În Martie 2008, Guvernul Ungariei confirma deja îndeplinirea obligației de offset în valoare de 789 mil. EUR de către firma SAAB. Această obligație fusese asumată la semnarea acordului de lease a celor 14 aeronave SAAB JAS-39 Gripen semnat cu 7 ani înainte. Valoarea contractului de offset se ridica la 110 % din cel al contractului de leasing și fusese finalizat cu 2 ani înainte de termenul limita de 9 ani.
Contractul semnat de Cehia 3 ani mai târziu a fost și el însoțit de un contract de offset în valoare de 130 % din valoarea acestuia, de 19.6 CZK ( cca. 1 mld. dolari). Deja la sfârșitul anului 2012 firma SAAB implementase peste 100 % din valoarea contractului de offset care ajunsese la 27.4 mld CZK. Ce este de remarcat în cazul ambelor contracte este valoarea relativ redusă a offsetului direct, 20 %, 80 % din offset fiind indirect și contribuind la dezvoltarea economiei în ansamblu.
Offsetul indirect-contribuție importantă la securitatea națională
Deși studiile indică ca offsetul indirect are o contribuție importantă în capacitatea țărilor de a dezvolta o bază economică care să poată susține o industrie de apărare performantă, contribuind astfel la securitatea națională, el este total neglijat de către militarii și politicienii români, blocați în recitarea acelorași autolimitări mentale : “fabricat în România”, “mentenanța” și…cam atât.
Căci offsetul indirect dezvoltă o întreagă bază de tehnologii, aptitudini, meserii, capacități de producție cu întrebuințare duală, care eventual pot susține un efort industrial în domeniul apărării și securității naționale. Acest lucru a fost cât se poate de vizibil în timpul recentei crize generate de virusul COVID-19, când România nu a avut capacitatea economică de a produce într-un termen scurt nici măcar materiale de protecție, nemaivorbind de niște aparate relativ simple la nivelul tehnologic actual, cum sunt ventilatoarele. În schimb în țara vecină la începutul lunii trecute au început să fie deja livrate ventilatoare în concepție proprie. Iar același lucru se întâmplase deja mai devreme cu o lună în Cehia care certificase într-un timp record o gamă de ventilatoare Corovent.
În mod jalnic, în mentalul guvernanților și militarilor români acest efort nu era legat de antrenarea sectorului privat, al întreprinderilor mici și mijlocii, care ar trebui să fie un beneficiar principal al offsetului, al cercetării universitare, ci de instituțiile subordonate MApN, incapabile să proiecteze mai mult decât o amărâtă de targă cu coviltir.
Acuzații de corupție
Asupra ambele achiziții au planat încă de la început serioase acuzații de corupție care, deși în final nu au putut fi dovedite în instanță, au deteriorat imaginea publică a protagoniștilor, firmele SAAB și BAE și ale politicienilor din Ungaria si Cehia. Deși procurorii suedezi nu au avut nici o reținere să declare ca cele două tranzacții au fost afectate de corupție, problema principală în ambele cazuri a fost dovedirea destinatarilor sumelor tranzacționate prin diverse companii situate în paradisuri fiscale.
Ungaria-110 % offset
Așa cum menționăm în finalul primei părți dedicate acestui subiect, rezultatele implementării celor două programe au fost semnificativ diferite.
Zsolt Lazar din al cărui studiu, Impact of the Gripen Offset Agreement on the Hungarian Economy ( Ref. 1) , am preluat datele și graficele de mai jos, aprecia într-un articol precedent publicării acestuia, ca, în final, beneficiarul principal al investițiilor programului de offset în Ungaria, a fost tot consorțiul care este acționar la firma SAAB, Investor AB.
Electrolux Lehel
Afirmația se bazează pe faptul că principalul beneficiar a fost firma Electrolux, care a furnizat 80 % din obligațiile de offset aferente acestui contract și care este tot parte a acestui consorțiu, deoarece investiția a rămas la partea suedeză, deși după cum se vede din graficul de mai jos a fost cuantificată în întregime drept offset.
Mai important mi se pare de reținut însă efectul investițiilor și al offsetului asupra exporturilor, a locurilor de muncă create și în final impactul acestui tip de gândire economică asupra exporturilor în general și a balanței de plăți. Investiția Electrolux în Ungaria s-a concentrat în două facilități de producție, una la Jaszbereny și cealaltă la Nyreghihaza, care au angajat în permanența în jur de 3000 de salariați și au avut o cifră de afaceri anuală de 200-250 mld HUF ( între 700-800 mil dolari) care apoi s-a menținut și după terminarea contractului de offset ( Ref.3). Dacă deducem valoarea investiției de cca 2 mld SEK ( 220 mil USD), rezultă un offset, ( export net ) de cca 110*80%=88 milioane de dolari anual. O primă concluzie fiind ca balanța de plăți externe este echilibrată doar de acest contract pe durata leasingului celor 14 avioane SAAB JAS-39 Gripen. Ar mai trebui menționat ca, la cei 3000 de angajați, se adaugă alți 2500 la furnizori, pentru a furniza o imagine completă a contribuțiilor bugetare generate de acest contract.
