Revoluţia tehnologică a inteligenţei artificiale s-ar putea să nu ducă la desființarea locurilor de muncă atât de rapid pe cât se anticipa. Facturile uriașe, dificultățile logistice și rezultatele instabile determină tot mai multe firme să își revizuiască strategia și să apeleze din nou la forța de muncă umană.

Este o lecție dură, învățată în plin avânt al primului boom IA, perioadă în care promisiunile îndrăznețe privind economii majore au tentat multe companii să își reducă personalul.

Analiștii din domeniu spun însă acum că rolurile care implică discernământ, creativitate, interacțiune cu clienții și controlul calității trebuie să rămână în responsabilitatea exclusivă a oamenilor. Un sondaj realizat de Careerminds în rândul a 600 de specialiști în resurse umane care au coordonat concedieri în ultimele 12 luni a scos la iveală că nouă din zece companii ar reevalua concedierile cauzate de implementarea AI.

Trei din patru specialiști HR care au participat la sondaj au confirmat că organizațiile lor au concediat angajați pe măsură ce tehnologia a început să substituie munca umană.

În ultimele 12 luni, am observat o creștere evidentă a numărului de companii care apelează la noi, după ce au pus pe pauză sau au redus amploarea implementării instrumentelor AI”, a declarat pentru The Epoch Times, James Calloway, Director de operațiuni la Stealth Agents.

Compania lui Calloway oferă asistenți virtuali pentru funcții de conducere, un segment în care diferența de preț dintre forța de muncă umană și agenții AI este uriașă.”

„Un client din comerțul electronic își bugetase implementarea unui serviciu de asistență bazat pe AI și a constatat că prețul licențelor, integrarea și costurile continue cu optimizarea instrucțiunilor (prompt engineering) au fost de două până la trei ori mai mari decât estimarea inițială”, a spus el.

”În schimb, au angajat doi dintre [asistenții noștri virtuali umani] și și-au redus costul de soluționare per tichet cu aproape 40 [la sută].”

Angajații umani rămân mai rentabili în comunicarea directă cu clienții, care necesită empatie și discernământ, în sarcinile care presupun intuiție pentru a înțelege ce își dorește cu adevărat un client, sau în activitățile ce implică date interne confidențiale, care nu pot fi introduse în siguranță în sisteme AI, precum și în orice flux de lucru unde o greșeală are consecințe juridice sau de reputație reale.”

Marile companii tehnologice au constatat, la rândul lor, același lucru. În aprilie, Bryan Catanzaro, vicepreședinte în departamentul de Deep Learning Aplicat la Nvidia, a declarat pentru Axios: „Pentru echipa mea, costul puterii de calcul depășește cu mult costurile cu angajații.”

În luna martie, Nickle LaMoreaux, vicepreședinte senior și director global de resurse umane la IBM, a susținut, în cadrul unui summit al Institutului de Leadership al Wall Street Journal, că optimizarea sarcinilor prin asistența AI este mult mai importantă pentru creșterea companiilor decât înlocuirea completă a talentului uman.

Declarațiile ei au venit la doar câteva săptămâni după ce IBM anunțase planuri de a-și tripla numărul de angajări pentru posturile de debutanți (entry-level). Întrebată de ce atât de multe companii nu adoptă o abordare similară, LaMoreaux a explicat: „Pentru că sunt blocate într-o mentalitate axată doar pe productivitate, în loc să aibă o mentalitate orientată spre dezvoltare.”

O analiză BCG (Boston Consulting Group) preconizează că între 50 și 55 la sută din toate locurile de muncă din Statele Unite vor fi „remodelate” de AI în următorii câțiva ani.

Jon Hill, CEO la The Energists, a declarat că există o concepție greșită conform căreia inteligența artificială generativă este doar „un software cu abonament lunar”. El a observat nemijlocit modul în care regretul de a fi investit în AI poate duce la reangajarea de personal uman.

„Mulți dintre clienții noștri au demarat în forță inițiative bazate pe IA generativă, crezând că vor reduce costurile cu forța de muncă”, a declarat Hill pentru The Epoch Times, „însă observăm tot mai des cum acești clienți se întorc la angajații umani, după ce descoperă costurile reale ale sistemelor AI.”

El a dat exemplul unei companii partenere care intenționa să își automatizeze suportul tehnic și raportările de conformitate (compliance). Compania a constatat că, deși economiile estimate inițial păreau promițătoare, acele câștiguri s-au evaporat când au fost luate în calcul costurile cu securitatea cibernetică, supravegherea umană și utilizarea interfețelor de programare a aplicațiilor (API, application programming interface).

