocupă de producția agricolă de mai bună calitate. Nu mai vorbesc de șantiere unde, în general, salariile sunt deja la nivel european. E adevărat, la nivelul minim european. Șoferii, macaragiii, instalatorii sunt deja plătiți cu salarii care depășesc o mie de euro pe lună, iar costurile vieții în România sunt, sigur, mult mai mici.
Cu siguranță, sunt ceva mai mici. Să sperăm că prin reîntoarcerea acestui număr semnificativ de concetățeni vom reuși să suplinim acea criză din anumite sectoare de activitate de la noi din țară.
Oricum, cred că amândoi suntem optimiști în privința viitorului României și important e ca cetățenii să înțeleagă momentul pe care trebuie să îl depășim și pe care împreună, prin solidaritate, în mod special între noi, vom reuși să îl depășim.
Întru totul de acord cu opinia dvs. și va susțin în tot ceea ce ați spus, domnule profesor.
Interviu realizat de Cezar Corâci
