Interviu cu analistul politic Remus Ștefureac
– Partea a II-a –
Continuăm interviul-maraton realizat cu Remus Ștefureac, autorul și coordonatorul a două proiecte de anvergură, Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și INSCOP Research (www.inscop.ro) .
În prima parte, discuția s-a concentrat pe elemente de politologie, relații internaționale și securitate, dintr-o perspectivă rafinată de experiența sa diplomatică la Washington.
O democrație consolidată, cum sunt SUA, are un sistem intern complex de prezervare a pluralității opiniilor, asigurării drepturilor și libertăților cetățenești. Un import de bune practici s-ar putea să ne fie de folos: ”profesionalizare, integritate și, în același timp, o democratizare a vieții publice și a interacțiunii dintre serviciile publice și cetățean”.
În ceea ce privește politica SUA față de Europa, analistul politic Remus Ștefureac și-a exprimat convingerea că ”civilizația euroatlantică este unită de niște valori comune și, atâta vreme cât aceste valori persistă, prezența americană, cu tot ceea ce înseamnă ea ca spațiu civilizațional, dimensiune economică și de securitate, va exista în continuare”.
Înainte de a trece la partea a doua a interviului, dorim să împărtășim două dintre observațiile fostului diplomat Remus Ștefureac:
- ”În România, practic, nu există forțe antiamericane explicite”.
- ”Statele europene, inclusiv România, sunt datoare propriei lor securități naționale să-și asume responsabilități sporite”.
FOTO: Florin Vedeanu
- SUA au onorat Centenarul Marii Uniri prin Proclamații oficiale – sursa
- Publicul american susține puternic includerea în Visa Waiver Program a țărilor care sunt parteneri strategici ai SUA.
- Diplomații români aflați la post în SUA nu beneficiază de asigurări medicale.
- INSCOP Research a reușit predicții excelente la alegerile din 2009 și din 2019.
- Între minimum 10-15% și maximum 20-25% din electoratul României își va structura opțiunile electorale în funcție de consistența ofertelor verzi ale partidelor.
Alina Miron: Ai revenit în țară în 2019, la terminarea mandatului, și ai avut o postare emoționantă la despărțirea de domnul ambsador George Maior. Într-un fel, se vede un regret, dar decizia ta trebuie să fi avut la bază mai multe argumente. Ce ne poți spune?
Remus Ștefureac: Nu este simplu să închei o perioadă de patru ani de activitate profesională, chiar cu rezultate foarte bune, despărțirea de niște colegi excepționali. Față de dl. ambasador am o deferență particulară, atât pentru calitățile sale intelectuale, cât mai ales pentru prietenia cu care m-a onorat de-a lungul timpului.
În ceea ce privește întoarcerea, am încheiat o etapă și trebuie să recunosc că, în sectorul privat, m-am simțit și mă simt cel mai bine, pentru că libertatea de manifestare e ceva mai mare. Aceasta nu înseamnă că, pe viitor, nu voi încerca să contribui la consolidarea, la perfecționarea unor procese de decizie din zona sectorului public, în măsura în care voi putea să fac acest lucru.
Există și considerente personale care m-au determinat, de familie, spre exemplu, dar acestea sunt probleme de ordin strict personal.
Trebuie să spun că a fost o perioadă plină, activități foarte multe, realizări asemenea. Și că în SUA am avut ocazia, și acesta este, cred, un lucru extrem de important, să sărbătoresc o sută de ani de Românie unită.
Cu acest prilej m-am simțit, ca român, mândru și absolut onorat. Ambasadorul George Maior a avut o inițiativă foarte frumos concretizată: dincolo de mesajele președintelui SUA, ale Congresului american, aproape 50 de guvernatori ai SUA au emis proclamații de onorare a Marii Uniri, a aniversării celor 100 de ani de la realizarea acesteia, ceea ce, pentru România, cel puțin simbolic, a fost un semnal extraordinar ( https://washington.mae.ro/local-news/1877). Statele care compun uniunea federală americană salută unitatea românilor, într-un moment de maximă emoție pentru noi, arată respectul și apropierea Americii față de România. Dar un asemenea demers nu se naște din neant. Se lucrează intens la el, așa cum românii au lucrat în urmă cu 100 de ani pentru mobilizarea sprijinului american în favoarea autodeterminării popoarelor. Pentru că Marea Unire de la 1918 a fost posibilă și ca urmare a impunerii, în zona gândirii politice de acum un secol, a principiului autodeterminării națiunilor, iar sursa acestui principiu a fost un președinte american, Woodrow Wilson.
