1906: La Convenția Internațională de Radio și telegrafie de la Berlin, s-a aprobat utilizarea mesajelor SOS în caz de pericol.
1909: A avut loc, la Teatrul Național din București, premiera piesei „Viforul” de Barbu Ștefănescu Delavrancea.
1913: A fost inaugurată clădirea Teatrului „Mr. Gh. Pastia” din Focșani.
1915: Albert Einstein prezintă Academiei de Științe din Prusia ecuațiile de câmp ale relativității generale.
1916: După moartea împăratului Franz Joseph I urmează la tronul imperiului austro-ungar strănepotul său de frate, Karl. Domnia sa va dura mai puțin de doi ani.
1916: Primul Război Mondial: O mină explodează și scufundă HMHS Britannic în Marea Egee, omorând 30 de oameni.
1916: Primul Război Mondial: Trupele române angajează puternice acțiuni de luptă pe linia Cricov-Ialomița, pentru a câștiga timpul necesar atât concentrării forțelor ruse, cât și pregătirii unei alte linii de rezistență.
1917: Primul Război Mondial: S-a încheiat, la Focșani, armistițiul dintre România și Puterile Centrale, ca urmare a condițiilor militare intervenite în urma armistițiului ruso-german de la Brest-Litovsk.
1918: Marele Duce Friedrich al II-lea de Baden, care renunțase deja la 13 noiembrie provizoriu la afacerile de stat, demisionează anunțând oficial abdicarea liniei de Baden.
1919: Coalizarea Partidului Național Român, Partidului Țărănesc, Partidului Naționalist–Democrat, Partidului Țărănesc din Basarabia și a altor grupări mici în „Blocul Parlamentar democratic”.
1919: Prin Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine, Bulgaria pierde teritoriul trac de la granița cu Grecia, teritoriul din vest este atribuit Statului sârb și sudul Dobrogei cu Silistra, României.
1922: Howard Carter și Lord Carnarvon au intrat pentru prima data în mormântul faraonului Tutankhamon.
1922: Rebecca Felton este învestită în funcția de prima femeie din SUA senator. Este reprezentanta statului Georgia și are 87 de ani.
1924: Descoperirea lui Edwin Hubble, conform căreia „nebuloasa” Andromeda este de fapt o altă galaxie insulară, aflată departe de Calea Lactee, este publicată pentru prima dată în The New York Times.[3]
1927: Moare, la București, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, de angine streptococice cu septicemie, aparent în urma unei operații de amigdalită, iar în funcția de președinte al Partidului Național Liberal este numit Vintilă I. C. Brătianu. Moartea lui Ion I.C. Brătianu a deschis calea unei instabilități politice în România interbelică.
1931: Se deschide pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr.117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Șuțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București).
1932: „Pact de neagresiune electorală” între Partidul Național Țărănesc și Garda de Fier. Aderă ulterior gruparea liberală condusă de Gheorghe Brătianu („georgiștii”), Uniunea Agrară condusă de Constantin Argetoianu și Partidul Evreiesc din România.
1933: Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod. Va fi arestat în 1947 și condamnat la închisoare de comuniști, unde va și muri, în 1963.
1940: Asasinarea lui Virgil Madgearu în pădurea Snagov.
1940: În închisoarea Jilava au fost împușcați de legionari 64 de foști demnitari ai regimului carlist și participanți la represiunile antilegionare (printre ei: Gh. Argeșeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justiție).
1940: Încep, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea, în vederea reînhumării, a osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el.
1940: Ion Antonescu, șeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin, aderarea României la Pactul Tripartit.
1940: Istoricul Nicolae Iorga este asasinat de legionari la Strejnic.
1940: Masacrul de la Jilava: 64 de deținuți politici, dintre care 5 foști oficiali și susținători ai regelui abdicat Carol al II-lea al României, sunt uciși de Garda de Fier.
1942: Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Stalingrad, generalul Friedrich Paulus îi trimite lui Adolf Hitler o telegramă spunându-i că armata a 6-a germană este înconjurată de Armata Roșie.
1942: Casablanca, filmul cu Humphrey Bogart și Ingrid Bergman în rolurile principale, are premiera la New York.
1943: Al Doilea Război Mondial: Președintele american Franklin Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill și liderul chinez Chiang Kai-Shek se întâlnesc la Cairo pentru a pune la punct un plan de înfrangere a Japoniei.
1943: Libanul își câștigă independența față de Franța.
