Viorel Manole: Puteam evita ceea ce vedem că se întâmplă acum, la Suceava
Domnule director, ce a oferit, în situația actuală, Industria de Apărare din cadrul PATROMIL, Guvernului României? Și care a fost răspunsul autorităților, având în vedere solicitarea foarte precisă a președintelui României privind implicarea producătorilor autohtoni în lupta cu Covid-19?
Noi, membrii PATROMIL, am observat din timp norii negri care veneau asupra României
În primul și primul rând vreau să vă spun că, personal, apreciez reacția Guvernului și a conducătorilor noștri din ultima vreme, dar aș fi apreciat și mai mult o anticipare a situației și o viziune de ansamblu… Reacția este bună, desigur, însă noi spunem mereu că trebuie să fim proactivi…. Noi, membrii PATROMIL, eu, personal, am urmărit de ceva vreme anumite evoluții – avem chiar și un newsletter (The Newest RO.A&D Newsletters) al nostru, făcut de un coleg, Emil Hedeșiu, care ne ține la curent cu tot ce este important și prioritar în țară și în lume – și am observat din timp norii negri care veneau asupra României și a acestei regiuni geografice…. Adică nu am stat să vină canalele TV, sau autoritățile, să ne întrebe, ci ne-am îndreptat noi înspre autorități… pentru că aveam semnale… Am înțeles că ne vom confrunta cu o amenințare medicală, dar nu numai, pentru că, dacă vă aduceți aminte, undeva prin februarie, începuse să se agite și problema migranților din Turcia… Or, pentru a corela acea problemă a granițelor, precum și a migranților care se aflau acolo de ceva vreme, în condiții extrem de precare, cu dificultățile care începuseră deja să fie relativ publice în China, nici măcar nu trebuie să fii foarte inteligent… Așa că am știut că ne vom confrunta și noi, cât de curând, cu amenințări de acest gen.
Puteam evita ceea ce vedem că se întâmplă acum, la Suceava.
Așa că, încă din 25 februarie, deci cu mai bine de o lună în urmă, am făcut o ofertă scrisă către CSAT, anunțând că Industria Națională de Apărare are capabilități și are disponibilitatea ca, în timp relativ scurt, să pună la dispoziția autorităților containere medicale, containere multi-scop, precum și sisteme de supraveghere perimetrale…. sugerând chiar că, în momentul în care nu ar mai fi existat suficient spațiu, acestea pot fi folosite la carantinare… Aceste containere există în România, la diverse autorități și instituții publice sau private, așa că nici măcar nu ar fi fost o cheltuială mare… Ar fi putut fi identificate imediat și dotate în funcție de necesități… fie ca niște camere izolate de locuit, fie puteau fi amenajate parcuri de containere, securizate cu sisteme de control acces și de securitate perimetrală… pentru că ați văzut ce s-a întâmplat. S-a întâmplat că au venit tot felul de cetățeni români din străinătate, care au început să circule aiurea. Dacă i-am fi carantinat în niște asemenea perimetre – pentru că, vă spun, toate unitățile militare din România beneficiază de sisteme înregistrate de securitate perimetrală, comunicații, toate celelalte, inclusiv cyber, puse la dispoziție și furnizate de societăți din Industria românească de Apărare – am fi putut evita acest lucru.
Containerele, autospecialele, laboratoarele NBC pe care le vedem acum și despre care spunem cu toții că sunt insuficiente, marea majoritate a acestora au fost furnizate, iar mentenanța lor este asigurată, tot de către Industria românească de Apărare, de către membrii PATROMIL. Mai toate ambulanțele sunt furnizate, dotate amenajate și reamenajate de către Deltamed, din Cluj, toată lumea știe acest lucru. Totodată, aceste containere, cu tot ce ar fi fost înăuntru, că era mobilier, că era aparatură medicală, că erau instalații de comunicații, ar fi permis o monitorizare de genul celei din spital, dar cu un număr relativ mic de medici și de personal medical.
Montând niște CCTV camera care sunt banale, le găsești în orice magazin, în fiecare container și cu un medic la 50 de containere, puteai să faci telemedicină, spunând fiecăruia ce pastilă trebuie să ia, sau văzându-l pe CCTV camera cum reacționează la anumite lucruri. Repet, aveai posibilitatea să nu îi lași să umble prin țară complet aiurea și răspândind boala, puteam evita ceea ce vedem că se întâmplă acum, la Suceava.
