Criza extrem de gravă pe care o traversăm nu explică nici reacțiile aberante ale autorităților, măsurile lipsite de logică, bâlbele, comunicarea execrabilă și nici comportamentul, să zicem, ”ciudat” al medicilor din garda pretoriană, faptul că fac totul pentru a ne înspăimânta și foarte puțin sau nimic pentru a ne furniza acele informații vitale care ne-ar putea fi de un real ajutor în înțelegerea și depășirea cu succes a acestei perioade.

Astfel, pe lângă faptul că se insistă, absurd, doar pe restricții, deseori cu totul iraționale, și pe importanța măștilor, presa aservită ne strecoară, insidios, așa zise informații care de care mai descurajante, jonglând cu exprimări ambigui și termeni îndeobște necunoscuți majorității cititorilor, totul pentru a spori incertitudinile, disperarea și panica populației. Omițând, totodată, orice referință vitală, care ne-ar putea fi de un ajutor real în ”lupta cu virusul”.

În acest sens, publicația noastră a adus în atenția cititorilor români explicațiile medicului suedez Sebastian Rushworth cu privire la obținerea imunității funcționale, încercând să ajute oamenii să înțeleagă discuțiile privitoare la celulele T, la anticorpi și, mai cu seamă, la faimoasele ”reinfectări”, atât de dragi ”presei miluite”. Doctorul Rushworth a demonstrat, de asemenea, de ce este perfect posibil să ne infectăm cu noul coronavirus, dezvoltând imunitate chiar și în lipsa anticorpilor IgG măsurabili, precum și motivele pentru care este perfect posibil să ne păstrăm imunitatea, chiar dacă anticorpii care pot fi măsurați dispar în câteva luni: https://vocearomanului.ro/5140-2/

Iar în cele ce urmează vom continua să împărtășim celor interesați lămuririle aceluiași medic privitoare la vitamina D și la felul în care aceasta ne poate ajuta să învingem virusul Sars-Cov-2. (N.B.)

Sebatian Rushworth M.D. : Vitamina D are o bază de dovezi în ceea ce privește protecția de covid 19 mai mare decât măștile faciale[1]

Un articol publicat foarte recent (octombrie 2020) în The Journal of Steroid Biochemistry and Molecular Biology[2] încearcă să deslușească dacă suplimentele orale de vitamina D pot fi utilizate în tratamentul pentru covid 19. Iar rezultatele cercetărilor pe care le descrie sunt cu atât mai importante cu cât vitamina D este ieftină și disponibilă pe scară largă, deci la îndemâna oricui și, în aceeși măsură, sigură, lipsită de efecte adverse.

Articolul descrie un studiu efectuat la începutul acestui an, în Spania.

Controlat, randomizat și deschis (adică atât pacienții cât și medicii știau cine se afla în fiecare grup de tratament), studiul a implicat 76 de pacienți, dintre care 50 au primit hidroxivitamină D (calcifediol, o formă activată a acesteia), plus tratamentul standard, în timp ce 26 de pacienți au primit doar tratament standard (care, în acel moment, pare să fi constat în hidroxiclorochină și azitromicină, două medicamente care nu se mai află în grațiile comunității medicale).

Pentru a fi acceptați în studiu pacienții trebuiau să aibă un test PCR pozitiv pentru covid 19 și o radiografie pulmonară reprezentând o imagine compatibilă cu pneumonia virală. De asemenea, starea lor trebuia să fie cel puțin de o severitate moderată, conform unei scale pe care medicii o utilizează pentru pneumonia CURB-65.

Pacienții din grupul de tratament au primit o capsulă orală conținând 0,532 mg de hidroxivitamină D în prima zi, urmată de capsule care conțin 0, 266 mg în zilele a treia și a șaptea și, ulterior, săptămânal, până la externare, sau la internarea în ATI. Aceasta fiind o doză monstruos de mare, suficientă pentru a aduce oamenii, aproape instantaneu, de la o stare de deficit de vitamina D la niveluri normale în fluxul sanguin.

În ceea ce privește factorii de fond, grupurile de pacienți au variat astfel: 62% din pacienții aparținând grupului de control au avut cel puțin un factor de prognostic rău, comparativ cu 48% din cei aparținând grupului de tratament.

Evident, acest lucru ar fi putut distorsiona rezultatele în favoarea vitaminei D, persoanele din grupul de control fiind mai predispuse, din capul locului, la o evoluție nefavorabilă.

Diferența generală a factorilor de prognostic s-a datorat unei rate mai mari a tensiunii arteriale crescute (58% versus 24%) și unei rate mai mari de diabet (19%, versus 6%) în grupul de control. Pe de altă parte, însă, grupul de tratament a avut o proporție mult mai mare de participanți imunodeprimați (12% față de 4%).

Așadar, care au fost rezultatele?