1944: Al Doilea Război Mondial: Armatele române duc lupte grele în nordul Ungariei pentru cucerirea Munților Bukk.
1944: Al Doilea Război Mondial: Germania începe atacurile cu V-1 și V-2 asupra orașului Anvers din Belgia.
1944: Al Doilea Război Mondial: O rachetă V-2 germană lovește un magazin Woolworth din Londra, ucigând 168 de oameni.
1945: A luat sfârșit sistemul de raționalizare a alimentelor impus în SUA, pe durata celui de-al doilea război mondial.
1945: Un cutremur de 8.2 în Iran a provocat circa 4.000 morți.
1947: Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U.
1949: Adunarea Constituantă a Indiei adoptă o nouă Constituție: India devine republică federală în cadrul Comunității Britanice de Națiuni (Commonwealth).
1952: La Ambassadors Theatre din Londra se joacă piesa Cursa de șoareci de Agatha Christie. Va deveni cea mai longevivă piesă de teatru care se joacă neîncetat pe scena londoneză din istorie.
1953: Echipa națională de fotbal a Angliei pierde pentru prima dată un meci pe teren propriu împotriva unei echipe continentale europene. Ungaria a învins Anglia cu 6-3 pe Wembley.
1955: Uniunea Sovietică lansează RDS-37, o bombă cu hidrogen în două etape de 1,6 megatone, proiectată de Andrei Saharov. Bomba a fost aruncată peste Semipalatinsk.
1956: Jocurile Olimpice de Vară se deschid la Melbourne, Australia; România a obținut 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz).
1957: Adunarea Generala a ONU adoptă în unanimitate rezoluția inițiată de România, intitulată „Bazele cooperarii economice internaționale”.
1963: Are loc asasinarea președintelui american, John F. Kennedy, în Dallas, Texas. Vicepreședintele Lyndon B. Johnson depune jurămâtul ca nou președinte.
1963: La înmormântarea lui John F. Kennedy de la Cimitirul Național Arlington, conform unei estimări făcute de New York Times, au participat un milion de oameni.
1963: La prăbușirea unui DouglasDC-8F al companiei Trans-Canada din Montréal, Canada, au murit toți cei 118 pasageri.
1963: Lee Harvey Oswald, asasinul președintelui Kennedy, este ucis de Jack Ruby, proprietar al unui club de noapte.
1963: The Beatles lansează al doilea album de studio With the Beatles, la opt luni după albumul Please Please Me.
1965: Franța a lansat satelitul Asterix de la Hammaguir din Algeria folosind o rachetă Diamant A. Aceasta este prima lansare de satelit fără implicarea SUA sau URSS. Franța devine a patra putere spațială din lume.
1966: BNR pune în circulație noua bancnotă de 1 leu cu denumirea statului „Republica Socialistă România”. Culoarea predominantă este oliv deschis.
1968: Este adoptată Convenția ONU asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor împotriva umanității.
1968: The Beatles lansează al nouălea album de studio White Album.
1970: În Japonia, scriitorul Yukio Mishima și un compatriot comit seppuku ritualic după o tentativă de lovitură de stat nereușită.
1970: Vizita oficială în Marea Britanie a președintelui Consiliului de miniștri, I.Gh. Maurer; este primit de regina Elisabeta a II-a și poartă convorbiri cu primul ministrul Harold Wilson.
1971: China a devenit membru permanent al Consiliului de securitate al ONU.
1971: Sonda spațială sovietică Marte 2 aflată pe orbita planetei Marte lansează modulul de coborâre. Acesta funcționează defectuos și se prăbușește, însă este primul obiect făcut de om care ajunge pe suprafața planetei Marte.
1974: Sunt descoperite în Etiopia fosilele unei femei preistorice (Australopithecus afarensis), botezate „Lucy” (după piesa „Lucy in the Sky with Diamonds” a trupei The Beatles), despre care se presupune că face parte dintre strămoșii omului.
1975: Juan Carlos a fost încoronat rege al Spaniei după moartea lui Francisco Franco.
1977: Concorde decolează cu primul său zbor supersonic de la Paris la New York.
1978: A fost fondat Partidul muncitorilor din Kurdistan, (PKK).
1980: O serie de cutremure în sudul Italiei omoară aproximativ 4800 de oameni.
1983: Un avion Boeing 747 se prăbușește în apropierea aeroportului Barajas din Madrid, omorând 181 de oameni.
