Interviu cu Alexandru Oprea, Președintele Consiliului Județean Dâmbovița

Domnule președinte, care sunt problemele județului Dâmbovița, realizările dvs., și ce anume considerați că ar trebui îmbunătățit în vederea dezvoltării acestui județ? Ați putea încerca să ne prezentați avantajele acestui județ, atât din punctul de vedere al infrastructurii, dar și din punct de vedere economic sau turistic? Că e o zonă superbă, în care se îmbină toate tipurile de relief…

Așa este, vreau să vă fac următoarea precizare:  conform unui  studiu al Băncii Mondiale din 2018, județul Dâmbovița este județul cu cel mai mare potențial de dezvoltare din România în ultimii ani. Și asta dintr-un singur motiv. Suntem înconjurați de București, de Prahova,  de Brașov (la nord),  și de Argeș (la vest),  județe deja saturate din punctul de vedere al potențialelor investiții. Faptul că Dâmbovița începe să se dezvolte este reliefat și de  investiția majoră pe care au făcut-o cei de la grupul Arcerlik, din Turcia, o investiție de peste 400 de milioane de euro… Cred că ați văzut prima capacitate unde se  produc mașini de spălat, acolo se vor produce 1500 de mașini de spălat rufe pe schimb, capacitatea a doua urmează să fie edificată în următoarea perioadă, pentru mașini de spălat vase, urmând ca o a treia capacitate să fie pentru mașinile de gătit, pentru aragaze.

Dâmbovița va deveni și este deja un jucător important pe ceea ce înseamnă piața produselor electrocasnice și când aceste capacități vor fi finalizate, vom fi cel mai mare hub de produse electrocasnice din Europa.

M-ați întrebat de probleme… sigur că această dezvoltare generează o serie de probleme pe ceea ce înseamnă infrastructura rutieră, pentru că aceste produse cu volume mari vor trebui transportate în primul rând rutier, deci gândiți-vă că vor fi în jur de 150-200 de tiruri, care vor trebui să tranziteze zilnic drumul spre București…  Deci avem o problemă cu ceea ce înseamnă modernizarea DN 71 de la Bâldana la Târgoviște, pe patru benzi, plus modernizare spre Sinaia, pentru a ajunge pe Valea Prahovei.

Sigur că nu trebuie să uităm faptul că la Titu avem o componentă a industriei auto, avem centrul Renault, unde se face partea de cercetare, de testare a noilor modele, a motoarelor Renault, a tot ceea ce înseamnă partea asta de industrie auto și acolo, în momentul în care se va realiza această promisiune a guvernului României care datează încă de prin 2004 – patru benzi până la Titu – , personalul companiei Renault din Băneasa, pe ce înseamnă partea de cercetare, va trebui relocat la Titu. Avem, de asemenea, în zona de nord a județului, și am reușit în anul 2018 să o declarăm stațiune turistică de interes național, zona Padina Peștera, o zonă foarte frumoasă, avem acolo investiții foarte frumoase.

Ne propunem ca, dacă ne vor permite axele de finanțare viitoare, pe ce înseamnă Programul Operațional Regional, să investim în pârtii de schii, să investim în infrastructura.

Am demarat acolo proiecte care vizează o notă conceptuală pentru ceea ce înseamnă partea de pârtie de schi, o notă conceptuală care va fi realizată de Institutul de Arhitectură Ion Mincu din București, pentru a defini viitoarea stațiune turistică de interesa național. Ne dorim acolo o stațiune turistică model.

Sigur, ca probleme identificate la județul Dâmbovița, pe lângă ceea ce înseamnă infrastructura rutieră de interes județean și de interes național, ne preocupă partea de mediu și vreau să vă spun că avem un proiect ambițios pe ceea ce înseamnă Programul Operațional Regional, infrastructură mare pe partea de alimentare cu apă și canalizare. Aproape 400 de milioane de euro vor fi investiți în 53 de localități din județul Dâmbovița, pentru a asigura acel grad de conformare de 85 % din populație conectată la rețelele de apă și canalizare. De asemenea, am dat drumul la planul județean de gestionare de deșeurilor și ne propunem – pentru că noi am fost județ pilot, am beneficiat de un program ISPA pe ceea ce înseamnă colectarea deșeurilor – așadar acum ne propunem să dezvoltăm aceste capacități pe ceea ce înseamnă partea de colectare selectivă a gunoiului, de tratare a acestor deșeuri. Am investit foarte, foarte  mult în acest domeniu, avem un proiect ambițios de aproximativ 60 de milioane de euro, pe care sperăm  să reușim să-l punem în aplicare.

Nu în ultimul rând vreau să vă vorbesc despre infrastructura de drumuri județene. Avem o procedură de achiziție publică la peste 160 de kilometri de drumuri județene, care anul acesta urmează să intre în procedura de așternere a covoarelor asfaltice, avem un program ambițios pentru ceea ce înseamnă comunitățile locale, niște  programe de asociere prin care facem minimum doi km de asfalt în fiecare localitate rurală din județul Dâmbovița, într-o asociere 50% Consiliul Județean, 50 % unitatea administrativ teritorială.

