In 2012 Guvernul Suedez a aprobat continuarea contractului de leasing pentru cele 14 avioane SAAB JAS-39 Gripen C/D, intrate în dotarea Fortelor Aeriene Ungare în anul 2008, cu înca 10 ani. Una din clauzele principale ale reîinoirii acestui acord prevede aducerea acestor avioane la același standard cu cele aflate în dotarea Forțelor Aeriene Suedeze, Versiunea MS 20.
În mod similar, după aprobarea extinderii contractului de leasing încheiat cu Republica Cehă în 2005, pentru același număr de avioane, acestea au fost și ele modificate și aduse la nivelul Versiunii MS20.
SAAB JAS-39 MS 20-un adversar redutabil cu performanțe la nivelul gen 4+
Deși mai puțin vehiculate în mass media, informațiile referitoare la Versiunea MS20, care au circulat însă în rândul specialiștilor din domeniu, au furnizat imaginea unei transformări spectaculoase, chiar dramatice bazate pe creșterea impresionantă a performanțelor principalilor senzori, a echipării și performanțelor sistemelor de armament.
Radarul PS-05/A Mk4
Deja, la data extinderei contractelor de leasing, varianta Mk3, existența în dotarea celor două forțe aeriene, oferea o rază de descoperire a țintelor aeriene cu RCS >4m2, de minim 120 km, fiind cu 50 % superioara celei oferite de radarul APG-66(V2) ce echipeaza varianta MLU a avioanelor F-16 Block 15 din dotarea Forțelor Aeriene Române.
În 2015 SAAB apare cu versiunea Mk4 ,care oferă o îmbunatățire spectaculoasă a performanțelor atât în modul aer-aer cât și în cel aer-sol. Astfel raza de descoperire este crescută cu 150% în modul aer-aer, ajungând la aproape 300 km, similar cu radarul CAPTOR-M de pe avioanele Eurofighter Typhoon.
Am menționat acest lucru deoarece el subliniază importanța pe care o are cercetarea în dezvoltarea unei industrii de profil performante. Este un domeniu în care Romania ar putea excela și când spun acest lucru mă gândesc la tradiția și potențialul științific demonstrat de școala românească prin poziționarea la olimpiadele internaționale de matematică, fizică, chimie. Un potențial care este irosit cu foarte mare ușurință și despre care nici măcar nu se mai vorbește și nu mai este luat în considerare de mulți ani de zile.
Nu este de mirare în acest context că dacă la nivelul anului 2012 România se situa pe un meritoriu loc 10 la nivel internațional, 6 ani mai târziu să cadă pe locul 33 pentru a reveni apoi pe locul 17 în lume. De remarcat saltul făcut de țări ca Ungaria sau Polonia în acest interval de timp, care au direcționat offsetul către partea de cercetare dezvoltare și nu numai către activități care necesită meserii cu calificare scăzută, cel mult medie, cum sunt cele din domeniul construcțiilor navale, de lăcătuși, mecanici, tinichigii, sudori, electricieni, instalatori.
Sisteme și armament : Racheta Meteor BVR ( Beyond Visual Range) și combinația IRIS-T/HMCS pentru lupta aeriană.
Nu îmi propun să fac o analiză aici a performanțelor celor două tipuri de sisteme de luptă utilizate în modul aer-aer : Combinația Radar PS-05/A Mk4-racheta Meteor și cea IRIS-T/HMCS.
Doar să reamintesc câteva din caracteristicile principale care le diferențiază de vechiul tip de echipare existent și pe avioanele românesti F-16 A/B Block 15 MLU, atât de depășite la nivelul performanțelor de către avioanele de luptă moderne din generația 4+/4++ și chiar 4, cum am văzut în cazul Poloniei și prezentate într-o analiză anterioară.
