1901: A apărut, la București, revista literară săptămânală „Sămănătorul” sub conducerea lui George Coșbuc și Al. Vlahuță.

1901: King Camp Gillette a inventat primul aparat de ras de siguranță cu lama care îi poartă numele.

1901: S-a înființat societatea „Tinerimea artistică” de către pictorii Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petrașcu ș.a.; gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viața țăranilor, a oamenilor de rând.

1904: Astronomul Charles Dillon Perrine descoperă la Observatorul Lick din California cel mai mare satelit neregulat al lui Jupiter, Himalia.

1905: Naționalistul irlandez Arthur Griffith pune bazele mișcării politice radicale Sinn Fein.

1906: La Paris a fost inaugurată prima clădire destinată cinematografului, „Cinema Omnia Pathe”.

1908: Împăratul copil Pu Yi accede la tronul Chinei la vârsta de doi ani.

1910: În timpul așa-numitei „Epoca de Aur de cercetare a Antarcticii”, nava Kainan Maru sub comanda japonezului Shirase Nobu părăsește portul Tokyo spre Antarctica. Expediția durează până la 20 iunie 1912.

1912: Albania își declară independența față de Imperiul Otoman.

1912: Bulgaria, Grecia, Muntenegru și Serbia (Liga Balcanică) semnează un armistițiu cu Imperiul Otoman, punând capăt Primului Război Balcanic. Armistițiul va expira la 3 februarie 1913, iar ostilitățile se vor relua.

1915: Albert Einstein publică teoria relativității generalizată.

1916: A apărut primul număr al ziarului oficial al autorităților de ocupație „Bukarester Tageblatt”, în două versiuni, germană și română.

1916: Primul Război Mondial: La București s–a instalat administrația militară germană. Valoarea totală a pagubelor provocate de ocupație se ridică, în noiembrie 1918, la aproape 18 miliarde lei aur.

1917: Este inaugurat podul Quebec, la vest de orașul cu același nume, a cărui proiectarea și construcție a durat două decenii.

1917: Ia ființă „Agenția Telegrafică din Petrograd” (TASS, azi ITAR–TASS ).

1918: Consiliul General al Bucovinei adoptă moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României.

1918: Demisia guvernului C. Coandă, formarea cabinetului liberal condus de I.I.C. Brătianu.

1918: Marea Adunare Națională de la Alba Iulia proclamă unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.

1918: Serbia, Muntenegru, Macedonia, Slovenia, Croația, Dalmația, Voivodina și Bosnia și Herțegovina se unesc în „Regatul sârbilor, croaților și slovenilor”.

1919: Este investit primul guvern de coaliție din istoria interbelică a României, condus de Alexandru Vaida-Voievod

1919: Inaugurarea Teatrului Național Românesc din Cluj, cu spectacolul „Se face ziuă” și „Poemul Unirii” de Zaharia Bârsan, primul său director. Teatrul Maghiar din Cluj este mutat în „Cercul Teatral” al lui Jenő Janovics, clădire în care își desfășoară de atunci activitatea.

1919: România semnează la Washington o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minima de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere.

1920: A apărut la București săptămânalul Adevărul literar și artistic, continuator al Adevărului ilustrat. Fondator: Constantin Mille.

1920: A fost înființată la Paris Federația interaliată a foștilor combatanți (FIDAC), la care România a fost unul din membrii fondatori.

1920: Consiliul orășenesc al orașului Brașov a donat Castelul Bran Reginei Maria a României, ca semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

1920: Geneva: Este semnat Protocolul privind constituirea Curții Permanente de Justiție Internațională cu sediul la Haga.

1925: Sunt semnate la Londra Acordurile adoptate la Conferința de la Locarno (Elveția) între Franța, Anglia, Belgia, Italia, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ce prevedeau respectarea granițelor stabilite prin Tratatul de la Versailles și a Acordurilor de demilitarizare a zonei Rinului.

1927: Se lansează primul film cu Stan și Bran, Putting Pants on Philip.

1929: Comandantul american Richard Byrd conduce prima sa expediție în zbor deasupra Polului Sud.

1929: Manifestul către țară al Partidului Național-Țărănesc, în care se regăsesc problemele fundamentale ale vieții economice și social politice și căile de soluționare a acestora.