1986: A izbucnit scandalul Iran-Contra, prin care oficialii americani îi sponsorizau în secret pe rebelii din Nicaragua, cu banii obținuți de pe urma vânzării de armament în Iran.
1987: Este semnată Convenția Europeană pentru prevenirea torturii și tratamentelor inumane și degradante, elaborată de Consiliul Europei.
1989: În ciuda evenimentelor din țările vecine, Nicolae Ceaușescu este reales, cu unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al PCR.
1989: Revoluția de Catifea: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul Cehoslovaciei. Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează.
1990: Marea Britanie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier.
1991: Freddie Mercury anunță public că are SIDA; a murit a doua zi.
1995: Acordul de la Dayton (SUA). Este consfintit astfel Acordul de pace asupra Bosniei, semnat de către președinții bosniac, Alia Izetbegovici, croat, Franio Tudjman și sârb, Slobodan Milosevici, semnat la 14 dec. 1995, la Paris. Sfârșitul războiului civil din Bosnia.
1996: Angola devine membră a WTO.
1996: Un avion etiopian de tip Boeing 767 cu 127 de pasageri la bord este deturnat. În lipsă de combustibil, se prăbușește în Oceanul Indian.
1998: A avut loc la București premiera filmului „Terminus Paradis”, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneția.
1998: Jiang Zemin a fost primul șef de stat chinez care a vizitat Japonia, după cel de-al doilea război mondial.
1998: Tony Blair devine primul prim-ministru britanic care se adresează Parlamentului irlandez.
1999: Premiul „Pana de aur pentru libertatea presei” a fost acordat de Asociația Mondiala a Ziarelor (AMJ) ziaristului sirian Nizar Nayyouf, deținut din 1991 într-o închisoare militară din Damasc.
2000: În Norvegia se deschide Tunelul Laerdal, cel mai lung tunel rutier din lume, de 24,5 km lungime, între Aurland și Laerdal. Astfel, se creează un drum continuu de la Oslo la Bergen.
2000: Se lansează consola de jocuri video Sony PlayStation 2 în Europa.
2000: Sunt repatriate rămășițele pământești ale lui Nicolae Rădescu, ultimul prim–ministru democrat al României înainte de comuniști (6 dec. 1944 – 28 feb. 1945); silit să demisioneze, părăsește România la 17 iunie 1946, stabilindu-se în SUA.
2001: Cercetatorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunțat clonarea primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei.
2002: NATO invită Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia să devină membre.
2002: Președintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, a sosit la București, într-o vizită oficială. Este cel de-al patrulea președinte american care a vizitat România, după Gerald Ford, Richard Nixon și Bill Clinton.
2003: Revoluția Trandafirilor din Georgia: Opoziția, purtând trandafiri în mâini, ocupă Parlamentul din Tbilisi și cere demisia președintelui Eduard Șevardnadze. Președintele Georgiei, Eduard Șevarnadze, a demisionat. Decizia intervine după trei săptămâni de proteste ale opoziției, inițiate la 2 noiembrie.
2003: Ultimul zbor al avionului Concorde.
2004: Revoluția Portocalie din Ucraina: Zeci de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie.
2005: Angela Merkel devine prima femeie cancelar al Germaniei.
2005: Finala concursului european „eEurope Awards”, organizat de Institutul European pentru Administrație Publică, la care participă și România cu proiectul „www.e-licitație.ro”. (Marea Britanie, Manchester, 24-25).
2005: Trupa Rolling Stones lansează noul album intitulat Rarities; albumul conține 16 piese și este realizat de Hear Music în colaborare cu Virgin Records.
2007: Alegeri parlamentare și referendum pentru alegerea sistemului de vot în România.
2009: Primul tur al alegerilor prezidențiale din România și referendumul pentru Parlamentul unicameral. Pentru al doilea tur de scrutin la prezidențiale, rămân în cursă: candidatul PSD Mircea Geoană și președintele în exercițiu Traian Băsescu. Prezența la vot a fost de 53,52%.
2011: NASA lansează Mars Science Laboratory cu roverul Curiosity spre Marte. Roverul va ateriza pe planetă la 6 august 2012.
2015: Vehiculul spațial New Shepard de la Blue Origin a devenit prima rachetă care a zburat cu succes în spațiu și apoi a revenit pe Pământ pentru o aterizare verticală controlată.
2018: Sonda robotică Insight aterizează pe Elysium Planitia, Marte.
2019: Parlamentul European confirmă Comisia von der Leyen, care își va începe mandatul de cinci ani la 1 decembrie.
