Potrivit unui document intrat de curând în atenția opinei publice, Uniunea Europeană se pregătește să anunțe ”securitatea alimentară” ca una dintre prioritățile sale pentru următorii cinci ani. Și asta după ani de-a rândul în care fermierii europeni au fost umiliți cu reglementări împovărătoare și uneori de-a dreptul ridicole.

Documentul intern, văzut de Euractiv, cere liderilor UE să ”asigure securitatea alimentară, dezvoltând un sector agricol vibrant” – același sector agricol care a fost îngrădit de eurocrați până într-atâta încât, nu mai departe de acum câteva luni, fermierii din aproape toate țările europene au fost aduși în situația de a protesta cu vehemență.

Noua politică agricolă ar face parte din Agenda Strategică a UE, un program care conturează prioritățile Europei pentru 2024-2029 și care va servi drept foaie de parcurs pentru toate instituțiile UE, urmând a fi adoptat de către toate cele 27 de state membre, în cadrul reuniunii Consiliului European din 27-28 iunie.

Indiferent dacă reflectă o schimbare de atitudine reală în cadrul conducerii UE sau a apărut ca rezultat al protestelor masiv ale fermierilor și apropierea vertiginoasă a alegerilor europene (care vor avea loc peste mai puțin de două luni), proiectul de text este inedit, el nefăcând parte din planul cincinal anterior.

Astfel, în locul unor obiective precum ”construirea unei Europe verzi și neutre din punct de vedere climatic”, promovarea unei agriculturi durabile” și ”solicitarea făcută tuturor țărilor UE de a progresa și a-și intensifica acțiunile în materie de climă”, textul face doar o aluzie superficială la ”încălzirea globală”, menționând că UE ar trebui să se pregătească ”pentru noile realități care decurg din schimbările climatice”.

Un studiu, publicat la începutul lunii martie a acestui an, comandat de Comisia pentru agricultură a Parlamentului European, a constatat că, deși, ”în general, securitatea alimentară nu pare a fi în periol”, blocul se bazează prea mult pe importuri în ceea ce privește îngrășămintele și hrana animalelor. Potrivit acestuia, această dependență face ca sistemul alimentar al UE să fie extrem de vulnerabil atât la perturbările pieței cât la cele geopolitice.

Prin urmare, pentru a face UE mai autonomă, autorii lucrării mai sus menționate pledează pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar (desigur, folosind practici ”sustenabile”, cum ar fi agricultura ecologică și promovând, totodată, un consum mai scăzut de produse de origine animală).

În contradicție cu interesul inedit de a sprijini dezvoltarea unei ”agriculturi vibrante”, UE avansează, cu entuziasm, și un set de reguli menite reducerii defrișărilor. Intrate în vigoare la sfârșitul lunii decembrie anul trecut, acestea stipulează obligația fermierilor europeni de a dovedi, atunci când li se cere, că vacile lor nu au păscut de pe terenuri special defrișate în acest scop.

Conform unui comunicat de presă, Regulamentul UE privind lanțurile de aprovizionare fără defrișări, care va interzice importurile de produse obținute de pe terenurile despădurite, ”se va aplica în mod echitabil mărfurilor din interiorul și din afara UE”.

În plus, fermierilor li se recomandă insistent să nu utilizeze hrană pentru animale care conține soia sau ulei de palmier, a căror producție determină defrișări, în special în Brazilia și Indonezia.

Fermierii din UE se simt pe bună dreptate vizați în mod nedrept de toate aceste norme, deoarece despăduririle au loc, în mare parte, în afara blocului.

Diverse grupuri agricole s-au aliat deja cu industria alimentară pentru a solicita scutiri, iar vicepreședintele Consiliului European al Tinerilor Fermieri, Elisabeth Hidén, o crescătoare de vite suedeză, a declarat pentru Politico, că după implementarea regulilor nu va mai putea vinde carnea. Ea se teme că tăierea copacilor de pe propriul ei teren ar putea fi considerată defrișare, ceea ce ar conduce la interzicerea vânzării pe piața UE a cărnii și a cherestelei obținute. Menționând că există deja reglementări puternice de mediu, Elisabeth Hidén a avertizat că dacă produsele fermierilor ar fi considerate improprii pentru vânzare, aceștia ar fi devastați din punct de vedere economic.

Cu toate acestea, Comisia Europeană continuă să își implementeze regulile.

Traducere și adaptare: Nedeea Burcă

Sursa: aici

Tristan Vanheuckelom este un jurnalist belgian care scrie pentru diferite publicații olandeze și pentru The European Conservative. Este interesat de istorie, științe politice și teologie.