Inteligența artificială dezvoltată la Universitatea din Bradford a descoperit în anul 2024, un „detaliu ascuns” de 500 de ani în interiorul tabloului „Madonna della Rosa” realizată de Rafael.
Un pas important în lumea artei a fost făcut recent prin aplicarea tehnologiei de inteligență artificială în analiza operelor de artă. La Universitatea din Bradford, un algoritm dezvoltat de profesorul Hassan Ugail a oferit o perspectivă nouă asupra celebrei picturi „Madonna della Rosa” de Rafael, o capodoperă care a stârnit dezbateri în lumea artistică timp de secole.
Madonna della Rosa. Foto: Museo Nacional del Prado, Madrid
Analizele efectuate de algoritmul inovator au indicat că majoritatea lucrării aparține marelui maestru renascentist, cu excepția chipului lui Iosif. Pictura, care se află în Prado, Madrid, îi prezintă pe Maria, Iosif și copilul Iisus, alături de pruncul Ioan Botezătorul, și a fost subiectul unor dezbateri aprinse în rândul istoricilor de artă. În tablou se află și un trandafir pe masă.
Îndoielile privind autenticitatea completă a lucrării au apărut în secolul al XIX-lea, când unii experți au sugerat că anumite părți, precum figura lui Iosif și secțiunea inferioară cu trandafirul, ar putea fi opera altor artiști din atelierul lui Rafael.
Însă, iată, cu ajutorul inteligenței artificiale s-a putut confirma faptul că lucrarea nu îi aparține 100% lui Rafael. Algoritmul creat de Ugail a fost calibrat pe baza studiului a 49 de lucrări necontestate ale lui Rafael, ajungând să recunoască autenticitatea operelor artistului cu o precizie de 98%. Această tehnologie analizează pictura în detaliu extraordinar, examinând elemente precum paleta de culori, nuanțele, valorile tonale și tușele pictorului. Analizele efectuate asupra „Madonei della Rosa” au arătat că majoritatea lucrării a fost realizată de Rafael, cu excepția feței lui Iosif, care pare a fi opera altui artist. De asemenea, s-a concluzionat că partea de jos a picturii, inclusiv trandafirul, este realizată, cel mai probabil, de Rafael. Howell Edwards, coautor al studiului publicat în revista Heritage Science și profesor emerit de spectroscopie moleculară la Bradford, a declarat că a rămas impresionat de modul în care AI-ul poate depista detalii pe care omul nu poate să le vadă.
Cercetătorii au aplicat aceeași metodologie și asupra altor picturi, cum ar fi „Madona Haddo” care a fost, de asemenea, subiectul unor dezbateri privind autenticitatea. În acest caz, AI a susținut ipoteza că lucrarea este realizată 100% de Rafael, contrar opiniei exprimate de experții de la National Gallery.
Pe lângă clarificarea autenticității unor lucrări, Ugail și echipa sa demonstrează cum tehnologia AI poate fi integrată în mod eficient în procesul de autentificare a operelor de artă. Cu toate astea, Ugail recunoaște că există o anumită reticență din partea istoricilor de artă față de tehnologia AI. El însă este convins că, în timp, această nouă metodologie va fi acceptată ca un instrument valoros în autentificarea și analiza operelor de artă. Iată un exemplu concret de cum tehnologia poate ajuta la rezolvarea unor enigme artistice vechi de secole și la oferirea unei noi perspective asupra patrimoniului cultural.
Prin aplicarea inteligenței artificiale în analiza operelor de artă, se pot rezolva enigme artistice, și vedem cum tehnologia și arta pot lucra împreună pentru a aduce lumină în istoria artei. Nu trebuie, însă, să uităm că această tehnologie este un instrument complementar, menit să sprijine, nu să înlocuiască, expertiza umană în domeniul artei .