1934: A fost înființat Spitalul de Urgență, actualul Spital de Urgență Floreasca.

1934: În Uniunea Sovietică, Serghei Kirov, membru al Biroului Politic, este împușcat mortal de Leonid Nikolaev la sediul Partidului Comunist din Leningrad.

1936: Este inaugurat Arcul de Triumf din București, în prezența regelui Carol al II–lea și a reginei Maria.

1936: La Londra, Palatul de Cristal este distrus într-un incendiu.

1938: La ordinul regelui Carol al II-lea, este asasinat liderul Gărzii de Fier Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), de către jandarmii care îi transportau la închisoarea Jilava. Incidentul are loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea Bucureștiului. După execuție, Zelea Codreanu și cei 13 legionari, au fost aruncați într-o groapă comună după ce au fost împușcați în spate, peste cadavre aruncându-se acid sulfuric.

1938: Ridicarea legației române de la Vatican la nivel de ambasadă (relațiile vor fi întrerupte în 1950)

1939: Începutul războiului ruso-finlandez.

1940: Au loc, la București, funeraliile fondatorului și liderului Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, și a celor 13 legionari, uciși în anul 1938, la ordinul regelui Carol al II-lea.

1940: Este semnat, la Berlin, „Protocolul asupra colaborării româno–germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei românești”, unul din principalele instrumente pentru pătrunderea capitalurilor germane în industria românească. România devenea un important furnizor de materii prime și cel mai mare furnizor de produse agricole al celui de–al treilea Reich.

1941: Al Doilea Război Mondial: Împăratul Hirohito al Japoniei dă aprobarea finală pentru a iniția războiul împotriva Statelor Unite.

1941: Al doilea război mondial: Stalin îi spune lui Władysław Sikorski că anumiți ofițeri polonezi de pe teritoriul URSS lipsesc, probabil pentru că au evadat în Manciuria. Istoricii vor dovedi mai târziu că ofițerii fuseseră asasinați la ordinul liderului sovietic.

1942: La Universitatea din Chicago (SUA), a fost efectuată prima explozie nucleară în lanț controlată.

1943: Premierul britanic Winston Churchill, președintele american Franklin Delano Roosevelt și dictatorul sovietic Stalin s-au întrunit la Teheran (Iran). Se stabilește deschiderea unui al doilea front în Europa.

1944: Al Doilea Război Mondial: Albania este eliberată de sub ocupația germană.

1944: Ca protest față de încercările de acaparare a puterii de către comuniști, miniștrii PNȚ și PNL din guvernul Sănătescu își prezintă demisia. Este numit un nou guvern condus de generalul Nicolae Rădescu.

1945: Senatul american și-a dat acordul asupra participării SUA la Consiliul Națiunilor Unite.

1946: Ședința extraordinară a Comitetului Executiv al PNȚ – Maniu, la care se analizează desfășurarea alegerilor și rezultatele lor.

1947: Adunarea Generală a ONU a hotărât împărțirea Palestinei în două state, israelit și arab. Ierusalimul a fost proclamat oraș liber, sub administrația ONU.

1947: Legația română de la Praga devine ambasadă.

1947: Manifestații ale populației evreiești din București și din alte orașe din România, care salută hotărârea ONU din 29 noiembrie, privind crearea unui stat evreiesc în Palestina.

1948: Prin decretul comunist nr. 358 este desființată Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

1948: Vaporul chinez cu aburi Kiangya a explodat și s-a scufundat în gura de vărsare a râului Huangpu după ce s-a lovit de o mină lăsată în urmă de către marina imperială japoneză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Numărul morților este necunoscut, cu toate acestea, se crede că între 2750 și 3920 au murit, 700-1000 supraviețuitori fiind preluați de către alte nave.

1949: Decret privind înființarea Camerei de Comerț Exterior a României.

1953: Rosa Parks a fost arestată la Montgomery, Alabama, SUA, pentru că a refuzat să cedeze locul în autobuz unui călător alb.

  1. La Vadu Roșca în Vrancea a fost reprimată revolta țărănească împotriva colectivizării, de către trupe de Securitate, reprimarea ulterioară fiind comandată de Nicolae Ceaușesc. Au fost uciși 9 cetățeni, iar 17 au fost răniți.