Dintre cei 26 de participanți care nu au primit vitamina D, 13 au ajuns la terapie intensivă (50%), iar doi au murit (8%). În vreme ce dintre cei 50 de participanți care au primit vitamina D, doar o singură persoană (2%) a fost trimisă la ATI. De asemenea, din acest grup, nu a murit nimeni.

Așa stând lucrurile, rezultatele sunt cu adevărat impresionante! Suplimentarea cu vitamina D a dus la o reducere absolută cu 48% a riscului de internare la ATI și, totodată, la o reducere relativă cu 10% a riscului de a muri!

Dacă, în cazul unui studiu mai mare și de calitate superioară, rezultatele s-ar menține aproximativ aceleași, atunci imensa majoritate a bolnavilor de covid 19 ar putea fi vindecată doar cu vitamina D. Ceea ce ar însemna că am putea opri cercetările pentru vaccin, prescriind, în schimb, vitamina D, fiecărui pacient care începe să dezvolte simptome.

Problema cea mai importantă a acestui studiu constă, însă, în faptul că a fost prea mic. Astfel, 62% din pacienții grupului de control au avut cel puțin un factor de prognostic defavorabil, comparativ cu doar 48% din pacienții aparținând grupului de tratament, o diferență destul de semnificativă, dar fără relevanță statistică, câtă vreme au particiapt doar 76 de persoane. Pe de altă parte, însă, diferența în ceea ce privește numărul de pacienți care au ajuns la ATI a fost, în ciuda dimensiunii reduse a eșantionului, totuși, suficient de mare pentru a fi extrem de semnificativă din punct de vedere statistic.

O altă problemă ar fi că pricipalul punct final studiat a fost internarea la ATI, ceea ce nu este, nicidecum, echivalent cu moartea. Având în vedere că medicii știau cine și ce tratament primește, s-ar fi putut întâmpla ca medicii să trimită la ATI, preferențial, pacienții din grupul de control, doar pentru ca rezultatele studiului să arate mai bine. Nu putem spune, în niciun caz, că, într-adevăr, așa au stat lucrurile, dar nu putem fi siguri nici de faptul că nu s-a întâmplat așa.

Cea de-a treia problemă, poate cea mai importantă, este lipsa elementului placebo. În afară de faptul că medicii știau cine este și în ce grup, având posibilitatea de a acționa diferit față de pacienți, în diverse moduri care ar fi putut afecta rezultatele, faptul că pacienții, la rândul lor, știau, ar fi putut, de asemenea, afecta rezultatele.

Poate că oamenii care au primit vitamina D au crezut că au o șansă în plus în lupta cu boala, în timp ce oamenii care nu au primit-o au avut convingerea că le va merge rău, și chiar așa s-a și întâmplat. Puterea efectului placebo, pentru a explica diferențele dintre grupuri, nu trebuie cu niciun chip subestimată!

Deși a existat o reducere cu 100% a mortalității, dimensiunile mici ale studiului nu ne lasă să tragem o concluzie sigură în ceea ce privește mortalitatea. Ar fi fost suficient să moară o singură persoană din grupul care a primit vitamina D, și, de asemenea, una în minus din grupul de control, pentru ca între cele două grupuri să nu mai existe nicio diferență. Ceea ce oferă o șansă aleatorie pentru a influența mult rezultatele.

Însă, până în cele din urmă, ce putem, concluziona, totuși? Cât de eficientă poate fi vitamina D în tratamentul covid 19?

Adevărul este că rezultatele studiului sunt foarte promițătoare și în concordanță cu dovezile anterioare conform cărora persoanele cu deficit de vitamina D beneficiază de protecție împotriva infecțiilor respiratorii, dacă iau zilnic un supliment din aceasta[3].

În același timp, studiul îmi amintește puțin prea mult de cel dintâi studiu publicat despre hidroxiclorochină ca tratament pentru covid 19, studiu care avea defecte semnificative și care arăta, de asemenea, un beneficiu important, însă rezultatele nu au fost confirmate de cercetările ulterioare, mai mari și de o calitate superioară. Motiv pentru care și studiul acesta ar trebui urmat urgent de altele, mult mai mari, de înaltă calitate și ale căror rezultate pot fi mai bine susținute și certificate.

În ciuda oricăror rezerve, cred, însă, că este perfect rezonabil ca, pe baza rezultatelor din acest moment, toată lumea să ia zilnic un supliment de vitamina D. Vitamina D este sigură, ieftină și disponibilă pe scară largă astfel încât potențialele beneficii depășesc cu mult potențialele daune. Personal, iau zilnic 3 000 UI de vitamina D.

Pentru că, indiferent de incertitudinile pe care le-am enunțat mai sus, vitamina D are, în acest moment, o bază de dovezi privitoare la protecția de covid 19 mai mare decât aceea a măștilor faciale.