«Fata cu cercel de perlă » a lui Vermeer în varianta IA a fost considerată ”O insultă la adresa marelui artist”
La prima vedere, se poate observa luminozitatea caracteristică și privirea fetei din pictura originală, dar la o analiză mai atentă, ies în evidență detalii ciudate.
Fata are nu doar un cercel, ci doi, strălucitori, câte unul de fiecare parte, dar și pistrui de o nuanță de roșu ușor nenaturală, care îi acoperă fața.
Julian van Dieken, un designer digital stabilit la Berlin, a realizat imaginea pentru concursul „My Girl with a Pearl” organizat de Mauritshuis, care a invitat oamenii să trimită versiunea lor a celebrului tablou.
El a folosit instrumentul de inteligență artificială Midjourney, care este capabil să genereze imagini complexe folosind milioane de imagini de pe internet, și Photoshop.
Variantă IA a tabloului ”Fata cu cercel de perlă” de Vermeer
„Credem că este o imagine frumoasă, credem că este un proces creativ” și „nu suntem genul de muzeu care să discute dacă IA are ce căuta într-un muzeu de artă”, spune Boris de Munnick, ofițer de presă la Mauritshuis. În ceea ce privește pistruii de pe versiunea IA a „Fetei cu cercel de perlă”, acesta recunoaște că sunt „un pic înfricoșători” atunci când sunt văzuți „de aproape”.
Decizia de a o expune a stârnit controverse în Țările de Jos și pe rețelele de socializare: are ce să caute Inteligența Artificială la un muzeu precum Mauritshuis, care găzduiește opere clasice ale lui Vermeer și Rembrandt?
„Este un subiect controversat, așa că oamenii sunt fie pro, fie contra… Cei care au selectat lucrarea, știau că este IA, le-a plăcut, ne-a plăcut și nouă așa că am expus-o”, spune în continuare Boris de Munnick.
Să comparăm…
Lucrarea lui Julian van Dieken a fost selectată într-un grup de cinci creații – din 3.482 de lucrări trimise – pentru a fi expusă în camera în care se află de obicei adevăratul tablou „Fata cu cercel de perlă „. „Este ceva suprarealist să o vezi într-un muzeu…”, a scris Julian van Dieken pe Instagram.
Selectarea unei imagini generate de inteligența artificială a provocat controverse intense. Artista olandeză Iris Compiet a declarat pe pagina de Instagram a expoziției muzeului că a fost „o rușine și o insultă incredibilă”, opinie împărtășită de zeci de alți internauți. „Este o insultă la adresa moștenirii lui Vermeer și, de asemenea, la adresa oricărui artist în activitate. Venind din partea unui muzeu, este o adevărată palmă peste față”, a declarat Compiet, care compară imaginea cu monstrul lui Frankenstein. Ea consideră că instrumentele de inteligență artificială încalcă drepturile de autor ale altor artiști, prin utilizarea operelor lor ca bază pentru imagini generate artificial și folosesc fotografii ale utilizatorilor de internet. Este o „tehnologie lipsită de etică”, spune și artista Eva Toorenent, care lucrează pentru reglementarea IA. „Fără munca artiștilor umani, acest program pur și simplu nu ar putea genera opere”, a declarat Compiet.
Restaurarea operelor de Arta și inteligența artificială
Un tablou pictat de Rembrandt a fost complet restaurat, după secole de degradare, în anul 2021. În cadrul restaurării a fost folosită o rețea neuronală pentru a stimula paleta dar și puncția artistului. La șaptezeci de ani după ce Rembrandt a pictat „The Night Watch”, marginile piesei de 16 metri lățime au fost tăiate pentru a se potrivi Primăriei din Amsterdam. Acest lucru a costat pictura 60 de centimetri pe laturi și aproximativ 30 de centimetri în partea de sus și de jos.