Din 25 februarie nu am reușit să avem măcar o discuție pe prima ofertă pe care am făcut-o, cea legată de parcuri de carantinare, de telemedicină, de supraveghere și controlul accesului în și din zonele în care sunt plasate persoanele infectate.
Bineînțeles că, plecând de la aceste, să spunem, parcuri de carantină sau de izolare, sau chiar de asistență medicală într-o zonă închisă, lucrurile au continuat și ați văzut, am oferit acele izolete care, din fericire, de data aceasta, au fost luate în considerare… TIMPEX împreună cu ROMARM au pus la dispoziția sistemului medical acele izolete care, sincer să vă spun, nu ne-au ridicat probleme deosebite de producție, sau din punct de vedere tehnologic.
Deci, trebuie reținut că încă din 25 februarie, am făcut o ofertă patriotică și responsabilă, și n-am pomenit acolo, cel puțin la vremea aceea, de bugete sau resurse financiare… Bineînțeles că ar fi imposibil să răspunzi la nivel național cu asemenea soluții fără ca totuși să și utilizezi resurse financiare dar, la vremea respectivă, ne gândeam că ne vom așeza la masă cu decidenții și vom vedea cum putem să găsim acele etapizări… pentru că ni se tot vorbește de gradual, gradual… Păi treaba aceasta cu gradual vă spun sincer că noi, sau cel puțin mare parte dintre noi, nu prea o înțelegem pentru că dacă, așa cum vă spuneam, din 25 februarie nu am reușit să avem măcar o discuție pe prima ofertă pe care am făcut-o, cea legată de parcuri de carantinare, de telemedicină, de supraveghere și controlul accesului în și din zonele în care sunt plasate persoanele infectate, s-ar putea să vină vara și să ne trezim cu o grămadă de migranți dinspre Turcia spre Europa, ori atunci va fi extrem de târziu…
Recent a fost dezvoltat un scanner termic de ultimă generație, pe care se străduiesc acuma țări precum SUA, precum Japonia, să-l implementeze și să-l folosească.
Și vom vorbi din nou despre reacție, nicidecum despre viziune sau anticipare. După ce am făcut această ofertă, din fericire pentru noi, mă refer la problema izoletelor, care a fost luată în seamă și dusă la final, firmele din cadrul PATROMIL au continuat să fie responsabile. Recent a fost dezvoltat un scanner termic de ultimă generație, pe care se străduiesc acuma țări precum SUA, precum Japonia, să-l implementeze și să-l folosească. La noi, la Pro Optica, a fost dezvoltat un asemenea scanner, pe care l-am pus la dispoziția autorităților, a Ministerului Apărării Naționale, de exemplu, pentru a fi testat, încă de ieri, dacă nu mă înșel. Un asemenea scanner ar putea să rezolve problema monitorizării persoanelor posibil infectate în tot ce înseamnă sistem spitalicesc, deci aceste triaje care ridică atâtea probleme în momentul de față, și mă refer, în primul rând, la problemele personalului medical care se infectează, nu mai vorbesc despre problemele populației, în general… ar putea fi rezolvate cu aceste scannere dacă ne-am mișca repede și nu gradual. În momentul de față nu avem nevoie de mișcare graduală, avem nevoie de mișcare în timp real, de spirit de anticipație, de inovare și, bineînțeles de dedicare. Acestea sunt niște scannere fixe care, bineînțeles, vă spuneam, rezolvă problema triajului persoanelor infectate în tot sistemul spitalicesc, dacă, bineînțeles, vor fi comandate din timp, inclusiv problema tuturor punctelor de acces în România, deci asta însemnând aeroporturi, porturi, graniță rutieră. Îl instalezi în fiecare punct din acesta. Colegii noștri din sistemul de cercetare-dezvoltare al Ministerului Apărării Naționale, mă refer la Agenția de Cercetare Tehnică și Tehnologii Militare de la Clinceni , pentru că vă spuneam, PATROMIL-ul are un parteneriat vechi, de aproape zece ani cu Ministerul Apărării Naționale, pentru că foarte mulți din rândul nostru provin din forțele sistemului Național de Apărare, deci în principal din MAPN, din MAI, din Serviciile de Informații, înțeleg foarte bine ce spun, findcă vorbim cu toții aceeași limbă și știm care sunt prioritățile. Cu colegii noștri de la Clinceni, cu care am colaborat foarte bine la izolete, continuăm să colaborăm acum foarte bine cu aceste scannere. Ei ne ajută în partea de testare, evaluare, pentru că orice scanner trebuie testat, evaluat, omologat, lucru pe care putem să îl facem încă din această săptămână, încă din aceste zile. Ei, de asemenea, au lucrat foarte bine pe un sistem mobil de scannere termice. E adevărat, fiind un sistem mobil, are, să spunem, o precizie ceva mai mică, dar împreună cu sistemul fix făcut de PRO OPTICA, este un sistem complementar cu ajutorul căruia, sincer, sunt convins că rezolvăm problema aceasta. Avem capabilități de sisteme de carantinare, de sisteme de control acces și supraveghere, telemedicină, monitorizare a unui număr mare de persoane infectate sau suspecte de infectare, cu personal medical puțin. Industria de Apărare poate să facă multe. Din nefericire, tot necesarul, dacă va fi dat cu anexa la ordonanța de urgență este de 50 de izolete…