Prin urmare, dacă acest principiu, enunțat și susținut viguros de un președinte american, a stat la baza unirii Transilvaniei și a Basarabiei cu Regatul României, faptul că, înălțând un arc peste timp, după 100 de ani, guvernatorii SUA, deci cumva conducătorii statelor componente ale Federației Americane, salută prin proclamații oficiale actul de unire al românilor, a reprezentat un eveniment foarte emoționant, pregătit cu mult efort de ambasada noastră în SUA. Aceste proclamații există și sper că, în curând, vor putea fi văzute în Muzeul Unirii de la Alba Iulia.
Alina Miron: Ajuns la București … poveștește-ne pas cu pas, te rog, cum a fost adaptarea, de ce te-ai lovit și ce ți-ai dori să nu mai fie așa în țara noastră.
Remus Ștefureac: Mi-am dorit să ne întoarcem acasă și, prin urmare, adaptarea nu a fost deloc o problemă. Când am plecat prima dată, sigur că ne-am gândit, având în vedere și distanța fizică foarte mare dintre România și SUA, că vom încerca să ne petrecem vacanțele în acea zonă, însă n-am rezistat și, împreună cu soția și copii, ne-am petrecut vacanța de vară în România. Ne era dor, abia așteptam să ne reîntoarcem acasă!
Alina Miron: Poți să ne dai câteva detalii cu privire la sistemul de sănătate și cel de educație din SUA?
Remus Ștefureac: Referitor la acest subiect, ar fi de spus multe lucruri… O problemă, pe care nu mă sfiesc să o ridic chiar public, cu această ocazie, ar fi aceea că diplomații români aflați la post în SUA nu beneficiază de asigurări medicale. Este o chestiune absolut umilitoare, inacceptabilă la acest nivel. Sigur, există o problemă de costuri, însă cred că aceasta ar putea fi reglementată și ar trebui reglementată într-un mod echitabil, astfel încât diplomații pe care-i trimitem la post, în orice țară, nu doar în SUA, să fie protejați împreună cu familiile lor. Este adevărat că în SUA accesul la serviciile medicale este mult mai costisitor, dar cred că soluții parțiale de tipul unor decontări minimale, care se aplică în prezent, nu sunt demne pentru o țară cu statutul și pretențiile României.
În altă ordine de idei, copiii mei au avut o experiență extraordinară cu sistemul de învățământ public american. Au avut ocazia să învețe în școli ceva mai bune, pentru că și în SUA, ca și în România, există școli mai bune și școli mai puțin bune, în funcție de zonă, de localitatea în care trăiești… E ca în România, doar că în SUA chiar se aplică la sânge acest principu, copiii tăi nu pot să învețe la o altă școală decât la aceea care se află în aria locuinței tale și nu poate exista nicio derogare, indiferent de statutul tău. Mergi la școala de care aparții, fără niciun fel de excepții din acest punct de vedere. Ceea ce pot spune sigur, copiii români care ajung în SUA se adaptează destul de ușor culturii americane, mai greu se adaptează adulții. Poate și datorită accesului nostru la tot ceea ce înseamnă cultură americană. Copiii noștri învață foarte ușor limba, datorită, iarăși, expunerii noastre timpurii la limba engleză, nu doar în școală, ci și prin intermediul industriei cinematografice, a televiziunii, a jocurilor pe calculator. Toate acestea ajută, probabil, destul de mult.
Alina Miron: Te concentrezi pe activitatea INSCOP Research, organizezi evenimente cu invitați de mare valoare și dai interviuri în care interpretezi datele. Vorbește-ne, te rog, despre istoria INSCOP, despre oamenii care animă acest proiect, ce reușite v-au bucurat, ce eșecuri v-au întristat, unde v-ați propus să ajungeți.
Remus Ștefureac: Inscop a luat ființă în 2013, dar ideea de a lucra cu date structurate e mai veche, practic am lucrat cu astfel de date și anterior, însă am simțit, la un moment dat, nevoia de a avea propria noastră organizare.
Am început cu un grup de prieteni, extrem de bine pregătiți în acest domeniu. Între timp, unii au trebuit să plece din motive obiective… De exemplu, dacă ești la conducerea unei Universități de Sociologie, nu mai poți să faci parte dintr-o astfel de structură, și aici mă refer la bunul meu prieten Darie Cristea, prodecanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Dar au venit în schimb alți prieteni și colaboratori foarte competeți și integri.