Deci asta este, în mare, problematica județului Dâmbovița, un județ zic eu în plină dezvoltare, un județ cu potențial, un județ care își propune să redevină competitiv  atât din punctul de vedere al administrației, cât și din punctul de vedere al vieții economice, al vieții sociale.

Cum vă afectează și care ar fi măsurile pe care ar trebui să le ia administrația centrală pentru a vă sprijini apropo de birocrație și de faptul că nu se găsește forță de muncă…?

Sigur că avem probleme din acest punct de vedere. Vorbeam despre DN 71, drum național care a trebuit licitat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere de nu mai puțin de opt ori…  Nu este un moft al administrației publice județene, este o necesitate pentru locuitorii județului Dâmbovița… Dacă mă întrebați pe mine,  este încă o procedură juridică greoaie pe ceea ce înseamnă partea de achiziții publice, pentru că aceste proceduri durează foarte mult și părerea mea este că ar trebui gândită o nouă legislație în ceea ce privește această problemă extrem de spinoasă.

În sensul că trebuie să dai la o parte pe cel ce care a venit cu cel mai mic preț, să-l  dai la o parte pe cel care a venit cu cel mai mare preț, să te raportezi la o medie rezultată, să deschizi acea ofertă în momentul în care vezi că îndeplinește toate condițiile, să nu mai stai să evaluezi șase sau șapte oferte din punct de vedere, să spunem, al conformității administrative… După aceea treci la verificarea tehnică și, în ultima etapă, verificarea ofertei economice…  Toate acestea durează și generează blocaje în administrație.

Ar fi necesară o simplificare a  procedurilor în ceea ce  privește competențele administrației publice locale, pentru că am avut o problemă în ceea ce privește atestarea domeniului public sau privat al unităților administrativ teritoriale… S-au făcut niște pași importanți, inclusiv prin prevederile Codului Administrativ… dar, totuși, aștepți încă 60 de zile ca forurile centrale să-ți dea aprobare ca să treci, să spunem, un teren, un imobil dintr-un domeniu sau altul. Sunt lucruri cu care ne confruntăm.

Nu lipsit de  interes este faptul că există o anumită problemă cu calitatea forței de muncă, cu forța de muncă pe care-o avem, și vă rog să mă credeți, suntem uneori în situația în care, cel puțin pe proiecte mari, pe proiecte de infrastructură, nu mai sunt ofertanți… facem achiziții publice de două-trei ori… A venit ieri un primar la mine… de șapte ori a scos la achiziție publică un dispensar dintr-o  localitate rurală, nu vine nimeni. Eu, personal, la nivelul Consiliului Județean, aveam un proiect pe ce  înseamnă reabilitarea Curții Domnești… de trei ori l-am scos  la licitație până  a venit un ofertant…

Doream să vă întreb despre Curtea Domnească…

Este un proiect important, de cinci milioane de euro, de trei ori a trebuit să facem procedura de achiziționare. Prima dată nu a venit niciun ofertant, iar a doua oară a venit un ofertant care nu a depus garanția de bună execuție în termen și a trebuit să reluăm procedura.

Mai avem, într-adevăr, proiecte la nivelul Consiliului Județean, v-am vorbit de proiectul apă-canal, v-am vorbit de partea de drumuri, v-am vorbit de infrastructura de mediu pe ceea ce înseamnă colectarea gunoiului… avem un proiect pentru reabilitarea unității de ”Primiri urgențe” din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște.

Noi am beneficiat de o finanțare în exercițiul financiar precedent al Uniunii Europene de aproape 20 de milioane de euro, mai avem  acolo un proiect ce vizează Ambulatoriu de specialitate, avem de asemenea un alt proiect european care vizează infrastructura rutieră: un drum alternativ spre București, care face legătura între județul Prahova și județul Ilfov, de aproape 60 de milioane de euro, suntem în procedura de achiziție  publică cu el… Durează foarte mult și partea de proiectare, durează foarte mult și avem probleme si cu proiectanții, și cu faptul că nu mai găsești nici măcar firme care să-ți asigure dirigenția de șantier, sau partea de implementare propriu zisă. Lucrurile sunt extrem de complexe. Chiar dacă salariile în construcții au crescut, doritorii să se implice și să-și asume responsabilitatea unor astfel de  proiecte sunt din ce în ce mai puțini.

Și mai puțin calificați.

Și mai puțin calificați.

Avand  în vedere că Târgoviște-Sinaia reprezintă un drum care ar putea elibera circulația din Prahova, ați constatat o creștere totuși a numărului de turiști străini în județul Dâmbovița?