Spre comparație Electrolux Satu Mare din România are o cifră de afaceri sub 25 % față de cea din Ungaria ( Ref.2) și angajează mai puțin de 900 de salariați, deși fusese achiziționată de către grupul suedez în 1997, cinci ani înainte de dezvoltarea celor două investiții din Ungaria.
Ericsson
Deja în 2009 gigantul Ericsson care deține cca 25 % din infrastructura de telecomunicații la nivel mondial în rețelele 2G/3G/4G angajase 1000 de persoane în activitatea de cercetare dezvoltare în domeniul telecomunicațiilor, cu precădere wireless în Ungaria. În 2018, la deschiderea noului sediu al firmei Ericsson din Budapesta, destinat laboratoarelor de cercetare, aceasta cifră ajunsese la 1400 de persoane.
Desi creditată cu doar 15 milioane de dolari investiție si 60 milioane de dolari în offsetul inițial, Ericsson avea în anul 2019 o cifră de afaceri de 180 milioane de dolari în Ungaria, la 1900 angajați, din care 1400 în domeniul R&D. În plus firma sponsoriza activitatea de cercetare din laboratoarele a 3 universități, în care se formau viitorii ingineri care urmau să fie angajați într-o industrie unde salariul mediu în Ungaria este de peste 1100 de Euro.
În loc de încheiere
Închei aici partea a doua a acestei analize. Partea a 3-a si ultima va trece în revista programul de offset pentru Cehia, diferit ca structura și substanța de cel din Ungaria și va face o privire de ansamblu a celor două programe.
Nu înainte însă de a examina doua tipuri de mentalități și culturi diferite în plan financiar și economic, atribute majore ale securității naționale. Dincolo de orice vorbe meșteșugite, lozinci și fonfleuri propagandistice, limbajul cifrelor este nemilos. Așa cum se poate observa din tabelul de mai jos, Ungaria a fost în permanență focalizată pe atragerea de investiții străine orientate către export. În același timp și-a menținut o balanță comercială pozitivă, excedentară cu 4-5 miliarde de dolari, condiții în care ar fi putut să arunce cu banii pe achiziții militare așa cum au făcut guvernanții români, fără a fi preocupată de un “amărât” de miliard/an vânzări totale.
În tot acest timp România și-a crescut de la an la an datoria publică, căci nu-i așa, o are mică… Și așa a ajuns la un deficit comercial uriaș de 20 miliarde dolari an (Ref.5). Rezultatul nu se va reduce numai la o creștere artificial a PIB-ului, dar și la o inflație ținută în frâu artificial, o stagnare a pieței forței de muncă, emigrare masivă datorată lipsei de perspectivă, toate simptome cunoscute ale economiei românești.
Îi las pe specialiștii și doctorii în securitate națională, de care România este plină, să dezbată și să combată. Dincolo de dezbaterile lor sterile, nu-ți trebuie nici prea mult curaj, nici doctorat în economie să constați o iresponsabilitate fiscală și una economică care se circumscriu trădării interesului național. Iar mai nou singura performanță în acest plan este cea a hiper-împrumutării la așa zisele “dobânzi” (yelds) negative. Doar ca astea-s în viitor…atunci când va veni sorocul împrumutului la împrumut…Întodeauna iresponsabilitatea este urmată de un anumit grad de exaltare. Bei, te imbeți că încă mai trăiești. Că n-ai murit deja. După care se instalează panica….
Mai jos cifrele anului 2019. România la 76.9 mld $ exporturi, și, țineți-vă bine, 96 miliarde $ importuri. Ungaria ? Exporturi aproape duble, și importuri de numai 116 mld $ la 123.6 mld $ exporturi.
Referinte
(1) Zsolt Tamas-Impact of the Gripen Offset Agreement on the Hungarian Economy
(2) Electrolux Romania-D&B
(3) Electrolux Ungaria Lehel-D&B
(4) Ericsson Ungaria-D&B
(5) Romania Exports 2019-https://trendeconomy.com/data/h2/Romania/TOTAL
citiți și SAAB JAS-39 Gripen-Avantaje Economice Pentru Ungaria și Cehia-Partea I