Suntem un grup destul de legat în acest moment, suntem o structură de cercetare care lucrează în principal pe baza culegerii de date de pe teren, cel puțin așa ne-am consolidat. Ulterior, am dezvoltat și alte metode de culegere de date cantitative, în principal telefonice, dar și de date calitative, cercetări calitative… Specializarea noastră rămâne însă culegerea de date direct de pe teren.
De asemenea, am făcut și facem în continuare foarte multe. A fost o strategie a noastră, de la început, aceea de a avea o prezență publică constantă, atât prin organizarea de evenimente, cât și prin parteneriate.
De exemplu, suntem, cred, primul institut de profil care a avut un parteneriat cu o structură media, cotidianul Adevărul, un parteneriat pe termen lung de tip barometru. Adevărul despre România a fost un proiect care a durat vreo patru ani de zile și am publicat în această perioadă sute de cercetări, cu mii și zeci de mii de preluări în presa națională, locală, internațională. Ceea ce am încercat noi a fost să aducem în prim planul atenției părerea românilor despre o diversitate foarte mare de teme, de la subiecte politice, la teme legate de istorie, la teme legate de sănătate, turism, de securitate națională, energie, cultură, sport… Nu știu dacă au fost subiecte relevante pentru societate pe care să le fi ratat în cursul acestui proiect.
Relevanța acestor sondaje de opinie e destul de mare, mai ales dacă vorbim de cercetări care vizează valori, pentru că expun părerea cetățenilor despre serviciile publice, fapt ce ține de acest proces despre care vorbeam, de democratizare. Sondajele de opinie aduc în atenția decidenților perspectiva populației și o aduc constant, nu doar din patru în patru ani, la alegeri sau prin anumite consultări de tip referendum, care sunt foarte rare și pe subiecte de importanță strategică pentru societate.
Sondajele de opinie pot aduce permanent în atenția publică, în atenția decidenților, modul în care se poziționează populația față de anumite teme și sigur că ele, în acest fel, pot să aibă un impact pozitiv, determinând o corelație mai bună între ceea ce livrează decidentul, politicile publice, outputul și inputul, cerințele, așteptările populației.
Este un instrument de reglare a interacțiunii dintre decident și beneficiarii deciziilor, care sunt cetățenii. Deci, din acest punct de vedere, faptul că am avut ocazia de a susține acest proiect a fost extraordinar. Am avut și câteva realizări, până la urmă, cred eu, importante, în sensul în care partea cea mai dificilă pentru un institut de sondare a opiniei publice este măsurătoarea politică. Și mai ales în contexte electorale. Dintr-un motiv simplu, e ușor verificabil. Ai făcut un sondaj de opinie, ai publicat datele și vine momentul adevărului. Vin alegerile, oamenii votează, vezi rezultatul și te uiți la cele două liste de date și le poți compara foarte ușor.
Pe piață există mai multe structuri care culeg date cantitative, fac, într-un fel sau altul, sondaje de opinie, dar sunt destul de puține cele care culeg și date politice. Dar și mai puține sunt acelea care le culeg în context electoral.
Am reușit acum cinci ani, în 2009, predicții excelente cu ocazia alegerilor prezidențiale, cu o eroare de sub 1%. https://adevarul.ro/news/politica/sondajul-inscop-aanticipat-corect-rezultatele-alegerilor-prezidentiale-1_545791c30d133766a87f0a21/index.html De asemenea, la alegerile europarlamentare din 2019 am izbutit să previzionăm rata de participare și scorul partidelor politice. Chiar dacă la acel moment ne-am ales cu o sumă întreagă de critici, ca să nu le spun altfel… Totuși, realitatea ne-a confirmat pe noi, și nu pe cei care au criticat. https://psnews.ro/surpriza-surpriza-dar-nu-pentru-toata-lumea-sondajul-inscop-a-anticipat-rezultatele-de-la-europarlamentare-286850/
De asemenea, la alegerile prezidențiale de anul trecut am făcut estimări foarte bune pentru clienții noștri, cu erori sub un procent, ceea ce e absolut remarcabil.
Dincolo de dimensiunea politică, am pus accent și pe proiecte de alt tip, care să aducă în atenție probleme de interes public. Prin studiile noastre am adus în atenția publică teme precum schimbările climatice, energia, eficiența energetică. Acestea sunt teme de mare interes pentru populație.
Alina Miron: Parteneriatul cu The Polling Company din SUA (http://www.inscop.ro/parteneriat-pentru-dezvoltarea-cooperarii/) trebuie să aibă la rândul său o poveste interesantă. În primul rând cine sunt ei, pentru ca cititorii noștri să-i poată evalua la adevărata lor valoare ?
