O altfel de interpretare a declaraţiilor referitoare la situaţia pestei porcine africane în ţara noastră evidenţiază pagubele enorme generate de incompetenţa acestora astfel:

  1. De la prima semnalare a virusului PPA ( Pesta Porcină Africană) în România, de la data de 31.07.2017 şi până în prezent au fost omorâţi 524.590 porci şi s-au plătit despăgubiri în valoare de 316.159.280 lei, aprox. 63,2 mil euro.
  2. Doar Bucureşti şi 6  judeţe nu au fost afectate de virusul PPA ( Alba, Caraş Severin, Cluj, Harghita, Mureş, Suceava)
  3. Primele 14 judeţe despăgubite ( reprezintă 99,7% din totalul despăgubirilor) sunt:

 

Se poate observa ca cele mai mari despăgubiri au fost plătite în judeţul Brăila, aici au fost sacrificaţi peste 200.000 porci de la SC Romsoci SRL Techileşti şi SC Tebu Consult SRL Brăila care este şi cel mai mare crescător de porci din România şi  al doilea din UE.

86,5% din totalul gospodăriilor/exploataţiilor au primit despăgubire.

Probleme au fost cu despăgubirile pentru micii fermieri care nu aveau porcii crotalizaţi şi înscrişi în Sistemul Naţional de Inregistrare şi Identificare a Animalelor – SNIIA. Această bază de date este blocată de 2 ani din cauza iresponsabilităţii ANSVSA care nu a reînnoit contractul de mentenanţă cu firma care a produs softul.

  1. Din totalul de focare ( active+stinse), respectiv 4927, la data de 30.10.2019, mai sunt:
  • 3164 focare active ( gospodării/exploataţii+mistreţi), reprezentând aprox. 64% din totalul focarelor;
  • Dintre cele 3164 focare active, 2208 sunt focare la mistreţi , reprezentând aprox. 70%;
  • În ţară sunt 956 focare active în gospodării/exploataţii – în 291 localităţi din 25 judeţe.

  1. Primele 14 judeţe cele mai afectate judeţe de virusul PPA (au înregistrat 4368 focare din totalul de 4927 focare) reprezintă aprox. 87 % din total şi sunt:

  1. La data de 30.10.2019 avem următoarea situaţie:
  • Primele 20 de judeţe cu focare active – gospodării+mistreţi ( 3055 focare din totalul de 3164 focare) deţin o pondere de aprox. 97 % din totalul de focare active :

  • Primele 19 judeţe cu focare mistreţi ( 2172 mistreţi din totalul de 2208 ) reprezintă aprox. 98 % din totalul de focare mistreţi :

 

În planul de măsuri pentru combatere a PPA se prevede diminuarea efectivelor de mistreţi astfel încât la 2 km pătraţi să existe un singur mistreţ.

Ministerul Apelor şi Pădurilor (denumire până la 6.11.2019) a stabilit prin OM 673/13.05.2019 si OM 1120/14.10.2019 cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2019-2020 de 65.560 mistreţi şi respectiv, 1.028 mistreţi (cota de intervenţie suplimentară) la nivelul întregii ţări.

Întrebări:

  • Ce facem cu mistreţii? Se pare că ei sunt cauza problemei!

Urmăreste cineva dacă se respectă cotele de recoltare? Fondurile private de vânătoare respectă cotele de recoltare sau prefera să-şi crească profiturile obţinute din vânătoare menţinând şi dezvoltând boala?  Respectă cota de vânătoare chiar şi acel proprietar de fond de vânătoare privat care este şi conducătorul principalei firme care furnizează dezinfectanţii de uz veterinar folosiţi pentru combaterea PPA (desigur ne referim la fonduri de vânătoare private din judeţele cele mai afectate de PPA – Giurgiu si Teleorman)?

Plăcerile sadice ale unor VIP-uri produc o catastrofă în rândurile crescătorilor de porci, industria prelucrătoare de carne şi micile gospodării.

Unii spun că şi micile gospodării (în România erau 75% din efectivele de porci crescuţi în gospodării în UE) au un aport negativ la rezolvarea problemei dar, întrebaţi oamenii mai în vârsta, care au trecut prin situaţii de criză şi foamete, cum au supravieţuit- cumpărând mâncare din gospodăriile ţărăneşti. Aşa că….

  • Cât au costat substanţele dezinfectante de uz veterinar folosite de DSV-urile judeţene?

Au fost acestea eficiente, erau indicate expres pentru PPA? Nu se ştie exact! Se ştie doar ca profitul firmei furnizoare de dezinfectanţi a înregistrat o creştere de 2.000.000 lei în 2018 faţă de 2017. Crescătorii de porci care şi-au sacrificat efectivele de porci au folosit un dezinfectant din Belgia, cu indicaţie specială pentru PPA şi nu dezinfectanţii  furnizaţi de firma în cauză, pentru ca erau direct interesaţi să reia activitatea. DSV-urile judeţene au achizitionat dezinfectanţii direct de la firma, fără licitaţii invocând o situaţie de urgenţă şi apoi, directorul lor cunoştea bine firma întrucât lucrase acolo.