Racheta Meteor este o rachetă cu raza medie/lungă de acțiune, echipată cu un motor de tip ram-jet care poate fi “modulat” via data-link, pentru a varia tracțiunea de-a lungul traiectoriei. Spre deosebire de aceasta, rachetele actuale din aceasta clasa, ex. AMRAAM 120 C-5, C-7 ( România achizitionând varianta mai veche C-5 care se potrivește cu rază mică de descoperire a radarului) sunt echipate cu motoare clasice care funcționează doar în primele 10-20 secunde după lansare. Aceasta caracteristică le micșoreaza semnificativ probabilitatea de distrugere a țintei care poate evada atunci când racheta se apropie și nu mai are destulă energie cinetică pentru a iși menține viteza în urma unor manevre foarte strânse.
În plus racheta Meteor la fel ca și cea AMRAAM 120 C-8/D este dotată cu data link care îi oferă multiple avantaje, mergând de la actualizarea datelor țintei la mijlocul traiectoriei sau transferul către o altă platforma din grupul de avioane prietene.
Aceasta le permite nu numai o manevrabilitate mai bună și o rază crescută de acțiune, la peste 200 km, dar și menținerea unei rezerve de combustibil pentru dezvoltarea unei viteze maxime în partea a doua a traiectoriei, mărind așa zisă zona de “no escape” din faza terminală.
In privinta combinatiei HMCS/IRIS-T sau JHMCS/Sidewinder-9X cititorii acestui site sunt deja familiarizați atât cu performanțele cât și cu semnificația acestei combinații, comparativ cu echiparea traditionala, radar fix si racheta Sidewinder-9M ce echipează avioanele F-16 românești.
Voi reaminti doar ca mulțumită acestei combinații, rachetele cu rază scurtă de acțiune din această clasă ( 15-30 km) pot fi acum direcționate/lansate doar prin alinierea LOS ( Line of Sight) a căștii pilotului cu direcția în care se găsește avionul inamic. În plus și acest tip de rachete sunt dotate cu capabilitate de transmisie a datelor, data link, ceea ce le permite să facă lock-on după ce au fost lansate ( Lock-on-after-launch), fiind dirijate până în apropierea țintei de către senzorii instalați pe orice avion din formație. Se poate observa din figura că aceasta duce atât la creșterea ariei de protecție, racheta putând să-și schimbe direcția cu 180 grade cât și la creșterea razei de acțiune la 60-80 km, rachetele putând fi lobate către un avion inamic aflat în afara razei de acțiune a capului de căutare a rachetei și dirijate apoi prin datalink până în preajma acestuia.
În varianta clasică, existența pe avioanele romanesti, pilotul trebuie sa mențină ținta în reticul ( boresight) , până ce aceasta este achiziționată, locked-on, de către capul de căutare al rachetei, înainte de a fi lansată de pe avion ceea ce îl face vulnerabil la a fi angajat si lovit printr-o simpla rotire a capului pilotului unui avion inamic.
SAAB JAS-39 Gripen-Investitii, transfer de tehnologie și exporturi de miliarde de euro
Ofertele de achiziție/leasing pentru cele două țări ale grupului de la Vișegrad au fost însoțite, ca și în cazul României, de oferte consistente de offset. Pot să certific o ofertă facută României, avea o ofertă de offset substanțială întrucât am fost una dintre primele, puținele persoane care au avut acces nemijlocit la ea încă din vara anului 2000 când a fost prima dată prezentată Guvernului și Primului Ministru de atunci al României.
Vom vedea în episodul următor cum s-au concretizat cele două programe de offset în Ungaria și Cehia sși care a fost impactul financiar, economic și social al acestora. Deși diferite în conținut și valoare, datorită circumstanțelor și specificului economiei celor două țări, rezultatele au fost substanțial diferite, totuși ambele cazuri constituie o nouă lecție pentru București, după “programul scoală” polonez de achiziție al celor 48 avioane F-16 C/D Block 52+.
Va urma
(1) Williams, Mel, ed. (2003). Superfighters: The Next Generation of Combat Aircraft. London: AIRtime. ISBN 1-880588-53-6.
(2) Keith A. Rigby, ed 2016.Aircraft Integration of Air-Launched Weapons.