Da. Este o creștere semnificativă a numărului de turiști în județul Dâmbovița, de asta ne-am si propus să dezvoltăm partea de nord a județului dar, cu siguranță, avem nevoie de infrastructură rutieră. Consiliul Județeam Dâmbovița a finalizat  un drum prin Programul Național de Dezvoltare  Locală, astfel încât putem spune că drumul este asfaltat de la Moroieni până sus, pe Platoul Babele. Avem, de asemenea, și ne propunem să avem, un parteneriat cu Județul Brașov. Noi am numit acest drum Trans-Bucegi. Ar  însemna 60 de kilometri între Moroieni și localitatea Fundata, care ar sparge muntele și ar asigura o legătură între cele două provincii. Căutăm soluții pentru finanțarea eventual în parteneriat public-privat… Idei de proiecte sunt, trebuie să găsim partenerii care să ne sprijine. Am fost deschiși întotdeauna pentru parteneriat, și dau o veste bună pe această cale, referitoare la o investiție privată, pe care o vom inaugura în luna mai.

Este vorba despre un complex comercial în zona unității militare de la Gara din Târgoviște, avem acolo o investiție de 60 de milioane de euro a  unui investitor  privat și, de asemenea, am mai primit ieri o veste bună. Compania Națională de  Investiții ne-a comunicat că s-a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru studiul de fezabilitate la viitorul stadion din municipiul Târgoviște, care va fi amplasat tot în zona unității militare de la gară.  Acolo este un teren de 27 ha, pe care Consiliul Județean Dâmbovița, în baza unor Protocoale încheiate cu Ministerul Administrație și Internelor. Ulterior, l-a preluat Ministerul Aparării Naționale și a dat în compensație locuințe pentru unitățile militare sau pentru insituțiile militare respective…și acolo edificăm… e adevărat, și cu sprijinul Primăriei Târgoviște. Ceea ce am  numi  noi ”noua Târgoviște”, sau noua zonă de dezvoltare a municipiului Târgoviste, pentru că am făcut un drum, am făcut rețele de apă-canal-iluminat public, avem niște locuințe pentru specialiști și e dat ordinul de începere pentru un  bloc ANL. Pe un teren de 2,7 ha pe care l-am predat primăriei Târgoviște și pe fonduri europene facem un parc, avem acest proiect al mall-ului, proiectul stadionului, proiectul Registrului Auto Român tot acolo, deci este o zonă de dezvoltare foarte, foarte dinamică.

Cam care e gradul de absorbție al fondurilor europene?

Pe ceea ce înseamnă exercițiul precedent, județul Dâmbovița a fost primul județ din regiune care a accesat, anul trecut, fonduri  pe proiecte retrospective, pentru două drumuri județene… De asemenea, vă vorbeam despre proiectul Curții Domnești, la care suntem în faza de  licitație publică pentru construcție, urmează ca, probabil, la începutul lunii martie să semnăm contractul de lucrări. Avem aceste două lucrări pe ce înseamnă unitatea de ”Primiri Urgențe” și ”Ambulatoriu de Specialitate”, suntem cu achiziția pentru faza de proiectare, iar în ceea ce înseamnă partea de drum pe infrastructură rutieră, pe data de 28 ianuarie avem deschiderea ofertelor pentru cele patru loturi… Pentru că am împărțit acest drum de  60 de km în patru loturi, și așteptăm, că există interes… avem acolo, și lucrul ăsta mă bucură, șapte-opt ofertanți care au solicitat clarificări. Sperăm să și depună oferte, astfel încât, poate, în a doua parte a acestui an, să putem da ordinul de începere. Desigur, după ce facem această activitate extrem de laborioasă de verificare a ofertelor depuse.

Și o ultimă întrebare. Cum vedeți ideea care tot este promovată de la centru cu regionalizarea administrativă a țării?

Sigur că sunt adeptul regionalizării, dar vă spun că această idee va genera și niște consecințe. La nivelul unităților administrativ teritoriale, vă spun că nu este comod pentru populație, mai ales în cazul localităților mici, să accepte ideea comasării unor comune. După  cum nici ideea alipirii sau contopirii  unor județe nu este întotdeauna ușor de acceptat. Cred că trebuie o discuție amplă, făcută cu toți actorii implicați, trebuie găsită cea mai bună formulă, prin care se poate ajunge la soluții viabile. Este într-adevăr o necesitate, dar dacă nu vom simplifica procedurile birocratice, dacă nu vom defini foarte clar care sunt competențele… Știți că au mai fost Regiuni și într-o perioadă… așa, mai delicată din istoria României… Noi am avut Regiunea Ploiești, sau Regiunea Prahova și aveam în partea cealalată Regiunea Argeș… Pe scurt,  n-aș  vrea ca ideea regionalizării să genereze inechități în dezvoltarea anumitor localități, pentru că există   acea tendință ca fondurile să  meargă doar spre capitala regiunii… și nu o  distribuire uniformă… Asta este temerea mea și a multor colegi de-ai mei, implicați în administrație. Cred că trebuie gândit modul de alocare a resurselor și la nivel, să spunem,  regional  și la nivel central, pentru că altfel riscăm ca bogații să  aibă în continuare mult mai mult, sau foarte mult, iar cei fără anumite resurse să aibă din ce în ce mai puțin. Lucrul acesta trebuie evitat prin măsuri administrative, sau printr-o legislație extrem de dinamică și aplecată către nevoile comunității.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.