1959: Ca parte a programului Mercury, NASA trimite în spațiu misiunea Little Joe 2 care transportă maimuța Sam (Macaca mulatta) pentru a testa funcționalitatea sistemelor și efectele adverse ale spațiului asupra oamenilor. Zborul a durat 11 minute și 6 secunde.

1959: Este semnat Tratatul Antarcticii, prin care s-a interzis efectuarea de teste militare în Antartica. Tratatul este semnat de 12 națiuni, printre care și SUA.

1963: Președintele american Lyndon Johnson a inițiat o anchetă cu privire la asasinarea fostului șef de la Casa Albă, John Fitzgerald Kennedy.

1963: Ridicarea legațiilor româna și britanică de la Londra și de la București la rangul de ambasade.

1966: Barbados și-a dobândit independența față de Marea Britanie.

1967: Într-un spital din Cape Town, chirurgul sud-african Christian Barnard a efectuat, cu succes, primul transplant de inimă din lume. Beneficiarul transplantului, Louis Washkansky, un bărbat de 53 de ani, va muri 18 zile mai târziu de pneumonie, din cauza sistemului imunitar slăbit.

1969: The Rolling Stones își lansează albumul Let It Bleed.

1971: Armata pakistaneză a atacat India, declanșând Războiul Indo-Pakistanez din 1971.

1971: Emiratele Abu Dhabi, Ajmān, Dubai, Fujairah, Sharjah și Umm al-Qaiwain s-au unit, dând naștere Emiratelor Arabe Unite.

1973: Adunarea Generala ONU adoptă Convenția Internațională asupra eliminării și reprimării crimei de apartheid.

1973: Nicolae Ceaușescu ajunge în Statele Unite pentru o vizită oficială. Va fi primit cu toate onorurile posibile. Ceaușescu își dorea obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate, ce presupunea facilități vamale pentru produsele românești importate de SUA. Mai dorea, de asemenea, un credit de 500-600 milioane de dolari, pe termen lung, cu o dobândă de 2%. Creditul, a spus Ceaușescu la Washington, urma să fie folosit de România pentru achiziționarea unor tehnologii americane necesare industriei românești. Va părăsi SUA fără să obțină clauza și împrumutul.

1973: Programul Pioneer: Pioneer 10 se apropie de Jupiter la 132.252 kilometeri și trimite înapoi pe Terra prima imagine de aproape a planetei.

1976: A avut loc o încercare de asasinat asupra lui Bob Marley. A fost împușcat de două ori însă a cântat în concert două zile mai târziu.

1977: A fost inaugurat Muzeul Județean Botoșani.

1977: Au fost inaugurate lucrările de construcție a sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier II de la Drobeta-Turnu Severin.

1979: Ayatollahul Ruhollah Khomeini devine primul Lider Suprem al Iranului.

1979: Trupa rock Pink Floyd lansează albumul, The Wall.

1979: Un avion McDonnell Douglas DC-10 al Air New Zealand se prăbușește pe Muntele Erebus situat pe Insula Ross, Antarctida. Toate cele 257 de persoane aflate la bord mor. Era zborurilor turistice comerciale pe continent se încheie.

1987: Adunarea Generală a ONU adoptă rezoluții inițiate de România privind reducerea bugetelor militare, reglementarea pașnică a diferendelor dintre state, dezvoltarea bunei vecinătăți.

1987: Un Boeing 747 al South African Airways având 159 de persoane la bord se prăbușește în Oceanul Indian în timp ce încerca o aterizare de urgență în Mauritius în urma unui incendiu.

1988: Cargoul „Sadu” s-a scufundat aproape de capul digului de Nord al Portului Constanța. Naufragiul s-a soldat cu moartea a 22 marinari din cei 28 membri ai echipajului.

1989 : Încheierea „războiului rece”. Întâlnirea la nivel înalt de la Malta dintre George Bush, președintele SUA, și Mihail Gorbaciov, președinte URSS, consacrată “noii ordini mondiale”; cei doi lideri declară că „războiul rece” s–a încheiat (2-4).

1989: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia are loc abolirea articolului din Constituție prin care partidului comunist deținea monopol.

