Cât de mortală este infecția covid 19? [1]

                                                                           Un articol de Sebastian Rushworth

Septembrie 2020 a fost, în ceea ce privește numărul de decese la suta de mii de locuitori, luna cea mai puțin mortală din întreaga istorie recentă a Suediei[2]. Și nu mă refer la cel mai puțin mortal septembrie, ci la luna cea mai puțin mortală dintre toate celelalte luni ale anului. Iar pentru mine aceasta se constituie într-o dovadă destul de clară a faptului că, în primul rând, mortalitatea în urma infecției covid 19 nu este deosebit de mare și, în al doilea, că Suedia a obținut imunitate de grup.

 

Cand am postat aceste informații pe Twitter[3], propagandiștii lockdown-ului cu orice preț mi-au răspuns că lucrul acesta se datorează numărului foarte mare de morți anterioare.

Or, mie acesta mi se pare un argument neinspirat. Câtă vreme, în Suedia, au murit de covid  șase mii de oameni. Șase mii de oameni dintr-un total de zece milioane reprezintă un procent de 0,06 % . Or, dacă a fost suficientă moartea unui procent atât de mic din populația unei țări pentru ca, în final, să se poată ajunge la o lună cu cea mai mică mortalitate cunoscută în întreaga istorie a țării respective, atunci e limpede că infecția nu a fost, de la bun început, chiar atât de mortală.

Într-un articol din luna august[4] sugeram că mortalitatea infecției covid 19 este de numai 0,12%, adică aproximativ aceeași cu a gripei. Și asta fiindcă am realizat, încă de pe atunci, faptul că scăderea continuă, timp de câteva luni, a ratei deceselor și menținerea ulterioară a acesteia la aproximativ același nivel sugerează că Suedia a obținut imunitate de grup. Or, pentru asta era necesar ca minimum 50% din populație să fi fost deja infectată. 50% din populația Suediei înseamnă cinci milioane de oameni. Iar 6000/5 000 000 = 0, 12%.

La începutul lunii octombrie, Mike Ryan, unul dintre directorii executivi ai Organizației Mondiale a Sănătății a estimat infectarea a 750 milioane de oameni până în momentul actual[5] , din care ar fi murit un milion. Așadar, conform OMS, rata mortalității este de 0,13%. Adică, foarte aproape de ceea ce eu însumi estimasem, ceva mai devreme.

Ceea ce, automat, ne determină să ne întrebăm ce sens au toate aceste blocaje, când vorbim despre o boală care nu este mai rea decât gripa?

Ceva mai târziu, OMS a lansat o analiză a profesorului John Ioannidis[6], cu propria sa estimare a ratei de deces. O investigație care s-a bazat pe date privind seroprevalența, corelând, în momente și țări  diferite, numărul deceselor cu numărul de persoane care s-au dovedit a avea anticorpi. Profesorul Ioannidis a ajuns, astfel, la concluzia că rata globală a mortalității de covid este de aproximativ 0,23% (cu alte cuvinte, una din 434 de persoane infectate). Pentru persoanele cu vârsta sub 70 de ani, rata mortalității a fost estimată la 0, 05% (una din două mii de persoane infectate).

Așa cum spuneam cu ceva vreme în urmă[7], datele despre anticorpi nu oferă deloc o imagine completă, câtă vreme există studii care arată că o mulțime de oameni nu produc anticorpi măsurabili în fluxurile de sânge, dar care au în continuare imunitate, fie datorită răspunsului celulelor T, fie grație producției locale de anticorpi în căile respiratorii. Deci, conform convingerii mele, rata mortalității de covid este semnificativ mai mică decât aceea constatată de profesorul Ioannidis și, mai degrabă, în conformitate cu ceea ce declarase OMS la începutul lunii octombrie.

Dar, chiar și în varianta profesorului Ioannidis, infecția covid 19 nu este foarte mortală. Pentru a putea compara, să amintim doar că pandemia de gripă din 1918 a avut o rată de mortalitate de 2,5% ( adică una din 40 de persoane infectate). Prin urmare, gripa din 1918 a fost de 11 ori mai mortală, dacă ne ghidăm după datele lui Ioannidis, și de 19 ori mai mortală conform celor înfățișate, cu 12 zile mai devreme, de către Mike Ryan.

Și, încă ceva foarte important. Cei care mor în mod obișnuit de covid au peste 80 de ani și una sau mai multe comorbidități. Cu alte cuvinte, speranța lor de viață este foarte scurtă. Pe când cei care au murit în 1918 erau tineri în jur de 30 de ani. Deci, fiecare deces din timpul pandemiei de gripă spaniolă însemna aproximativ 50 de ani de viață pierdută. Înmulțind cu o rată a mortalității de 19 ori mai mare, rezultă că gripa din 1918 a fost, în realitate, de 950 de ori mai periculoasă decât infecția covid 19, în ceea ce privește capacitatea acesteia de a scurta viața oamenilor.

Ok, am discutat rata mortalității în cazul pandemiei de gripă din 1918 și am  comparat-o cu aceea a infecției covid 19. Dar cum rămâne cu rata mortalității virusurilor comune de răceală care circulă constant în societate?

Mulți oameni consideră că acestea sunt inofensive. În realitate, însă, sunt periculoase și adesea mortale pentru vârstnicii cu comorbidități.

Un studiu realizat în 2017[8] a constatat că, în cazul lor, rinovirusul este, de fapt, mai mortal decât gripa obișnuită și că, pentru persoanele din această categorie, spitalizate în urma unei infecții cu rinovirus, mortalitatea în decursul următoarelor 30 de zile a fost de 10%. În vreme ce, în cazul celor internați din cauza gripei, mortalitatea a fost de doar 7%.

Care este, așadar, punctul meu de vedere? Dacă sunteți bătrân și fragil, cu diverse condiții de sănătate subiacente, atunci chiar și cea mai inofensivă dintre toate infecțiile, așa numita răceală obișnuită, poate fi mortală. De fapt, deseori, chiar este. În rest, Covid 19 nu este o boală unică și nu pare să aibă o mortalitate semnificativ mai mare decât așa numita ”răceală obișnuită”.

Există un ultim aspect care trebuie discutat. Și acesta este efectul infecției covid 19 asupra mortalității globale. Dacă se dovedește că virusul SARS-COV-2 nu are niciun efect asupra mortalității globale, atunci abia acest lucru ne poate determina să ne întrebăm despre sensul carantinei, în condițiile în care, în realitate, nu previne niciun deces. Așadar, care este efectul covidului asupra mortalității globale?

Să ne uităm la Suedia, întrucât aceasta este, probabil, țara care a adoptat cea mai relaxată abordare în ceea ce privește prevenirea răspândirii infecției și, așa stând lucrurile, ar fi rezonabil să ne așteptăm ca această atitudine să fi  avut un impact major asupra ratei sale globale de deces.

Din ianuarie până în septembrie 2020, Suedia a înregistrat 687 de decese la 100 000 de locuitori[9]. Și, de asemenea, ultimul an cu o rată a mortalității mai mare a fost 2015. Personal, nu-mi amintesc de nicio pandemie mortală în 2015.

De fapt, 2020 este, până acum, unul dintre anii cu cea mai mică mortalitate din întreaga istorie recentă a Suediei și, totodată, în mare măsură, în conformitate cu media ultimilor cinci ani. Mai precis, este cu 2,7% mai mare decât media ultimilor cinci ani, cifră situată lejer în limitele marjei de eroare. În 2019, mortalitatea a fost cu 6% mai mică decât media, deci era firesc ca 2020 să aibă o mortalitate ușor mai mare, chiar și fără covid.

Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că infecția covid 19, o pandemie virală presupus mortală, nu a ucis suficienți suedezi, cât să aibă un impact vizibil asupra mortalității globale.

Cum se poate explica acest lucru, când știm că 6 000 de suedezi au murit de covid?

Din câte îmi pot da seama, există doar două explicații posibile. Prima este că majoritatea oamenilor murit nu de covid, ci cu covid. Cu alte cuvinte, au avut un test pozitiv și, prin urmare, au fost clasificați drept morți de covid, când, în realitate, cauza reală a decesului era alta. A doua este că majoritatea celor care au murit de covid erau atât de bătrâni și mai ales, atât de fragili din pricina comorbidităților, încât ar fi murit până acum chiar și fără covid. Altă explicație rezonabilă nu există.

Nu minimalizez pericolul reprezentat de covid și nici nu îi neg existența. Ceea ce spun eu e că e un virus cu efecte marginale asupra longevității.

În ciuda acestui fapt, politica publică a celor mai multe țări a fost condusă de scenarii bazate pe cifre complet nerealiste. Mai simplu spus, ne-am comportat ca și când am avea de-a face cu o pandemie de ebola, în vreme ce covid 19 seamănă, mai degrabă, cu o răceală obișnuită.

Actualizare, la 26 octombrie 2020

După actualizarea cifrelor de către Biroul Central de Statistică al Suediei a devenit clar că septembrie 2020 a fost de fapt a doua lună cu cea mai mică mortalitate din istoria suedeză, cea dintâi fiind iunie 2019.