  • Din totalul focarelor înregistrate, 64% sunt active ( după mai bine de 2 ani); cât ne vor mai costa despăgubirile până la stingerea definitivă a focarelor ?
  • De ce nu s-au luat măsuri pentru prevenirea PPA până în 2017?

PPA bântuie Europa din 2007 prin Rusia, Belarus, din 2014 se apropie de România prin Letonia, Lituania, Polonia şi Estonia şi, din 2016 se afla în Ucraina la graniţa României.

Comisia Europeana a avertizat România din februarie 2017 că nu ia măsuri pentru prevenirea PPA. Serviciile spun că au informat factorii decizionali dar, cine să asculte, aceşti şefi numiţi sau împuterniciţi care nu sunt în stare să ia un concurs şi poate nu au certificate ORNISS (pentru că nu e de bonton azi) prin care să şi poată citi ce scriu serviciile.

Se estimeaza că lipsa măsurilor concrete a produs României o pagubă de 3-4 miliarde de euro. Pe langă cheltuielile cu despăgubirile şi dezinfectanţii, mai sunt cheltuieli cu utilajele, incineratoarele, îngropare, personal şi continuă….

  • Cum a evoluat importul de carne de porc in această perioadă?

“Importurile de carne de porc au crescut de la 260.000 tone în 2017, la 320.000 tone în 2018. Exporturile de carne de porc sunt zero, dupa ce, în urma cu doi ani, ajunseseră la o cifră rezonabilă, de 30.000 de tone anual” a declarat Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

Altfel spus, importurile de carne de porc au crescut cu aprox. 23% in 2018 faţă de 2017. Se importa  carne de porc, in principal, din Spania, Germania si Polonia.

  • Ce impact a avut această epidemie in rândul crescătorilor de porci români? Dar în sectorul de Prelucrare şi Conservare a cărnii ?

Efectivele de porcine existente in România la 1 mai 2019 au scăzut, faţă de aceeaşi dată a anului 2018 cu 9,8% pe total, conform Institutului Naţional de Statistică.

Un studiu realizat de Coface Romania privind sectorul de Prelucrare si Conservare a Carnii indica o evoluţie negativă a veniturilor pentru 2018, în scădere cu aproximativ 19% faţă de anul anterior. Astfel, Pesta Porcină Africană (PPA) a şters peste 1 miliard de RON din cifra de afaceri a companiilor de profil, veniturile consolidate la nivel sectorial scăzând de la 6,13 mld RON (2017) la doar 4,96 mld RON (2018), minimul ultimilor 5 ani. Jumătate din companii sunt supraîndatorate, instrumentele refuzate la plată au explodat in 2018 în condiţiile în care furnizorii sunt plătiţi cu întârziere, iar datoriile fiscale restanţe înregistrate la primul semestru din 2019 sunt la maximul ultimului deceniu.

  • Cum a evoluat preţul cărnii de porc la utilizatorul final (pe raftul magazinului)?

La jumătatea lunii aprilie 2019, Radu Timiş, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) şi fondatorul Cris-Tim, a declarat că ceea ce se întâmplă acum pe piaţa cărnii de porc este un caz cu totul special, pentru că „deşi preţurile au crescut şi se cere cu 50 până la 100% mai mult pentru carcase, marfa se găseşte cu mare greutate”. Piaţa chineză absoarbe tot ceea ce apare ca ofertă pe piaţă, la preţuri în creştere şi cu plata în avans. Două luni mai târziu, în iunie 2019, Radu Timiş afirma: „Anul 2019 este unul dificil pentru piaţa cărnii. Preţurile la raft au crescut şi cu 20-30% de la începutul anului”. ­Tot­odată, aminteşte de faptul că România este dependentă în proporţie de 60% de importurile de carne de porc, în condiţiile în care producţia internă este afectată şi ea de doi ani de PPA.

Față de anul trecut, carnea românească este cu 15% mai scumpă.

Prețul mediu la nivelul statelor member UE a ajuns la 1,82 euro kilogramul, cu 19% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Majorarile se simt de la lună la lună in medie cu 3,8%.

Motivele sunt legate de cantitățile mai mici de carne disponibilă, numărul de tăieri scăzând numai în primul trimestru cu 1,3% față de anul anterior, dar mai ales urmare a exporturilor masive către China care este afectată de PPA.

  • Chiar ia cineva nişte măsuri? Măsuri se iau pe hârtie, dar sunt respectate, verificate? Primim doar nişte comunicate stufoase şi anoste şi,….. ar trebui să ne mulţumească?
  • Totuşi ce facem cu mistreţii?

Ştiu,… vorbim singuri……….deşi, noi plătim tot!

Citeste si:  DEZVOLTAREA PESTEI PORCINE AFRICANE PUNE ÎN PERICOL EXPORTURILE ROMÂNIEI ÎN UE