1989: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia încep negocierile între Forumul Civic și administrație.

1990: Demolarea Zidului Berlinului este finalizată oficial. Șase porțiuni mici rămân ca un memorial.

1990: La Alba Iulia a avut loc ședința solemnă a Parlamentului României consacrată sărbătoririi zilei de 1 Decembrie. Aceasta devine pentru prima dată Ziua Națională a României

1990: S-a încheiat operațiunea de săpare a tunelului între Marea Britanie și Europa, unind astfel pentru prima dată continentul european de insulele britanice.

1991: Corespondentul Associated Press, Terry Anderson a fost eliberat după ce fusese ținut ostatic în Liban vreme de șapte ani.

1991: Osetia de Sud își declară independența față de Georgia.

1991: Războiul Rece: alegătorii ucraineni aprobă în mod covârșitor un referendum pentru independența față de Uniunea Sovietică.

1992: Sub egida ONU, președintele SUA George Bush a ordonat înființarea Unified Task Force cu scopul de a acorda ajutor umanitar și de a restaura ordinea în Somalia.

1993: A început să emită, la București, „Radio Romantic”.

1993: S-a lansat prima televiziune privată care emite și astăzi,Antena 1.

1994: Norvegienii resping aderarea țării la Uniunea Europeană, printr-un referendum.

1995: A emis pentru prima dată, prima dintr-o serie de televiziuni „Media Pro”, Pro TV.

1995: Bill Clinton a fost primul președinte american care a vizitat Irlanda de Nord.

1996: A fost inaugurată filiala din România a companiei Microsoft.

1996: Noul președinte al României, Emil Constantinescu depune jurământul constituțional în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.

1998: Banca franceză „Société Générale” este desemnată câștigătoarea licitației organizate de Fondul Proprietății de Stat pentru privatizarea Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD). „Société Générale” a cumpărat 51% din acțiunile BRD pentru 200 de milioane de dolari.

2003: La Muzeul Țăranului Român s-a deschis expoziția permanentă „Casă în casă”, în cadrul căreia este prezentată locuința lui Antonie Mogoș din Ceauru, jud. Gorj

2004: Într-un accident minier din Republica Populară Chineză 166 mineri sunt blocați în subteran în mina de cărbune Chenjiashan situată în nordul țării, în provincia Shaanxi.

2004: S-a lansat Radio Guerrilla.

2005: Marea Britanie: Casa de licitații Sotheby’s scoate la licitație un manuscris unic scris de marele compozitor Ludwig van Beethoven și care a fost pierdut pentru mai mult de un secol. Prețul de deschidere al vânzării a fost estimat la peste 1 milion de lire sterline.

2005: Se lansează consola Xbox 360 și în Europa.

2007: Se lansează în limba română volumul 7 din seria „Harry Potter”: Harry Potter și Talismanele Morții.

2008: Desfășurarea primelor alegeri parlamentare uninominale din România.

2009: Intră în vigoare Tratatul de la Lisabona.

2015: 14 persoane au fost omorâte într-un atac terorist la San Bernardino, California, Statele Unite. Este cel mai grav atentat de pe teritoriul SUA după cel din 11 septembrie 2011.

2016: În urma decesului regelui Bhumibol Adulyadej, fiul său Maha Vajiralongkorn Bodindradebayavarangkun este proclamat rege al Thailandei.

 

Sarbatoritii saptamanii

 

1936: Mitică Popescu, actor român

1937: Iuliu Furo, politician român

1937: Ridley Scott, regizor de film și producător britanic

1938: Emilia Jivanov, artist plastic si scenograf român

1939: Gheorghe Mărmureanu, seismolog român

1941: Eugen Negrici, critic și istoric literar român

1942: Dumitru Avakian, critic muzical și profesor armean din România

1942: Gemma Jones, actriță britanică

1943: Terrence Malick, regizor de film, scenarist și producător american

1944: John Densmore, muzician și compozitor american

1945: Ghennadi Hazanov, actor rus

1945: Roger Glover, basist, producător, muzician și compozitor britanic (Deep Purple)