2019: Președintele Klaus Iohannis a câștigat un al doilea mandat de președinte al României cu 66,09%, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, a obținut 33,91%. Prezența la vot a fost de 54,86%.
2019: Primul ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu, este acuzat oficial de procurorul general Avichai Mandelblit de luare de mită și abuz de încredere, în trei dosare penale. Netanyahu susține că acuzațiile fac parte dintr-o „vânătoare de vrăjitoare” politică împotriva sa.
2019: Un cutremur cu magnitudinea 6,4 a lovit vestul Albaniei, lăsând cel puțin 52 de oameni morți și peste 1000 de răniți. Acesta a fost cel mai catastrofal cutremur din lume din anul 2019 și cel mai catastrofal care a lovit țara în 99 de ani.
2021: Criza politică din România: Parlamentul României votează guvernul PNL-PSD-UDMR, condus de Nicolae Ciucă cu 318 voturi „pentru” și 126 „împotrivă”.
2021: Pandemia de COVID-19: Organizația Mondială a Sănătății identifică varianta Omicron SARS-CoV-2.
Sarbatoritii saptamanii
1926: Tsung-Dao Lee, fizician chinez, laureat Nobel
1933: Ella Zeller, jucătoare și antrenoare română de tenis de masă
1939: Nicolae Manolescu, critic literar român
1939: Tina Turner, cântăreață, actriță și compozitoare americană
1940: Enrico Bombieri, matematician italian
1940: Ioan Scurtu, istoric român
1940: Quentin Skinner, istoric britanic
1940: Terry Gilliam, regizor american
1941: Franco Nero, actor italian
1941: Gary Boyle, chitarist britanic
1941: Pete Best, primul baterist al trupei The Beatles
1942: Gheorghe Rusnac, rectorul Universității de Stat din Moldova, membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova
1943: Jacques Laffite, pilot de Formula 1
1944: Gregory Hoblit, regizor american
1944: Valer Dorneanu, politician român
1945: Daniel Davis, actor american
1945: Goldie Hawn, actriță americană
1945: John McVie, muzician britanic (Fleetwood Mac și John Mayall)
1946: Jerome Clark, scriitor american
1947: Emil Coșeru, actor român
1947: Nevio Scala, antrenor italian de fotbal
1948: Elizabeth Blackburn, biologă americană de origine australiană, laureată a Premiului Nobel (2009)
1948: Grete Tartler, poetă, eseistă română
1951: Kathryn Bigelow, regizor american
1953: Desiré Wilson, pilot de curse sud-africană
1953: Lucian Perța, poet român
1953: Radu Igazsag, regizor român de filme de animație
1954: Adriana Șchiopu, actriță română
1954: Doina Deleanu, actriță română
1954: Emir Kusturica, regizor de film iugoslav
1955: Constantin Niță, politician român
1955: Valeriu Cosarciuc, politician moldovean
1956: Mariana Simionescu, jucătoare română de tenis
1956: William Fichtner, actor american
1957: Dumitru Cipere, pugilist român
1957: Kenny Acheson, pilot irlandez de Formula 1
1957: Valer Toma, canotor român
1958: Jamie Lee Curtis, actriță americană
1959: Ieronim Crețu, cleric ortodox român
1960: Iulia Timoșenko, politiciană ucraineană, prim-ministru al Ucrainei în perioada 2007-2010
1961: Ekaterina Andreeva, jurnalistă rusă
1962: Mike Bordin, muzician american
1962: Nicolás Maduro, politician venezuelean, președintele Venezuelei (2013-prezent)
1962: Reinhart Guib, teolog luteran român
1963: Roland Nilsson, fotbalist suedez
1964: Chokri Belaïd, politician tunisian (d. 2013)
1964: Dan Gîju, scriitor, cercetător și jurnalist militar
1964: Roberto Mancini, antrenor italian, fost fotbalist
1965: Anvar Ibraghimov, scrimer sovietic și rus
1965: Björk, cântăreață și actriță islandeză
1965: Mads Mikkelsen, actor danez
1965: Rachida Dati, politician francez, MdEP
1966: Benedicta Boccoli, actriță italiană
1966: Liviu-Lucian Mazilu, politician român
1966: Vincent Cassel, actor francez, regizor, producător
1967: Boris Becker, tenisman german
1967: Mark Ruffalo, actor american
1967: Sorin Lavric, scriitor, traducător român
1968: Bülent Korkmaz, fotbalist turc
1968: Francisc Vaștag, pugilist român
1969: Katrin Krabbe, atletă germană
1969: Olivier Beretta, pilot de Formula 1 monegasc
1971: Christina Applegate, actriță americană
1971: Liliana Palihovici, politiciană din Republica Moldova
1971: Mette Klit, jucătoare și antrenoare daneză de handbal
1971: Robert Cazanciuc, politician român, ministru al justiției (2013-2015)
1971: Vasile Dîncu, politician român
1971: Victoria Lungu, cântăreață moldoveană
1972: József-György Kulcsár-Terza, politician român
1974: Eugen Nae, fotbalist român
1974: King ov Hell, basist norvegian
1975: Aurelian Mihai, politician român
1975: Cristian Ciocoiu, fotbalist român
1975: Ildiko Barbu, handbalistă română
1975: Salvatore Sanzo, scrimer italian
1975: Zoran Milošević, fotbalist sârb
1976: Chiril Gaburici, politician moldovean
1976: Cüneyt Çakır, arbitru turc de fotbal
1976: Takayuki Chano, fotbalist japonez
1976: Torsten Frings, fotbalist german
1976: Ville Hermanni Valo, cântăreț finlandez (H.I.M.)