Clientul a ales să pună pe pauză implementarea IA, deoarece „personalul uman oferea rezultate mai previzibile la un cost pe termen lung mai mic”, a declarat el.

Cu toate acestea, Hill a subliniat că există numeroase cheltuieli pe care organizațiile tind să le treacă cu vederea. Numai costurile pentru serviciile de cloud computing pot reprezenta „o sumă anuală de șase sau șapte cifre”, în funcție de nivelul de utilizare, a mai adăugat el.

Matt Baharav, CEO la MKB Media Solutions, a declarat pentru The Epoch Times că asistentul de conținut bazat pe IA pe care echipa sa l-a implementat s-a dovedit a fi atât costisitor, cât și ineficient.

„Trimestrul trecut, am decis să renunțăm la utilizarea unui asistent automatizat de conținut pentru propunerile noastre de colaborare (outreach pitches). Ne-am dat seama că software-ul nu dădea rezultate”, a declarat Baharav pentru The Epoch Times. „Compania pe care o angajasem și pe care o plăteam cu mii de dolari pe lună ne taxa pentru costurile de licențiere și, în plus, echipa mea pierdea nenumărate ore rescriind paragrafele generice create de instrumentul lor”, a mai adăugat acesta. Baharav a constatat că, atunci când vine vorba despre comunicarea complexă, „un redactor bun este mai puțin costisitor decât un asistent automatizat de conținut premium”. „Am eliminat complet software-ul și am redirecționat fondurile către angajarea unor scriitori competenți și perspicace”, a declarat el.

În 2025, Mavvrik, o platformă care monitorizează cheltuielile din tehnologie a înregistrat/centralizat date privind managementul costurilor IA (2025 State of AI Cost Management) conform cărora, între 80 și 85 la sută dintre companii au subestimat costurile infrastructurii IA cu peste 25 la sută, în timp ce 84 la sută au raportat „o erodare semnificativă a marjei brute”, din cauza calculării greșite a costurilor de operare ale sistemelor.

Marcus Mossberger, Chief Market Strategy Officer la platforma de analiză a forței de muncă LYTIQS, este de părere că inteligența artificială își poate găsi propria nișă în cadrul echipelor, atâta timp cât nu este folosită în situații în care discernământul uman ar fi mai potrivit.

„Resursele Umane sunt un exemplu excelent. IA poate fi utilizată pentru a răspunde la întrebări punctuale, administrative, de tipul „ce franșiză am la asigurarea de sănătate?”, dar nu și pentru solicitări mai delicate, de exemplu, ”cum ar trebui să procedez cu un coleg care are un comportament supărător?”, a explicat acesta.

El a subliniat că unele companii tind să „exagereze” cu implementarea IA, urmând să învețe o lecție aspră, și crede că organizațiile s-ar putea confrunta cu consecințe mult mai grave decât simpla nevoie de a recruta din nou personal uman.

„În realitate, cea mai mare <<cheltuială>> ascunsă legată de implementarea AI-ului generativ a fost zdruncinarea încrederii dintre angajat și angajator. Și, ca să fim sinceri, acesta oricum nu era nici înainte un capitol la care companiile excelau”, a declarat Mossberger.

El a subliniat că angajații americani care muncesc din greu văd cum angajatorii investesc miliarde în infrastructura AI, în timp ce le disponibilizează colegii, cerându-le totodată să ajute la instruirea propriilor înlocuitori virtuali: „Dacă vă imaginați că acești oameni vor mai depune un efort suplimentar voluntar sau că își vor mai asuma riscuri inovatoare pentru a vă îmbunătăți organizația, vă înșelați amarnic”.

Mai mult de trei din patru specialiști în resurse umane au confirmat că organizațiile lor au concediat angajați, înlocuind-i cu IA. Cu toate acestea, în cele din urmă, dovezile sugerează că munca oamenilor este mai ieftină. Mossberger preconizează că acest lucru va obliga companiile să reconstruiască încrederea în brandul lor, atrăgând totodată atenția asupra faptului că mulți dintre oamenii disponibilizați în primele zile ale goanei după inteligența artificială ar putea refuza să se mai întoarcă.

Practica prin care un lucrător revine la aceeași companie care l-a concediat inițial a început să fie cunoscută sub numele de „angajat bumerang” (boomerang employee).

În ceea ce îl privește pe Baharov, decizia de a prioritiza talentul uman a dat cu siguranță roade: „Până în momentul de față, am ajuns chiar să economisim bani.”

Autumn Spredemann este o jurnalistă specializată în spațiul sud-american.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici