Este îndeobște știut că sistemul nostru imunitar nu memorează toți germenii  pe care îi contactăm. Cu atât mai mult, este extrem de îmbucurător faptul că, așa cum sugerează o serie de noi studii[1], oamenii de știință care monitorizează răspunsurile imune la noul coronavirus au izbutit să  detecteze semnele încurajatoare ale unei imunități puternice chiar și la persoanele care au dezvoltat doar simptome ușoare ale covid 19.

Astfel, atât anticorpii obișnuiți, cât și celulele B și T,  capabile să  recunoască  virusul, persistă luni întregi după vindecare – un ecou încurajator al răspunsului durabil al organismului la acest tip de infecție.

”Lucrurile funcționează într-adevăr așa cum era de așteptat”, spune imunologul Universității  din Arizona,  Deepta Bhattacharya[2], el însuși autor al unei asemenea cercetări.

În ciuda faptului că durata acestor răspunsuri imune nu este deocamdată cunoscută, majoritatea experților consideră noile date binevenite și relevante. O dovadă în plus că sistemul nostru imunitar este capabil, și în acest caz, să-și facă treaba corect.

”Este exact ceea ce speram”, este de  părere  și Marion Peeper, un alt imunolog, de data aceasta la Universitatea din Washington, și autoare a unui  alt studiu[3], în curs de publicare la revista Nature. ”Există toate datele unui răspuns imun total protector.”

În discuțiile despre răspunsurile imune la coronavirus, o mare  parte a conversației s-a concentrat, până  deunăzi, aproape exclusiv asupra anticorpilor – proteine în formă de Y, capabile să  blocheze reinfectarea.

Numai că  anticorpii reprezintă doar o singură aripă a unei escadrile extrem de complexe și coordonate de soldați ai imunității, fiecare dispunând de modalități proprii unice de atac.

De exemplu, virușii  care au invadat deja celulele sunt vulnerabili la celulele T ucigașe, care forțează  autodistrugerea celulelor  infectate.

Iar  alte celule T, poreclite ”ajutoare”, pot convinge celulele B să se transforme în mașini producătoare de anticorpi, în vreme ce  un  alt sector al sistemului imunitar atacă agenții patogeni, la doar câteva minute de la apariția acestora, semnalizând, totodată, prin trimiterea citokinelor, în scopul  de a mobiliza forțe din toate celelalte părți ale organismului. Există dovezi conform cărora unele cazuri severe de covid 19 se datorează tocmai defectării acestui proces.

Datorită  faptului că sunt proteine neînsuflețite și nu celule vii, anticorpii au, însă, o dată de expirare, ei dispar din sânge la doar câteva săptămâni sau luni de la  producerea infecției. Hoardele de anticorpi apar la scurt timp  după ce un virus a încălcat  barierele organismului, dar se împuținează pe măsură ce amenințarea se risipește, iar  majoritatea celulelor B care i-au produs, dispar de asemenea.

Numai că organismul păstrează un batalion de celule B cu durată de viață  mai îndelungată și care pot produce anticorpi în masă  atunci când e iarăși nevoie de ei. Unele dintre acestea patrulează prin sânge, altele se retrag în măduva osoasă, generând de acolo mici cantități de anticorpi, detectabili uneori chiar și după decenii de la învingerea unei infecții.

O mulțime de studii, inclusiv cele conduse de dr. Bhattacharya și dr. Peeper, au descoperit anticorpi capabili să incapaciteze noul  coronavirus, persistând la niveluri scăzute  în sânge, luni întregi după ce oamenii s-au recuperat de infecția covid 19.

Este adevărat că numărul anticorpilor scade, însă numai până la atingerea unei limite inferioare stabile, observabilă și la aproximativ trei luni de la declanșarea infecției, a spus Bhattacharya.  Răspunsul organismul uman pare perfect.

Iar observarea lor chiar și la atâta timp după vindecare este un indiciu puternic că  celulele B  s-au  adăpostit deja în măduva osoasă, a spus dr.  Peeper. De altfel, ea și echipa ei au izbutit de asemenea să  recolteze și să cultive în laborator asemenea celule B, capabile  să  recunoască virusul  din sângele celor care au suferit infecții ușoare cu covid 19.

Mai multe studii,  unul dintre acestea  publicat recent  în  revista Cell[4], au izbutit, de asemenea,  să izoleze celulele T atacatoare ale coronavirusului  din sângele persoanelor recuperate, mult după dispariția simptomelor. ”Provocate” cu bucăți de virus din laborator, acestea au pompat semnale de combatere a acestuia, clonându-se imediat după aceea în armate proaspete, pregătite să înfrunte un dușman deja familiar.

Unele rapoarte au menționat că analizele celulelor T ar putea oferi cercetătorilor un răspuns privind chiar și imunitatea acelor pacienți ai căror anticorpi au scăzut până la un nivel dificil de detectat.

Ceea ce este extrem de  promițător, spune Smita Iyer, imunolog al Universității din California, care studiază răspunsurile imune la noul coronavirus în macacii rhesus[5].

Trebuie menționat că tot mai multe studii noi găsesc asemenea răspunsuri puternice chiar și la persoanele care nu au dezvoltat cazuri severe de covid 19, a adăugat dr. Iyer.

Cu atât mai mult cu cât unii cercetători își manifestaseră îngrijorarea privitoare la faptul că acest tip de infecții ar putea fi mai puțin memorate de sistemul nostru imunitar, acesta preferând, eventual, să își investească resursele în atacuri mai grave. În unele cazuri, credeau ei, organismul ar putea expulza virușii înainte de a izbuti să îi catalogheze.

Or, acest lucru nu este adevărat, a spus dr. Iyer. Putem obține imunitate durabilă, chiar fără a fi suferit consecințe grave ale infecției.

Toate aceste studii ar putea, de asemenea, să calmeze și temerile privitoare la modul și momentul în care se va termina pandemia. Astfel, presa a interpretat uneori greșit unele date, sugerând că imunitatea împotriva noului coronavirus ar putea dura doar o perioadă extrem de scurtă, și asta în ciuda faptului că există numeroase dovezi că lucrurile nu stau deloc așa.

Coroborate cu alte rapoarte, și mai recente, noile date întăresc ideea că da, dezvoltăm o imunitate bună la acest virus,  spune dr. Eun-Hyung Lee, imunolog la Universitatea Emory. Acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem. Ceea ce nu înseamnă că nu rămân, totuși, foarte multe  necunoscute, oamenii  fiind extrem de eterogeni. Și sunt atât de mulți factori care intră în joc.

 

[1]Printre  multe,  multe altele vezi și: https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.08.11.20171843v2 ; https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7386524/; https://www.nytimes.com/2020/08/06/health/coronavirus-immune-cells.html

[2]https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.08.14.20174490v1

[3]https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.08.11.20171843v2

[4]https://www.cell.com/action/showPdf?pii=S0092-8674%2820%2931008-4

[5]https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7359530/