Bordura digitală resetează compoziția, restabilește caracterele tăiate parțial și adaugă câteva fețe lipsă. Folosind o reproducere a originalului din secolul al XVII-lea ca referință, o echipă de cercetători, conservatori, oameni de știință și fotografi a folosit o rețea neuronală pentru a simula paleta și apăsările artistului. Proiectul de patru luni a implicat scanări, raze X și 12.500 de fotografii cu rezoluție înaltă pentru a antrena rețeaua. În cadrul Rijksmuseum, unde „Ceasul de noapte” face parte din colecția din 1808, piesa este cea mai mare și mai cunoscută lucrare a lui Rembrandt, precum și primul portret de acțiune al unui gardian civil.
Directorul Rijksmuseum, Taco Dibbits, a declarat că spațiul suplimentar reorientează piesa și restabilește compoziția atent construită a lui Rembrandt.
„Rembrandt a fost rugat să picteze portretele milițienilor. În schimb, a pictat o poveste. Această poveste devine mai puternică când vezi această reconstrucție. Perspectiva sa atmosferică devine mai puternică pe măsură ce cei doi milițieni suplimentari din stânga sunt pictați mai puțin detaliați. Pictura devine și mai dinamică acum că cei doi ofițeri centrali nu mai sunt în mijlocul tabloului. Acest lucru mărește mișcarea, deoarece compania vine acum după colț”, a spus Dibbits.
„Ceasul de noapte” aparține generațiilor de picturi decupate, îmbătrânite și modificate.
Există și alte lucrări deteriorate și care ar putea fi restaurate folosind inte1ligența artificială. Hoții au tăiat, „Furtuna pe Marea Galileii” a lui Rembrandt, din cadrul său care rămâne gol la Muzeul Isabella Stewart Gardner. Se crede că piesei „Diana și însoțitorii ei” de Vermeer îi lipsește marginea dreaptă. „Mona Lisa” (1503) a pierdut în mod discutabil niște margini, precum și o gamă de albastru și roz.
Inteligenţa Artificială este folosită la Restaurarea unor opere de Klimt, Picasso şi Rembrandt. Google a re-creat trei opere pierdute ale lui Klimt, din 1899, folosind tehnologia de Inteligenţă Artificială, pe fotografii alb-negru ale acestora.
Seria de picturi “Medicina”, “Filozofia” şi “Jurisprudenţa” a fost comisionată de către Universitatea din Viena. La prezentarea lucrărilor, în acea vreme, reprezentanţii instituţiei de învăţământ au concluzionat că acestea ar fi “pornografice” şi ulterior au fost achiziţionate de o persoană privată.
În 1945, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, picturile au dispărut într-un incendiu şi singurele mărturii legate de acestea au rămas câteva fotografii alb-negru.
Cu sprijinul Google, mai mulţi specialişti în artă şi Inteligenţă Artificială au colorat in anul 2022, picturile misterioase, potrivit unui algoritm atent creat.
“Nu pot să mă întrec cu Google în a-mi da cu părerea referitor la cum au arătat aceste picturi, dar am convingerea că nu au fost aşa”, a afirmat Jane Kallir, director al Galeriei “St Etienne” din New York, responsabilă pentru primele expoziţii Klimt din New York. “Arată mai degrabă a caricaturi decât a picturi de Klimt”, a spus ea pentru publicaţia americană. Potrivit acesteia, restaurarea de acest tip seamănă cu intenţia de a-ţi clona propriul câine. “Poate arată ca acesta, dar nu e acelaşi câine”.
Washington Post comentează că termenul “restaurare digitală” poate fi înşelător. Oxia Palus a re-creat variante în 3-D ale unor opere de Picasso din perioada albastră a artistului. Kenneth Brummel, co-curator al expoziţiei “Picasso: Painting the Blue Period” din Ontario, are rezerve privind această abordare şi susţine că nimic nu poate recrea textura unei pânze. Pentru acest lucru este nevoie de acces la informaţii pe care doar muzeele care deţin operele le au. El spune că în acest caz este vorba de “date incomplete”. “De asemenea, algoritmii sunt creaţi în baza selecţiei arbitrare făcute de un grup de persoane”, adaugă el.
