UDMR, de regulă o formaţiune politică parlamentară, disciplinată, care se ţine de cuvânt, şi-a exprimat punctul de vedere tranşant, prin liderul său Kelemen Hunor, după consultarea avută cu premierul desemnat Eugen Tomac: „Nu există argumente să voteze un guvern din care nu poate face parte”. Şi PNL şi USR enunţaseră poziţii similare luni, ceea ce diluează şansele lui Eugen Tomac de a aduna 233 de voturi, absolut necesare, în Parlament, pentru trecerea guvernului. În opinia liderului UDMR, fără o majoritate transparentă, corectă, coerentă, nu sunt şanse de a duce România în direcţia dorită, fie că se vorbeşte de PNRR, SAFE sau bugetul pe anul viitor. Discuţiile de până acum, mai degrabă descurajante, nu sunt un capăt de drum. O nouă rundă de consultări urmează să aibă loc, după ce programul de guvernare va fi finalizat. În cursul zilei de astăzi mai sunt programate discuţii cu Grupul minorităţilor naţionale, Grupul Uniţi pentru România, Grupul parlamentar PACE-Întâi România şi POT. În ceea ce priveşte AUR, Tomac a declarat la Antena 3 CNN că exclude orice discuţie, o afirmaţie nu tocmai înţeleaptă. Fiindcă, în toate sondajele de opinie AUR este bine poziţionat, în comparaţie cu restul partidelor prezente în Parlament. Oricum, Kelemen Hunor a decretat: „Un om politic ar trebui să conducă un guvern politic cu oameni politici asumaţi, responsabilitate asumată din partea partidelor politice fiindcă altfel nu se poate guverna”. Invitat la Antena 3 CNN premierul desemnat şi-a prezentat CV-ul pe un ton patetic, a venit cu lamentări, dar în politică este nevoie de oameni cu nervi tari. Chiar foarte tari. Premierul desemnat va stărui pe lângă liderii politici, în continuare, pentru a-i convinge de buna sa credinţă şi mai ales de bunele intenţii, dar negocierile se anunţă grele sau mult mai grele decât se aştepta. Nevoia urgentă de un guvern cu puteri depline, ca „soluţia cea mai sănătoasă” pentru depăşirea blocajului politic este de acum… imperativă. Tergiversarea funcţionării unui guvern cu depline prerogative nu este bine văzută de Comisia Europeană, ameninţată fiind îndeplinirea jaloanelor PNRR cu termene clare de finalizare. Problema în discuţie este însă alta: pentru a-şi trece guvernul anunţat, la care sunt posibile corective, Eugen Tomac este dispus la compromisuri rezonabile, făgăduieli mai mult sau mai puţin posibile, până la instalarea guvernului. Şi după aceea? Un guvern care se reazemă pe un sprijin politic conjunctural nu va putea îndeplini mai nimic din ceea ce îşi propune. A şi afirmat Eugen Tomac că formula guvernamentală pe care o propune nu este un proiect personal, este una a României şi va acţiona în interesul României. El a mai spus că preşedintele a venit cu această soluţie după ce partidele politice nu au reuşit să propună o alternativă. „Numai de ar ţine”, ca să reluăm şi noi replica celebră, îndelung lustruită, atribuită Letiziei Ramolino, care nu mai spunem a cui mamă era.
Un articol de Mircea Canțăr