Remus Ștefureac: Este o companie de cercetare sociologică care are o reputație foarte bună în SUA, fondată de Kellyanne Conway. Ea este, în prezent, consilier al președintelui Trump. Desigur, pe perioada deținerii acestei funcții, nu se mai occupă de această companie condusă, în prezent, de un bun prieten al meu, Brett Loyd, un profesionist desăvârșit în acest domeniu. https://pollingcompany.com/about-the-polling-company/
Pentru noi, acest parteneriat constituie o ocazie excelentă de a face schimb de experiență. Ușor-ușor, am ajuns să deținem un nivel de expertiză ridicată în ceea ce privește culegerea datelor pe teren. În SUA, culegerea datelor pe teren a devenit o raritate, prin urmare s-a mai pierdut puțin din expertiză, ei fiind, în schimb, extrem de specializați pe culegerea datelor online și telefonice. Învățăm reciproc din experiențele noastre. Până la urmă cred că așa trebuie construită o relație de parteneriat, în echilibru.
Alina Miron: În al doilea rând, cum a apărut ideea studiului făcut simultan, în oglindă, în Anul Centenarului?
Remus Ștefureac: Într-adevăr, un prim proiect care a fost derulat în urma acestui parteneriat a fost și primul sondaj de opinie realizat concomitent în România și SUA. Acest sondaj a fost efectuat în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. A fost foarte interesant, pentru că am avut ocazia de a avea un sondaj de opinie cu teme comune, cu întrebări comune, care au fost adresate atât în România, de Inscop Research, cât și în SUA, de The Polling Company. De asemenea, au fost adresate și întrebări specifice, în România despre SUA, și în SUA întrebări despre România.
Sondajul a fost prezentat public în Aula Academiei și a fost prezentat public și în SUA. (https://www.inscop.ro/noiembrie-2018-valori-perceptii-si-reprezentari-ale-populatiei-in-romania-si-statele-unite-ale-americii/). Cred că rezultatele lui sunt foarte interesante, arătând multe asemănări între cele două țări, unele surprinzătoare, altele poate mai puțin surprinzătoare. Asemănări la nivelul valorilor, în ceea ce privește atitudinea față de religie, după cum și diferențe în ceea ce privește comportamentul economic, atitudinea față de riscul economic. E ușor de intuit care sunt aceste diferențe, românii sunt ceva mai conservatori, americanii sunt mai deschiși față de riscurile de acest tip.
A reieșit, totodată, o apreciere evidentă din partea opiniei publice, din partea populației SUA, față de contribuția României în zonele de securitate, față de prezența soldaților români în teatrele de operațiuni, umăr la umăr, alături de soldații americani. Aceste elemente sunt extrem de apreciate de populația americană.
Noi am făcut și o altă legătură, pentru că am avut cu acest studiu și un alt obiectiv, nedeclarat, legat de o veche doleanță a noastră, și anume problema vizelor. Cred că e foarte importantă pentru decidentul american favorabilitatea opiniei publice din SUA față de români. Există o legislație, destul de complicată, care prevede o rată de respingere a solicitărilor de viză mai mică de 3%, iar România se situează undeva în jur de 10%. Prin urmare, există încă destule persoane care solicită viză în SUA și care nu pot trece de acele criterii, ceea ce face ca rata de respingere să fie mare. Acestea sunt regulile. De reținut că, față de acum șapte-opt-zece ani, când aveam rată de refuz de peste 25%, am ajuns la 10%, și procentul este în scădere. Să sperăm că vom ajunge curând la o rată de sub 3%. Însă noi ne-am gândit că pentru decidentul american este relevant să cunoască și opinia populației americane față de acest subiect particular, opinie mărurată de o companie de cercetare socioligică americană foarte credibilă și prestigioasă. Doar noi avem tot interesul să susținem astfel de cercetări, prin urmare ele au relevat foarte clar că publicul american susține puternic includerea în Visa Waiver Program a țărilor care sunt parteneri strategici ai SUA, care contribuie la securitatea SUA, care furnizează concret trupe combatante, care lucrează împreună cu soldații americani și care contribuie la combaterea terorismului. https://www.inscop.ro/en/the-american-people-support-including-us-allies-in-the-visa-waiver-program/
Deci, cred că toate aceste criterii sunt esențiale din punctul de vedere al populației americane pentru includerea țărilor prietene în acest program, după cum mai cred că și cercetarea noastră va avea relevanța ei, într-un termen mediu, pentru deznodământul pe care ni-l dorim în legătură cu această problemă.
va urma
