La Facultatea de Automatică și Calculatoare din “Universitatea pentru Știință și Tehnologie din București” există de peste 30 de ani cursuri care tratează teme precum : Sisteme expert, Rețele neuronale, Recunoașterea formelor, Logică fuzzy.  Interesul pentru “Inteligența artificială” exista în zona tehnologica de zeci de ani , cam din anul 1956, când a devenit pentru prima data disciplină academică, și s-a dezvoltat repede de când a apărut Robotronica, de când au aparut Liniile tehnologice flexibile (asamblare caroserii auto, de exemplu). Nu vreau să rămânem însă în zona tehnologică și imi pun și eu întrebarea : de ce acum ?….Să fie oare filmele lui James Francis Cameron, seria Avatar, cele care au generat acest interes și au probat concludent posibilitățile acestui domeniu ?….dar în artele plastice…?!

Wikipedia definește inteligența artificială (IA) ca fiind inteligența mașinilor, spre deosebire de inteligența naturală de la oameni și animale. În informatică se definește „agenț inteligent⁠”: orice dispozitiv care își percepe mediul și efectuează acțiuni care maximizează șansa de a-și atinge cu succes obiectivele.

Kaplan și Haenlein definesc IA ca fiind „capacitatea unui sistem de a interpreta corect datele externe, de a învăța din astfel de date și de a folosi ceea ce a învățat pentru a-și atinge obiective și sarcini specifice printr-o adaptare flexibilă”. Termenul „inteligență artificială” este utilizat colocvial pentru a descrie mașinile care imită funcțiile cognitive pe care le asociază oamenii cu alte minți umane, cum ar fi „învățarea” și „rezolvarea problemelor”. Inteligența artificială implică dezvoltarea de algoritmi și modele care permit mașinilor să-și perceapă mediul, să își motiveze mediul și să facă acțiuni adecvate pentru a atinge obiective specifice.

Domeniul a fost întemeiat pe afirmația că inteligența umană⁠ „poate fi descrisă atât de precis încât poate fi făcută o mașină pentru a o simula”. Acest lucru ridică argumente filosofice cu privire la natura minții și la etica creării de ființe artificiale dotate cu inteligență umană, care sunt chestiuni care au fost explorate de mit⁠, ficțiune⁠ și filozofie⁠ încă din Antichitate. 

Unii oameni consideră și că IA ar fi un pericol pentru omenire dacă progresează necontrolat. Alții cred că, spre deosebire de revoluțiile tehnologice anterioare, IA va crea un risc de șomaj în masă⁠. Parlamentul European a răspuns acestor preocupări prin Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la o politică industrială europeană cuprinzătoare în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii. Opinia publică europeană este însă, în principiu, favorabilă. Un eurobarometru din anul 2017 arata că : 61 % dintre europeni au o părere favorabilă despre IA și roboți, dar 88 % spun că aceste tehnologii impun un management atent.

 

Charlie Chalin și Timpurile moderne. Charles Chaplin și-a imaginat încă din anul 1936 (înaintea apariției roboților…) în filmul său Modern Times, cum va arăta viitorul omenirii într-o lume a mașinilor, Little Tramp personajul său emblematic, se luptă să supraviețuiască în lumea modernă, industrializată. Tramp lucrează pe o linie de asamblare (linie flexibilă de fabricație ?!), unde suferă foarte mult din cauza stresului și ritmului muncii repetitive. În cele din urmă suferă o criză nervoasă și fuge, rămânând blocat într-o mașină și aruncând fabrica în haos; este apoi trimis la spital.

 

Vagabondul lucrează la mașina gigantică în cea mai faimoasă scenă a filmului

 

Filmul a fost considerat unul dintre cele 25 cele mai bune producții cinematografice din toate timpurile!

 

 

Origini. Ființele artificiale capabile de gândire apăreau în antichitate ca tehnici narative și au fost obișnuite în ficțiune, ca în Frankenstein al lui Mary Shelley sau RUR (Rossum’s Universal Robots) al lui Karel Čapek. Aceste personaje și destinul lor au ridicat multe din aceleași probleme discutate acum în etica inteligenței artificiale.

Studiul raționamentului formal a început cu filozofii și matematicienii din Antichitate. Studiul logicii matematice a condus direct la teoria computației a lui Alan Turing, care sugera că o mașină, amestecând simboluri simple ca „0” și „1”, ar putea simula orice acțiune de deducție matematică posibilă. Această observație, că calculatoarele numerice pot simula orice proces de raționament formal, este cunoscută sub numele de teza Church-Turing. Odată cu descoperirile concurente din neurobiologie, teoria informației și cibernetică, cercetătorii au luat în considerare posibilitatea creării unui creier electronic. Turing a sugerat că „dacă un om nu ar putea distinge între răspunsurile unei mașini și cele ale unui om, atunci mașina ar putea fi considerată «inteligentă”. Prima lucrare care este acum recunoscută în general ca fiind de IA a fost „neuronii artificiali” Turing-compleți⁠ ai lui McCullouch⁠ și Pitts.

 

Poate inteligența artificială să genereze artă în locul omului ? Subiectul stârnește multe controverse. Utilizarea unor aplicații ce folosesc inteligența artificială în artă a atras tot mai mult atenția publicului în ultimul timp. Criticii susțin că tehnologia copiază și procesează imagini încălcând drepturile de autor.

Ce este arta AI ? Arta generată de AI se referă la orice formă de artă digitală creată sau îmbunătățită de aplicații AI. Deși este asociată în mod obișnuit cu arta vizuală – imagini și videoclipuri – sintagma „artă AI” se aplică și compozițiilor audio (muzică), se arată într-un articol publicat de site-ul techtarget.com.