1977: Alex Tocilescu, scriitor, jurnalist și muzician român
1977: Christopher Amott, chitarist și vocalist suedez
1977: Ioan Silviu Suciu, gimnast român
1977: Ivar Bjørnson, muzician norvegian
1977: Tudor Sișu, rapper român
1978: Adelina Gavrilă, atletă română
1978: Katherine Heigl, actriță americană
1978: Mike Skinner, rapper britanic
1979: Andreea Răsuceanu, scriitor, critic literar și traducător român
1979: Nihat Kahveci, fotbalist turc
1979: Vincenzo Iaquinta, fotbalist italian
1980: Aaron Mokoena, fotbalist sud-african
1980: Aruna Dindane, jucător ivorian de fotbal
1980: George-Edward Dircă, politician român
1981: Bruno Alves, fotbalist portughez
1981: Natasha Bedingfield, cântăreață britanică
1981: Xabi Alonso, fotbalist spaniol
1982: Aleksandr Kerjakov, fotbalist rus
1982: Ioana Ciolacu, designer de modă român
1982: Valentin Porcișteanu, pilot de raliuri român
1983: Cássio Barbosa, fotbalist brazilian
1983: Daniela Iraschko-Stolz, săritoare cu schiurile austriacă
1983: Miloš Pavlović, fotbalist sârb
1983: Professor Green (Stephen Paul Manderson), rapper, actor și compozitor britanic
1984: Ana Maria Brânză, scrimeră română, vicecampioană olimpică la spadă
1984: Daniel Carpo, rugbist român
1984: Jena Malone, actriță și muziciană americană
1984: Sanna Nielsen, cântăreață suedeză
1984: Scarlett Johansson, actriță americană
1985: Carly Rae Jepsen, cantautoare canadiană
1985: Jesús Navas, fotbalist spaniol
1985: Marit Malm Frafjord, handbalistă norvegiană
1985: Yuki Ota, scrimer japonez, laureat olimpic
1986: Bauke Mollema, ciclist neerlandez
1986: Craig Gardner, fotbalist englez
1986: Katie Cassidy, actriță americană
1986: Marija Gedroit, handbalistă lituaniană
1987: Jeremain Lens, fotbalist neerlandez
1988: Nicoleta Tudor, handbalistă română
1989: Gabriel Torje, fotbalist român
1990: Alaaeldin Abouelkassem, scrimer egiptean
1990: Danny Welbeck, fotbalist englez
1990: Gabriel Paulista, fotbalist brazilian
1990: Maria Udrea, scrimeră română
1990: Rita Ora, cântăreață, compozitoare și actriță britanică originară din Kosovo
1991: Bartolomeu Jacinto Quissanga, fotbalist angolez
1992: Mădălina Linguraru, sportivă română, practicantă a luptelor în stil liber
1992: Miley Ray Cyrus, cântăreață și actriță americană
1992: Sanja Premović, handbalistă muntenegreană
1993: Adèle Exarchopoulos, actriță franceză
1993: Marc Soler, ciclist spaniol
1994: Andreea Părăluță, jucătoare română de fotbal
1994: Saúl Ñíguez, fotbalist spaniol
1998: Bradley Steven Perry, actor american
Rubrica realizata de Moisali
