Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a dezvăluit ieri, într-o conferinţă de presă, că acţiunile subversive ale Rusiei, de mai multă vreme, ar presupune mai nou luarea cu asalt a unor instituţii de stat, de către persoane cu pregătire militară, deghizate în civil mizându-se pe „aşa-zisa opoziţie” în frunte cu partidul Şor. Implicate ar fi forţe interne asociate cu oligarhii fugari Ilan Şor şi Vlad Plahotniuc. Atacurile ar urma să fie însoţite de luare de ostatici pentru a determina actuala guvernare să demisioneze. Mesajul alertant al Maiei Sandu, preluat integral de media de la Chişinău, a fost susţinut de şeful Consiliului suprem de securitate al Republicii Moldova, Alexei Danilov, care a invocat comandouri de ceceni, ce intenţionează să ajungă la Chişinău. Gruparea cecenă ar fi fost trimisă în Turcia sub fomă de salvatori. Danilov a adăugat că serviciile de informaţii ucrainiene ar fi avertizat conducerea Republicii Moldova despre faptul că Rusia intenţionează să organizeze o lovitură de stat. Încă de joi 9 februarie a.c. preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski, aflat la summit-ul Consiliului European de la Bruxelles, afirmase că spionajul ucrainian aflase despre un presupus plan al serviciilor secrete ruse privind distrugerea Republicii Moldova. Cum nu toate semnalele date de Zelenski s-au confirmat, nu este exclus ca şi de data aceasta să livreze o fumigenă. Washingtonul a declarat, prin purtătorul adjunct de cuvânt al Departamentului de stat, Vedand Patel, că nu vede o ameninţare directă, vizând Republica Moldova sau România, după ce Kievul poemenise că două rachete de croazieră survolaseră, vineri, teritoriul celor două ţări. Declaraţia de ieri a Maiei Sandu a generat multă nervozitate în rândul opoziţiei. Ion Chiciu, fost premier pe mandatul de preşedinte al lui Igor Dodon, consideră că Maia Sandu ar „abera”, când declară că Rusia pune la cale o lovitură de stat în Republica Moldova, inclusiv prin luarea cu asalt a unor instituţii publice, de persoane cu pregătire militară. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Ion Chiciu a scris: „Eu nu cred că vreun om normal, cu elementar discernământ, poate crede aberaţiile lui Maia Sandu. PAS şi Maia Sandu vor, prin această sperietoare, să instaureze o dictatură sângeroasă în ţară”. Başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a atacat-o dur pe Maia Sandu afirmând: „Luptând pentru a se menţine la putere Maia Sandu transformă Republica Moldova într-un stat poliţienesc. Frica este mesajul pe care îl transmite Instituţia Prezidenţială”. Cum nu iese fum fără foc, ceva adevăr trebuie să existe în toată îngrijorarea exprimată. O declaraţie recentă a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, cuprindea şi afirmaţia: „Occidentul a pus acum ochii pe Republica Moldova pentru a avea rolul următoarei Ucraina, în timp ce Maia Sandu este pregătită practic pentru orice, inclusiv pentru unirea cu România”. Pe acest fundal de tensiuni, reprezentanţii partidului de guvernământ (PAS) s-au întâlnit ieri după-amiază, pentru a discuta componenţa cabinetului pe care îl va propune Dorin Recean (actualul premier, fost consilier prezidenţţial pe probleme de securitate) Parlamentului. Un cabinet în care se regăsesc şi foşti miniştri din guvernul Gavriliţă, precum Nicu Popescu la Externe, Vladimir Botea la Agricultură, Dumitru Alaiba la Economie. Ameninţările de tot felul la adresa Chişinăului, datorate şi lipsei de abilitate a Maiei Sandu, nu contenesc. Săptămâna trecută Vadim Krasnosalski, şeful regimului de la Tiraspol, a spus că „orice colaborare a Republicii Moldova cu NATO va duce la escaladarea situaţiei pe Nistru”, asta după ce secretarul general NATO Jens Stoltenberg ceruse Rusiei să-şi retragă trupele din Moldova, Ucraina şi Georgia. Din păcate riscul cel mare pentru Republica Moldova este că Rusia o poate ataca din interior, fără a avea nevoie să o invadeze. Partidele politice de la Chişinău nu reuşesc de ani de zile să stabilească un echilibru între cele două influenţe, occidentală şi rusofonă. Dependentă energetic de Rusia, Republica Moldova suportă o reducere drastică a livrărilor de gaze din partea Gazprom şi sistematice perturbări în aprovizionarea cu curent electric, venit din Ucraina. La acestea se adaugă traficul de arme, finanţarea manifestărilor anti-guvernamentale, practic un război hibrid, Republica Moldova fiind o victimă colaterală a războiului din Ucraina. A obţinut statutul de candidată oficială la UE, are pe teritoriul său peste 90.000 de refugiaţi ucrainieni, dar o situaţie economică deficitară, care se poate deteriora în continuare, cu tot sprijinul extern primit. De cel din România nici nu mai amintim.

 

 

Un articol de Mircea Cantar