După ce timp de mai multe zile sute de fermieri germani au manifestat împotriva încetării anunţate a unor subvenţii şi scutiri fiscale, ieri erau aşteptate la Berlin alte circa 5.000 de tractoare, pentru a se alătura celor deja aflate de o săptămână în capitala Germaniei. Confruntat cu anvergura protestelor, guvernul cancelarului Olaf Scholz a făcut pasul înapoi, promiţând unele concesii în privinţa eliminării treptate a avantajelor pentru motorină agricolă, „dintr-odată”, pentru a acorda celor în cauză răgazul de timp necesar adaptării. Dar nervozitatea fermierilor este mare. Nu ştim dacă fermierii şi transportatorii români, care protestează şi ei de câteva zile, în majoritatea judeţelor ţării, inclusiv Doljul, au preluat „modelul german”, dar ceea ce ştim este că fermierii români susţin că, în pofida interdicţiilor oficiale, autorităţile statului nu controlează corect şi desăvârşit transporturile ucrainiene de cereale –destinate exportului- şi astfel o parte din acestea rămân… în România. Poveste mai veche. La rândul său, guvernul anunţă că „din datele deţinute, nu au mai intrat cereale ucrainiene pe piaţa internă din România, fiind vorba doar despre cele aflate în tranzit către portul Constanţa, de unde pleacă la export”. Or, una din solicitările imperative ale fermierilor este sistarea totală a importurilor de cereale din Ucraina. Fermierii români traverează un moment nefast, prin cele întâmplate în ţara vecină. Guvernul susţine că de la începutul anului, pe lista de mărfuri care fac obiectul acordului cu Ucraina, privind importul pe bază de licenţă, au fost adăugate făina şi zahărul. Că lucrurile nu stau chiar aşa o probează însăşi declaraţia ministrului Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul discuţiilor cu transportatorii şi fermierii, potrivit Agerpress, că „trebuie înăsprite măsurile care ţin de tranzitarea României şi nu întâmplător se va introduce sigiliul electronic al mărfurilor”. Numai că aceste sigilii, încă neachiziţionate ar putea deveni operaţionale după… 1 iulie a.c.. Într-o altă ordine de idei, Autoritatea pentru Supravegherea Financiară (ASF) a comunicat guvernului disponibilitatea de a se întâlni din nou cu protestatarii, după eşecul dialogului precedent. ASF ar fi trimis un set de propuneri concrete, menite să amelioreze efortul financiar pentru achiziţia de RCA. Situaţia este mult mai complicată decât pare la prima vedere. O criză agricolă ameninţă întreaga Uniune Europeană. Bruxelles-ul a decis ca transportul cerealelor ucrainiene spre Africa să se facă prin porturile UE. O parte din aceste cereale, potrivit media europeană, s-au vândut ca produse UE, graţie preţului mult mai scăzut, încât fermierii din Polonia, Slovacia, Ungaria şi România au avut pierderi mari. Fermierii polonezi protestează mult mai vehement, decât cei din România. Marcel Ciolacu a anunţat ieri, printr-un comunicat, că le-a cerut miniştrilor săi să urgenteze adoptarea actelor normative care să implementeze soluţiile cerute de fermieri şi transportatori, după ce aceştia, duminică seara, promiseseră că vor rămâne în stradă, nemulţumiţi de rezultatul discuţiilor purtate cu Marcel Boloş, ministrul Finanţelor. Fermierii din Dolj au protestat energic, în ultimele zile, la Craiova şi Calafat, reiterând preţurile la imputuri, pentru înfiinţarea culturilor agricole, solicitând imediat acordarea subvenţiilor APIA aferente anului în curs, până la sfârşitul lunii februarie, compensarea pierderilor cauzate de perturbările majore pe piaţa cerealelor, în urma celor întâmplate cu cerealele ucrainiene, subvenţia de 3 euro/tonă la depozitare pentru perioada septembrie 2023 – februarie 2024, dar şi acordarea de credite avantajoase. Momentul este neliniştitor, amplitudinea lui este consecinţa letargiei cu care a acţionat Comisia Europeană, la cele întâmplate. A promis multe şi a făcut puţine, deşi securitatea alimentară europeană este o chestiune extrem de serioasă.
Un articol de Mircea Canțăr