1946: Andrej Hoteev, pianist rus

1946: Joe Dante, regizor american

1947: Ion Haiduc, actor român de teatru și film

1947: Tahar Ben Jelloun, poet și pictor marocan

1948: Agnieszka Holland, regizoare poloneză

1948: Filip Merca, compozitor de muzică rock și basist român

1948: Ozzy Osbourne, solistul trupei Black Sabbath

1948: Remo Girone, actor italian

1949: Angelica Stoican, cântăreață română de muzică populară

1949: Filip Merca, compozitor de muzică rock și basist român de origine macedoneană

1949: Ion Moraru, politician român

1949: Jeff Bridges, actor american

1949: Petru Andea, politician român

1949: Sebastián Piñera, politician chilian, al 35-lea președinte al Chile între 2010-2014

1950: Alexandru Mocanu, politician român

1950: Dumitru Bentu, politician român

1950: Ed Harris, actor american

1950: Ion Anton, scriitor moldovean

1950: Russell Alan Hulse, fizician american

1951: Alexandru Cistelecan, critic literar, redactor–șef adjunct al revistei „Vatra” (Tg. Mureș)

1951: Barbara Morgan, astronaută americană

1951: Dumitru Hărădău, tenisman și antrenor român

1951: Mick Garris, producător de film, scenarist și regizor american

1951: Zinaida Julea, interpretă de muzică populară din Republica Moldova

1952: Ioan Adam, politician român

1952: Jeff Fahey, actor american

1952: Pat Cox, politician irlandez

1953: Jean-Marie Pfaff, fotbalist belgian

1954: Pál Ács (cel tânăr), scriitor și istoric literar maghiar

1955: Billy Idol, muzician englez

1955: Franco Trevisi, actor italian

1955: Neagu Mihai, politician român

1956: Ewa Kopacz, politiciană poloneză, premier al Poloniei în perioada 2014-2015

1957: Edi Petroșel, artist roman (muzician), membru al formației “Holograf”

1957: Janet Napolitano, politiciană americană

1958: Ekkehard Klemm, dirijor german

1958: Gabriel Iordan-Dorobanțu, poet român

1958: Haralambie Puiu Antohi, fotbalist român

1958: Javier Aguirre, jucător și antrenor mexican de fotbal

1959: Teodor Nițulescu, politician român

1960: Daryl Hannah, actriță americană

1960: Gjorge Ivanov, politician din Macedonia de Nord, președinte al acestei țări (2009-prezent)

1960: Julianne Moore, actriță americană

1960: Leontina Văduva, soprană franceză de origine română

1961: Alfonso Cuarón, regizor, scenarist și producător mexican de film

1962: Jon Stewart, comedian american

1962: Tiberiu Almosnino, prim–balerin la Opera Națională din București („Lacul lebedelor”)

1963: Manuela Mitrea, politician român

1963: Serhii Bubka, atlet ucrainean

1963: Tiberiu Bărbulețiu, politician român

1964: Don Cheadle, actor american

1964: Marisa Tomei, actriță americană

1964: Salvatore Schillaci, fotbalist italian

1965: Ben Stiller (n. Benjamin Edward Stiller), actor, comedian, scenarist, regizor și producător american

1965: Katarina Witt, patinatoare germană

1965: Nicolae Mihăilescu, scrimer român

1965: Prințul Akishino, al doilea fiu al împăratului Akihito al Japoniei

1966: Evgheni Vitalievici Mironov, actor rus

1967: Dănuț Liga, politician român

1967: Marcel Ciolacu, politician român, președinte al Camerei Deputaților (2019-2020; 2021- prezent)

1967: Nestor Carbonell, actor american

1968: Anca Boagiu, politiciană română

1968: Ion Cristinel Marian, politician român

1968: Lucy Liu, actriță americană

1968: Ramona Bădescu, actriță română

1969: Dorel Zegrean, fotbalist român

1969: Jay-Z, rapper, producător de discuri, antreprenor și ocazional actor american

1970: Christian Karembeu, fotbalist din Noua Caledonie

1970: Édouard Philippe, politician francez, prim-ministru al Franței (2017-2020)