Pe de altă parte, Kallir susţine importanţa geniului unui artist. “Motivul pentru care suntem mişcaţi de o simfonie de Beethoven sau de o pictură de Klimt este faptul că aceste opere nu pot fi imitate”, concluzionează ea.
Arta creată de inteligența artificială nu poate fi protejată de legea drepturilor de autor .
Un judecător federal a confirmat vineri, 21 august 2023, o decizie a Biroului pentru drepturi de autor din SUA, potrivit căreia operele de artă create de inteligența artificială nu pot fi protejate de legislație, scrie Hollywood Reporter. Scenariștii din Hollywood se află în grevă generală de mai bine de 100 de zile, din cauza salariilor și a temerilor în legătură cu posibilitatea ca studiourile să utilizeze inteligența artificială pentru a scrie complet scenarii. Dar legea proprietății intelectuale spune de mult timp că drepturile de autor sunt acordate doar operelor create de oameni, iar acest lucru nu pare să se schimbe prea curând, scrie sursa citată. E nevoie de un om. Un judecător american a decis vineri că o operă de artă creată de inteligența artificială nu poate fi protejată de legea privind copyright-ul, după ce Biroul american pentru drepturi de autor a emis o opinie similară. Decizia a venit în cazul lui Stephen Thaler, care contesta poziția guvernului de a refuza înregistrarea operelor create de inteligența artificială. Legea privind drepturile de autor „nu s-a extins niciodată atât de mult” pentru a „proteja operele generate de noi forme de tehnologie care funcționează în absența oricărei mâini umane care să le ghideze”, a constatat judecătorul Beryl Howell. În decizia sa, judecătorul a subliniat: „Autorul uman este o cerință fundamentală”.
În schimb…utilizatorii de AI încalcă drepturi de autor. O problemă este folosirea de către AI a operelor de artă deja create pentru a învăța și a genera la rândul său imagini artistice. Unii artiști au susținut că imaginile generate de modelele AI seamănă foarte mult cu lucrările de artă existente, incluzând uneori chiar și fragmente din semnătura artistului original, potrivit Wikipedia.org. În decembrie 2022, utilizatorii platformei de portofoliu ArtStation au organizat un protest online împotriva utilizării fără acord a operelor lor de artă în seturi de date. În ianuarie 2023, 3 artiști – Sarah Andersen, Kelly McKernan și Karla Ortiz – au dat în judecată Stability AI, Midjourney și DeviantArt, susținând că aceste companii au încălcat drepturile a milioane de artiști atunci când și-au „antrenat” aplicațiile AI pe 5 miliarde de imagini. Stability AI a fost dată în judecată și de Getty Images deoarece a folosit fotografiile sale în seturile de date utilizate de algoritmii AI pentru a învăța.
Să mai privim câteva lucrări înainte de a răspunde la întrebarea dacă “Arta Digitală” este sau nu Artă.
Concluzie
Să ne lămurim… “inteligența artificială” este un instrument, cum sunt și calculatoarele…Poate aceasta prelungi emoțiile si sentimentele unui artist ? Personal mă îndoiesc! Rezultatul, acolo unde o putem folosi, depinde tot de artistul care o folosește, de imaginația acestuia, de emoțiile acestuia…Dacă l-am dat exemplu pe Francis Cameron cu al sau Avatar, rezultatul este de exceptie, dar să nu uităm, este ceea ce a gândit și și-a imaginat acesta…Francis Cameron a luat premiul Oscar, nu softul pe care l-a folosit…în opinia mea nu putem reduce creativitatea umană și emoțiile umane la un program pe calculator, oricât de performant ar fi acesta…iar în pictură chiar nu văd nici cum și mai ales, nici de ce…
Am dat un interviu pentru RADIO ROMÂNIA CULTURAL, pe aceasta temă. Il puteți urmări aici :
Rubrică realizată de Cezar Corâci