Ce vrem să facem acum cu partea de apărare, deoarece această amenințare medicală nu face decât să agraveze situația geopolitică și geostrategică din țară?
În condițiile de față în care bugetul țării se duce, pe bună dreptate, probabil prin rectificarea care stă să vină, se duce în zona care a fost deja anunțată, zona sănătății și zona de muncă, ce facem, până la urrmă, cu prioritatea numărul unu, declarată de toate statele membre ale UE, respectiv cu apărarea și securitatea Europei, o necesitate declarată încă de pe vremea Fredericăi Mogherini? Am spus și mai demult ceea ce declarase Frederica Mogherini la o întrunire foarte importantă la Bruxelles, anume că dacă până acum, în zona apărării Europei, a trebuit să ne mișcăm repede, de acum încolo trebuie să alergăm. Așadar, ce vrem să facem acum cu partea de apărare, deoarece această amenințare medicală nu face decât să agraveze situația geopolitică și geostrategică din țară. Și atunci, iarăși vă spun, pentru că sprijinul este în continuare extrem de, ca să mă exprim politicos, gradual… este extrem de gradual în ceea ce privește industria de apărare… încercăm să spupraviețuim, ca să putem pune umărul inclusiv la amenințări din acestea de tipul coronavirus… Dar cum putem să supraviețuim? Să supraviețuim cum am făcut-o și până acum, cu contracte de export… dar, ca să vezi, la aceste contracte de export, în loc să fim ajutați de autoritățile române, bineînțeles în cadrul legal național și internațional existent, ne confruntăm și aici cu tot felul de probleme, care sunt probleme interne. Vă dau câteva exemple: avem acest mare program, programul de corvete, în care, încă de acum trei luni, noi am reușit să finalizăm, și când spun noi, mă refer la industria de apărare, negocieri cu firma franceză Naval Group, de foarte multe milioane de euro, care reprezintă participarea industriei românești în programul de corvete și în programul de offset. Bineînțeles că aceste negocieri sunt confidențiale din punct de vedere comercial, nu vă pot spune valorile, dar sunt valori extrem de generoase. Am înțeles că anul trecut, din motive juridice, procesuale, ca să spun așa, nu s-a putut semna contractul, cu toate că îmi aduc aminte că la o emisiune la B1 am avut în platou și o avocată care îmi spunea că, din punct de vedere legal, bineînțeles asumându-și anumite riscuri, autoritățile contractante române ar putea să semneze chiar înainte de finalizarea litigiului din instanță. Nu am pledat și nu pledăm pentru asta. Dar, în momentul în care ne-am confruntat cu o grevă a magistraților, dacă vă aduceți aminte, la începutul acestui an, cauzată de anumite negocieri salariale și de alte probleme interne ale magistraturii, autoritățile române au fost solicitate de către magistrați să spună care sunt dosarele cu adevărat importante, și sensibile, și urgente, pentru a fi luate în judecare de către magistrații rămași mai puțini. Nu a spus nimeni că dosarul ”Corvete”, cu toate că de el este legată participarea industriei românești la acest extrem de important program, deci nu a spus nimeni că dosarul ”Corvete” este important și urgent. Acum ne confruntăm din nou cu o reducere a activității în magistratură, din cauza coronavirusului, iarăși s-a anunțat public că vor fi judecate acele dosare, care sunt extrem de urgente și stategice, dar nici de această dată se pare nu s-a găsit nimeni să spună: Domnule, acesta este un dosar mai mult decât strategic, este vorba despre securitatea României la Marea Neagră, despre securitatea Uniunii Europene, despre securitatea NATO și despre securitatea Industriei noastre Naționale de Apărare. Deci de asta vă spun: dacă nu putem să avem o contribuție pe măsura capabilităților noastre în lupta contra coronavirusului, domle, măcar atunci să avem, cât de cât, o susținere pe zone care să suplinească lipsa de comenzi datorate acestei amenințări și să ne permită să rămânem în acest peisaj, ceea ce nu poate decât să ajute România.