1970: Sarah Silverman, actriță americană

1971: Daniela Nane, actriță română

1971: Fenriz, muzician norvegian

1971: Francesco Toldo, jucător italian de fotbal

1971: Julio César Baldivieso, fotbalist bolivian

1971: Vasile Bîtca, politician moldovean

1972: Dan Mihai Marian, politician român

1972: Diego Ramos, actor argentinian

1972: Norbert Wójtowicz, istoric, teolog și publicist polonez

1972: Romeo Rădulescu, politician român

1973: Holly Marie Combs, actriță americană

1973: Jan Ullrich, ciclist german

1973: Leonard Nemțanu, fotbalist român

1973: Monica Seleș, jucătoare de tenis iugoslav-americană

1973: Ryan Giggs, fotbalist galez

1974: Apl.de.ap, muzician hip-hop american, membru al formației Black Eyed Peas

1975: Sigurd Wongraven, muzician norvegian

1975: Vladimir Grosu, politician moldovean

1976: Anna Faris, actriță și producătoare de film americană

1976: Claudiu Răducanu, fotbalist român

1977: Alin Mircea Savu, fotbalist român

1977: Fabio Grosso, fotbalist italian

1977: Teodora Albon, arbitru de fotbal român

1978: Dragoș-Petruț Bârlădeanu, politician român

1978: Éva Tófalvi, biatlonistă română

1978: Gael García Bernal, actor mexican

1978: Nelly Furtado, compozitoare, cântăreață, actriță și producătoare canadiană

1979: Chamillionaire, rapper american

1979: The Game, rapper american, actor

1980: Chun Jung-myung, actor sud-coreean

1980: Iulian Apostol, fotbalist român

1980: Rareș-Tudor Pop, politician român

1981: Britney Spears, cântăreață americană

1981: Danijel Pranjić, fotbalist croat

1981: David Villa, fotbalist spaniol

1981: Nora von Waldstätten, actriță austriacă

1982: Diego Cavalieri, fotbalist brazilian

1982: Horacio Pancheri, actor argentinian

1982: John Mensah, fotbalist ghanez

1982: Michael Essien, fotbalist ghanez

1983: Adrian Cristea, fotbalist român

1983: Silviu Izvoranu, fotbalist român

1984: Avraam Papadopoulos, fotbalist grec

1984: Cosmin Moți, fotbalist român

1984: Ferdinando Sforzini, fotbalist italian

1984: Katlego Mphela, fotbalist sud-african

1985: Amanda Seyfried, actriță și cântăreață americană

1985: Ibtihaj Muhammad, scrimeră americană

1985: Kaley Cuoco, actriță și producătoare americană

1985: Landry N’Guémo, fotbalist camerunez

1985: Nathalie Moellhausen, scrimeră italiano-braziliană

1986: Magdalena Piekarska, scrimeră poloneză

1987: Klára Szekeres, handbalistă română

1987: Ștefan Mardare, fotbalist român

1987: Stephen O’Halloran, fotbalist irlandez

1987: Teairra Marí, cantautoare, actriță, model și dansatoare americană

1988: Dorinel Popa, fotbalist român

1988: Egor Baranov, regizor rus

1988: Hiroki Fujiharu, fotbalist japonez

1988: Ritchie De Laet, fotbalist belgian

1989: Barry Bannan, fotbalist scoțian

1989: Bella Santiago, cântăreață filipinezo-română

1989: Dominic Adiyiah, fotbalist ghanez

1990: Anna Sen, handbalistă rusă

1990: Azza Besbes, scrimeră tunisiană

1990: Christian Benteke, fotbalist belgian

1991: Andreea Boghian, canotoare română

1991: Charlie Puth, cântăreț, muzician și compozitor american

1992: Adam Hicks, actor, rapper american

1992: Andreea Ianăși, handbalistă română

1992: Kim Seok-jin, cântăreț si compozitor sud coreean, membru al trupei sud coreene Bangtan Boys

1993: Koen Bouwman, ciclist neerlandez

1994: Ivy Latimer, actriță australiană de origine americană

1995: Laura Marano, actriță și cântăreață americană

1996: Diogo Jota, fotbalist brazilian

1997: Lyu Haotian, jucător chinez de snooker și de biliard bila-9.

1999: Thymen Arensman, ciclist neerlandez

2001: Aiko, prințesă japoneză, fiica împăratului Naruhito


Rubrica realizata de Moisali