Potrivit Wikipedia.org, artiștii au început să creeze artă AI încă de la mijlocul secolului al XX-lea. Algoritmii AI, permit oricui să creeze lucrări sau chiar colecții întregi de opere de artă, într-un timp mult mai scurt. În plus, aplicațiile AI pot crea compoziții vizuale sau audio care altfel ar fi fost dificil de creat. Folosind instrumente AI generative de tip text-imagine, oamenii nu mai trebuie să încerce să deseneze imaginea pe care și-o doresc, ci pot doar să introducă un mesaj text în aplicație, care va genera ulterior imaginile respective. Arta AI mai este numită și artă algoritmică, artă computerizată, artă digitală, sau new media.

Primele lucrări create de un program AI au fost expuse la Muzeul de Artă din Comitatul Los Angeles în anul 1972. Lucrurile au evoluat rapid…Iată o imagine generată de AI în anul 2022….

 

Începând cu anii 2020 au devenit extrem de populare și de performante modelele text-imagine, care generează imagini pe baza solicitărilor scrise sub formă de mesaje text. Utilizatorul transmite algoritmului AI un text cu o descriere a imaginii dorite, iar aplicația generează mai multe imagini ce ilustrează descrierea respectivă.

Modelele text-imagine se apropie azi de calitatea fotografiilor reale și a artei desenate de om. Cu ajutorul acestora putem crea imagini în stilul unor pictori celebri precum Picasso sau Monet. Azi exista aplicații care permit utilizatorilor să genereze și să modifice imagini precum fețele oamenilor, peisaje sau picturi. Iată o fotografie care a câștigat în anul2022 o competiție de artă digitală.

Sursa : Midjourney / Wikipedia.org

Inteligența artificială în artă și conținutul înșelător. Există îngrijorări cu privire la faptul că AI ar putea fi folosită pentru a crea conținut înșelător, cunoscut sub numele de „deep fake”.

În 2023, câștigătorul categoriei „Creative open” de la concursul de fotografie Sony World Photography Awards, Boris Eldagsen, a dezvăluit că, de fapt, imaginea sa era generată de inteligența artificială. Fotograful Feroz Khan a comentat pentru BBC că Eldagsen „a arătat în mod clar că până și fotografii experimentați și experții în artă pot fi păcăliți.”

In anul 2023 a fost publicată o imagine care îl arăta pe Papa Francisc purând o geacă albă de iarnă. Nu este însă vorba despre o fotografie reală, ci de o imagine creată cu Midjourney.

Sursa: Midjourney / Wikipedia.org

 

O aplicație numită FIREFLY ne permite să generăm imagini ca cea care urmează…

Artă sau nu?

 

Tablouri realizate exclusiv de inteligenţa artificială, au fost expuse la Amsterdam. Artişti fictivi, creaţi tot de inteligenţa artificiala, au realizat diverse lucrări, de la portrete şi peisaje, la tablouri abstracte. Vizitatorii sunt de părere că ideea nu e rea, dar au mărturisit că nu ar cumpăra astfel de lucrări. „Este o întrebare atât de dificilă, ce este artă și ce nu este artă…”, crede Boris de Munnick, adăugând că Muzeul Mauritshuis nu a căutat în mod deliberat să deschidă această dezbatere.

 

 

Vizitatorii sunt împărțiți, spune Boris de Munnick: „Cei mai tineri tind să spună: „Este inteligență artificială, nimic nou”, în timp ce persoanele mai în vârstă preferă „picturile mai tradiționale”….

 

 

 

 

 

Inteligența artificială recrează azi tehnici de pictură ale unor artiști renumiți, oferind o incursiune în etapele realizării acestor capodopere. Operele de artă sunt expuse și pot fi vizionate de orice amator și pasionat al frumosului. În muzee de peste tot în lume, putem observa cum vizitatorii se pierd cu orele în tablourile pictate. Poate că unii cred că nu există nimic care să se compare cu produsul final, pe care îl vezi expus. Ei bine, unii ar putea să îi contrazică. Există persoane pasionate de procesul prin care se ajunge la produsul final. Este probabil și motivul pentru care seria „How it’s made” a avut un succes atât de mare. Asta este valabilă și pentru opere de artă, picturi, în special. Nu poți să călătorești în trecut și să vezi cum Monet sau Van Gogh au creat capodoperele. Cu toate acestea, inteligența artificială te poate ajuta. Cercetători de la MIT au creat un sistem „machine learning”, care poate reproduce procesul de creare al picturilor. Mai exact, sistemul deduce și recreaza mișcările pensulei. Sistemul a avut o perioadă de antrenament cu peste 200 de clipuri timelapse de picturi digitale și acuarelă. Apoi, oamenii de știință au creat o rețea neuronală convoluțională. Asta i-a ajutat să creeze un proces reversibil al operelor de artă pe baza a ceea ce a învățat programul. Rezultatele sunt departe de a fi perfecte, dar sunt mai eficiente decât s-ar putea crede. Programul a obținut un scor de peste 90% pe toate benchmark-urile existente. Programul a reușit să păcălească jumătate dintre participanții la chestionarul online !

 

Săptămâna viitoare vom continua discuția noastră despre inteligența artificială în Artă și vom încerca să dăm un răspuns dacă ceea ce este realizat folosind inteligența artificială este sau nu Artă…

 

Rubrică realizată de Cezar Corâci