Un articol de Sebastian Rushworth M.D.
Iată un grafic care nu apare în presă și pe care vi-l vor ascunde toți cei care vor să perpetueze frica. Acesta arată ponderea populației testate cu anticorpi împotriva covid 19 în Suedia, săptămânal, începând cu cea de-a 28-a săptămână a anului 2020.
Există extrem de multe lucruri interesante în acest grafic!
Așa cum spuneam, începe în a 28-a săptămână, cu alte cuvinte, la începutul lunii iulie, adică foarte aproape de momentul sfârșitul primului val epidemic din Suedia.
Pe vremea aceea credeam și am scris[1] că suedezii au dezvoltat deja imunitate de grup. Acum, însă, știm cu toții că a fost o greșeală, scăderea abruptă a numărului de cazuri datorându-se faptului că virusul Sars-CoV-2 este un virus sezonier.
Poporția testării pozitive pentru anticorpi era, la începutul lunii iulie, de 15%.
Procentul a rămas stabil câteva săptămâni, apoi a început să scadă, așa cum era, de altfel, de așteptat, dat fiind faptul că rata de noi infecții era, în acea perioadă, extrem de scăzută.
În general, după o infecție, corpul dvs. nu produce încontinuu anticorpi, la un moment dat numărul acestora începe să scadă. Ceea ce nu înseamnă că scade și imunitatea. De altfel am discutat acest lucru cu ceva timp în urmă[2]. În ciuda dispariției celulelor producătoare de anticorpi, celulele de memorie rămân și ele se vor activa imediat ce veți fi iarăși expus agentului patogen.
Așadar, după o reducere inițială, poporția testării pozitive pentru anticorpi s-a stabilizat la aproximativ 10% în august și a rămas așa până în octombrie, când a început să crească, odată cu apariția celui de-al doilea val.
Și, literalmente, a crescut cu 1-2 puncte procentuale în fiecare săptămână, până în acest moment. În cea de-a două săptămână a lunii ianuarie 2021, 40% din cei testați în Suedia aveau deja anticorpi împotriva covid 19.
Îndeajuns de amuzant, mass media mainstream a arătat până acum un interes relativ mic pentru acest fapt uluitor. Majoritatea statisticilor mele proveneau de la SVT, radiodifuziunea publică suedeză. Care a furnizat date cu privire la ponderea anticorpilor până acum o lună sau două, când aceste informații au dispărut cu discreție de pe site-ul lor de web. Mă întreb de ce.
Știu că unii dintre dvs. vor răspunde că 40% nu înseamnă nimic, deoarece datele nu sunt preluate dintr-un eșantion aleatoriu. Și chiar așa ar sta lucrurile, dacă am avea doar un singur număr. Numai că noi avem un număr pentru fiecare săptămână, pe o perioadă de șase luni întregi! Iar, în acest caz, tendința este reală și imposibil de negat!
În afară de asta, în general, persoanele care știu că au avut covid nu continuă să se re-testeze, pentru a confirma acest lucru. Și, pe măsură ce tot mai mulți oameni fac boala, grupul acestora devine tot mai numeros, ceea ce face ca proporția celor care au anticorpi să pară mult mai mică decât este ea cu adevărat. Deci, există, la un moment dat, un punct de inflexiune. În perioada de început a pandemiei, ponderea celor care sunt testați și au anticorpi este mai mare decât s-ar obține dintr-un eșantion aleatoriu. În stadiile târzii ale panemiei ponderea acelorași indivizi este mai mică.
În ultimele câteva săptămâni, numărul cazurilor de covid care au necesitat internare a scăzut rapid, și la fel a scăzut si procentul celor testați pozitiv. Toată lumea pare a fi surprinsă.
Se întâmplă, oare, pentru că oamenii lucrează mai mult de acasă?
Sau pentru că nu mai călătoresc?
Sau pentru că poartă mască?
Și aproape nimeni nu vrea să ia în considerație explicația evidentă – anume că numărul mare de oameni care au avut deja covid și au dezvoltat imunitate face ca virusul să întâmpune dificultăți în găsirea unor noi gazde.
Cu alte cuvinte, strategia controversată a Suediei a funcționat.
Așadar, 40% din cei testați au anticorpi.
Un procent mai mic decât populația care este imună în realitate, deoarece producția de anticorpi scade mult mai repede decât imunitatea, nu toți oamenii produc anticorpi după infecție (ceea ce nu înseamnă că nu dezvoltă, totuși, un răspuns imun), și pentru că nu toată lumea este susceptibilă la virus.
La sfârșitul celei de-a doua săptămâni a lunii ianuarie, Suedia avea 10 323 de decese de covid.
În realitate, numărul este, probabil, mult mai mic.
Un studiu recent efectuat aici, la Stockholm, a constatat că, în realitate, doar 17% dintre cei care ar fi murit de covid în casele de îngrijire aveau infecția cu Sars-CoV-2 drept cauză principală a decesului.
Dar, haideți să presupunem că acest număr este cel corect.
Dacă 40% dintre suedezi au avut covid 19, înseamnă că rata de mortalitate a infecției este 0,25%. Puțin mai mare decât rata globală determinată de profesorul John Ioannidis[3], probabil pentru că populația Suediei este mai îmbătrânită decât media globală. Dar nu este mult mai mare și, cu siguranță , nu este suficient de mare pentru a motiva imensele prejudicii pricinuite de un lockdown agresiv.
Acesta este motivul pentru care negustorii de spaime nu vor să vedeți acest grafic. Și de aceea sper că mă veți ajuta să îl răspândesc peste tot.
