Negocierile cu Moscova sunt actualmente imposibile, a declarat vineri preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski, la Forumul internaţional anual Yalta European Strategy (YES) care se ţine la Kiev. Potrivit unui site de informaţii ucrainian, secretarul american de stat Antony Blinken, sosit la Kiev, ar fi evocat reluarea negocierilor de pace, în cursul întâlnirii cu Volodimir Zelenski de joi. Excluse de acesta. Ministrul ucrainian al Apărării, Olexi Reznikov, la rândul său, a exclus orice compromis teritorial cu Rusia, chiar şi în privinţa peninsulei Crimeea anexată în 2014, şi a Donbasului, un fost bazin industrial al Ucrainei, în covârşitoare proporţie aflat sub ocupaţia separatiştilor susţinuţi de Moscova. Ispitit de continuarea războiului se dovedeşte şi şeful diplomaţiei de la Kiev, Dmitro Kuleba. În interviul acordat publicaţiei „Le Journal du Dimanche” „cel mai bun teren al discuţiilor cu Putin este câmpul de luptă”. Oricât de radicale ar fi poziţiile, altminteri fireşti, ale liderului de la Kiev, aceştia nu pot oculta sau fronda sugestiile Washingtonului. Momentan, potrivit Institutului pentru război, un grup de reflecţie cu sediul la Washington, trupele ucrainiene ar fi avansat peste 1.000 km pătraţi, deşi preşedintele ucrainian evoca 2.000 km pătraţi de la începutul lunii septembrie. Contraofensiva forţelor armate ucrainiene (FAU) este reală, dar situaţia este însă fluidă. Războiul rămâne o afacere complicată şi extensia lui tot mai ridicată. Vineri, miniştrii de Finanţe din ţările membre UE au decis acordarea unui nou ajutor de 5 miliarde euro Ucrainei. Această asitenţă, sub formă de împrumut, ar reprezenta a doua tranşă dintr-un pachet maximal de 9 miliarde euro pentru anul în curs, anunţat în luna mai de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Moscova speră să spargă rezistenţa ucrainiană, în iarna care vine, contând pe o eventuală slăbire a susţinerii occidentale, din cauza preţului ridicat la energie, cum a avertizat Volodimir Zelenski sâmbătă. Cum Moscova a redus la zero livrările de gaz prin Nord Stream şi mai livrează doar prin gazoductul TurkStream, ce traversează Marea Neagră şi Balcanii, capitalele occidentale vor căuta un compromis cu Moscova. „Iarna va fi dură pentru toţi, şi pentru Letonia şi Polonia dar şi pentru Marea Britanie şi SUA. Noi trebuie să supravieţuim”, a spus Zelenski. Lucrurile rămân însă confuze, inclusiv aşa cum sunt relatate de presa europeană. Premierul ucrainian Denys Şmygal a deplâns sâmbătă „atitudinea pasivă” a FMI la Forumul internaţional Yalta European Strategy. Ucraina a cerut în august a.c. la FMI un nou program de ajutor pentru economia ţării, greu lovită de invazia rusă, care riscă să se contracteze cu peste 40% în acest an. Ajutorul occidental promis pe termen scurt Ucrainei totalizează 39 de miliarde euro, sumă ce se dovedeşte insuficientă. Chiar dacă pe canalele diplomatice se stăruie în găsirea unei soluţii de compromis, cât mai puţin compromiţător, pentru ambele părţi, negocierile rămân deocamdată… îndepărtate.

 

Un articol de Mircea Cantar