Am solicitat recent o întrevedere cu dl. ministru Bogdan Aurescu, pentru că de la dânsul apare acest blocaj, și, din nefericire, nu am primit niciun semnal vizând o întâlnire..
Acesta ar fi un exemplu. Un alt exemplu, avem contracte obținute foarte greu, în general prin licitație, în țări membre NATO sau UE. Mă refer, de exemplu, la Turcia. Turcia este o țară membră NATO. Este o țară importantă cu care Industria Națională de Apărare are în spate o colaborare de tradiție. Dacă vă aduceți aminte, fabrica noastră ROMARM de la Moreni împreună cu Nurol au făcut o serie întreagă de transportoare, pe care le-a preluat și armata română, și armata turcă, pe care le-am exportat și în alte țări, prin Africa de Nord. Avem o tradiție, noi înțelegem problemele politice delicate, pentru că am și amintit de problema migranților, dar totuși relații industriale din Industria de Apărare care, sincer, nu pentru a schimba vreun echilibru de forțe în zonă, aceste relații ar trebui să funcționeze, în lipsa altor surse de venituri pentru noi. Or, ne confruntăm, complet aberant, cu refuz sau întârziere sine die a licențelor de export pentru firmele noastre, în aceste contracte pe care cu greu le-am câștigat prin licitație, într-un mediu extrem de competitiv… Pentru că, vă dați seama, industria turcă nu mai este ce a fost, iar în momentul în care se face o licitație și cineva câștigă, în cazul nostru firme din românia membre PATROMIL, câștigă în defavoarea altor firme din țări poate mult mai competitive decât noi, și asta vă spun eu sigur, iarăși, ajungem, și nu este prima oară, ajungem să avem licitație câștigată, contract semnat și când ne ducem să luăm licența de export de la ANCEX ne trezim fie cu un refuz nefundamentat, fie cu o întârziere care ne face să ieșim din valabilitatea ofertei și a licitației… și vine o firmă dintr-o altă țară membră a UE și NATO, care s-a situat pe poziția a doua și preia contractul. Or, asta vă spun, noi suntem extrem de atenți la controlul și la tot ce înseamnă regulamente de control, armamente, exporturi, importuri, dar celelalte țări colege și prietene ale noastre din UE și din NATO, ele cum reușesc să dea licența de export firmelor lor, iar noi nu reușim? Deci vă spun, asta este o problemă… am solicitat recent o întrevedere cu dl. ministru Bogdan Aurescu, pentru că de la dânsul apare acest blocaj, și, din nefericire, nu am primit niciun semnal vizând o întâlnire… Cu atât mai mult cu cât am fost coleg cu dl. Aurescu la Colegiul Național de Apărare și știu că dânsul are o viziune cu adevărat modernă asupra unor asemenea situații.
Așa cum spuneam, în lupta contra coronavirusului avem capabilități mari pe care le-am definit, ne-am oferit, răspunsul este, iarăși, ca să fiu politicos, este… gradual. Avem posibilități de a ne suplini nevoile prin contracte de export, le câștigăm, prin competiție și nu primim licența de export. Pierdem contractul și las de-o parte că ne înscriem pe o listă neagră a unora care se duc, ocupă timpul cumpărătorilor, achizitorilor, după care se retrag sau sunt forțați să se retragă. Avem programe, am tot vorbit, inclusiv cu dvs., despre Super Șoim, care este un program extrem de generos, românesc, și în care industria românească poate să aibă un rol extrem de important. Programele românești nu se mișcă, repet, cele din Industria de Apărare, exporturile nu sunt încurajate, ba, din contră, sunt, din diverse motive despre care noi considerăm că nu stau în picioare, blocate, iar în lupta contra coronavirusului avem capabilități extrem, extrem de actuale și necesare care sunt tratate, din nefericire, gradual.
Dvs. ați sintetizat foarte bine ce se întâmplă, în momentul de față, în Industria de Apărare. Spuneți-mi, în ceea ce privește această atitudine, graduală, ați fost amânați, sau nu vi s-a răspuns deloc? Am văzut că ați scris la Ministerul Economiei, la dl. Arafat, la ministerul Sănătății, la CSAT. Ați primit de undeva vreun răspuns sau v-au lăsat toți în așteptare?
Nu, nu am primit niciun răspuns, cu toate că există, precum bine știți, chiar și legislație care prevede răspuns într-un termen de… Nu. Nu am primit niciun răspuns. Dar, cum să vă spun, noi înțelegem că, în vremurile acestea complicate, nu mai are lumea timp să scrie, să facă activități birocatice. De asta am și mers înainte.
Avem alte firme, dau exemplu SAFETECH-ul care, împreună cu Institutul de Boli Infecțioase Balș, cu Agenția de Cercetare a Armatei, lucrează și sunt în fază foarte avansată pentru elaborarea unui soft de monitorizare a pandemiei, de emiterea unor grafice de răspândire și de prioritizare..
Deci, vă dați seama, noi pe 25 am făcut prima ofertă, după care am mers cu izoletele, chiar dacă nu ni s-a răspuns nimic, după care am mers cu scannerele, chiar dacă nu ni s-a răspuns nimic… Foarte importantă, în momentele acestea, vă spuneam, este puterea de inovare. Pentru că și izoletele și scannerele sunt niște produse noi, deci au necesitat cercetare și dezvoltare. Avem alte firme, dau exemplu SAFETECH-ul care, împreună cu Institutul de Boli Infecțioase Balș, cu Agenția de Cercetare a Armatei, lucrează și sunt în fază foarte avansată pentru elaborarea unui soft de monitorizare a pandemiei, de emiterea unor grafice de răspândire și de prioritizare… Pentru că există un grup de lucru la Ministerul Educației și Cercetării, al cărui secretariat tehnic este asigurat de Agenția Spațială Română, și am vorbit personal cu dl. Marius Ioan Piso, care a fost extrem de plăcut surprins de aceste teme de cercetare-dezvoltare pe care noi urmează să le prezentăm astăzi și mâine la acest grup de lucru… Dar, din nou, dacă acest grup de lucru nu va avea libertate și susținere din partea conducerilor Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, SRI, STS, SPP, pentru că este un grup de lucru în zona securității și apărării, deci dacă acești specialiști din grupul de lucru nu vor avea susținerea șefilor lor, noi iarăși vom veni cu treburi foarte deștepte, pe care la momentul de față doar SUA și Japonia le dețin, care vor rămâne să fie analizate gradual. A apărut treaba aceasta cu măștile și cu combinezoanele care vor fi făcute și la ROMARM. Apreciem foarte mult subiectul, dar vor fi niște probleme care chiar și gradual vor fi greu de rezolvat, și de asta este bine să ne așezăm înainte la masă să vorbim mai mulți, pentru că ne entuziasmăm și s-ar putea după aia să ne dezumflăm. Pentru că o activitate de producție măști și combinezoane înseamnă multă croitorie. Că este făcută cu mașini, că este făcută cu personal, dar totuși este croitorie. In codurile CAEN de la ROMARM, care sunt multe, nu prea am văzut croitorie. Iarăși nu este un impediment, deoarece croitori sunt suficient de mulți în România, dar ROMARM-ul are bugetul aprobat prin Hotărâre de Guvern, iar partea de fond de salarii, o spun în calitatea mea de fost director la ROMARM și la ROMAERO, este un capitol extrem de sensibil, adică să umbli la fondul de salarii, în general, în direcția de a-l crește, este o poveste de Consiliu de Administrație, de AGA… în ultimă instanță chiar de Hotărâri de Guvern. Și atunci, ce facem cu mașinile alea care trebuie totuși să croitorească? Ne trebuie măcar unu, doi, trei croitori…Este o adevărata provocare pentru conducerea ROMARM, pe care personal o apreciez sincer si căreia îi vom acorda tot sprijinul, dacă vom fi solicitați.
Da, e vorba de angajări în plus pe care nimeni nu mai dă banii în condițiile astea. Produsele pe care noi le-am inovat și le livrăm, cam care ar fi capacitatea de ofertă și ca nivel de preț, comparativ cu ce avem din afară, un exemplu fiind termometrele importante care oricum nu indică temperatura reală a pacientului… Am văzut la aeroporturi și prin alte locuri, cele cumpărate cu atâtea milioane de Ministerul de interne, cinci milioane de euro au dat pe ele… Putem asigura necesarul, o dată că sunt puțin mai ieftine, oricum mult mai performante din ce am văzut eu, și dacă avem capacitatea să livrăm în timp util? În caz că cineva va lua în seamă, totuși, oferta dvs….
Deci, dacă ați observat, în adresele pe care noi le-am făcut, am insistat asupra conceptului de affordable ( accesibil) … Adică affordable înseamnă să-ți permiți din punct de vedere financiar, și am insistat foarte mult pe termenul de livrare. Am insistat pe acestea amândouă, deci le-am pomenit în respectivele oferte.
Nodul gordian la Scannerele termice este senzorul. Senzorul este produs de firma PROOPTICA. În momentul în care tu ești cel care produci inima sistemului, controlezi prețul. Inima sistemului este de concepție și de producție românească.
Neștiind care anume din acele sisteme, sau produse, sau servicii ar putea fi alese, bineînțeles că nu am putut să spunem: vi le dăm în zece zile, pentru că unele le poți da în zece zile, altele le poți da, mă refer la un container superechipat, care să fie un laborator CBRN… ăsta bineînțeles că îți va lua măcar vreo două luni. Dar, în general vorbind, în comparație cu potențiale produse din import, suntem cel mult la prețul respectiv, și vă dau aici un exemplu cu scannerele termice. Nodul gordian la scannerele termice este senzorul. Senzorul este produs de firma PRO OPTICA. În momentul în care tu ești cel care produci inima sistemului, controlezi prețul. Inima sistemului este de concepție și de producție românească. Deci nu mă hazardez, declar că sunt sub prețul produselor similare de pe piață și sunt disponibile într-o săptămână. Izoletele s-au văzut, au fost disponibile în două zile. Și aici trebuie să nu uităm un lucru pe care mulți dintre decidenți îl uită. Fie că au venit prea recent în sistem, fie au lipsit de la anumite cursuri. Deci în Europa și în NATO se vorbește de trei ani despre securitatea livrării. Deci ce securitate a livrării mai mare decât industria locală poate exista pentru un stat? Doi la mână, v-am mai dat eu un exemplu la prima noastră întâlnire, mă refeream atunci la muniția din Brazilia, pe care a pierdut-o ROMARM-ul, la o achiziție a Ministerului Apărării… Deci, în momentul în care un sistem de urgență, un produs urgent îți este oferit de un stat străin cu 10 000 de euro, iar industria ta locală ți-l oferă cu 10 100, îl cumperi de la industria ta locală, pentru că din ăștia 10 100, 5 000 se întorc în buzunarul din stânga prin TVA, CAS, CASS, impozit. Dacă iei produsul de 10 000 de euro de la extern, ți-au plecat toți ăia 10 000.
Dar trebuie să ai oameni care sunt pregătiți pentru așa ceva.
Suntem oricând dispuși să-i consiliem și să-i educăm gratis!
Doar să-și dorească. Mulțumesc mult.
Vizualizeaza imagini scanner https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=h_mVv8AOxJg&feature=emb_logo