Preşedintele rus Vladimir Putin l-ar fi salutat, în chineză, pe Xi Jinping, liderul superputerii care i-a salvat economia în timpul războiului cu Ucraina, la summit-ul de la Bishkek, capitala Kîrgîstanului. Conform informaţiilor detaliate din timpul întâlnirii, liderul rus a propus instituirea unui regim fără vize pentru turiştii chinezi. Summit-ul de la Bishkek, în contextul războiului din Ucraina, care continuă să tensioneze relaţiile dintre Rusia şi Occident, în timp ce tensiunile dintre SUA şi China au repercursiuni strategice şi comerciale, are o importanţă deosebită. Sau aşa este privit. Aflat la cea de a 25-a sa aniversare, summit-ul anual al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS) –acum cu 10 membrii (China, Rusia, India, Pakistan, Kazakhstan, Kîrgîstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Belarus şi Iran)- are ţări observatoare şi parteneri de dialog precum Turcia, Arabia Saudită şi Qatar. SCO nu reprezintă o alianţă împotriva altor ţării, dar este un format pentru cooperare economică, politică şi de securitate, chiar o vitrină a diplomaţiei. Printre cele mai interesante întâlniri s-au aflat cele ale preşedintelui rus cu omologul iranian Massoud Pezeshkian, liderul chinez Xi Jinping, prim-ministrul indian Narendra Modi, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, deşi ţara sa nu este membru al Organizaţiei. Prezenţa simultană a Indiei şi Pakistanului reaminteşte faptul că OCS nu este o alianţă compactă şi omogenă şi în cadrul ei coexistă interese diverse, rivalităţi istorice şi priorităţi naţionale, adesea divergente. Modi, a cărui ţară ar exporta –după unele surse- combustibil către Rusia, după distrugerea mai multor rafinării, a cerut liderului de la Kremlin… pace cu Ucraina. „Trebuie rezolvate toate problemele pe cale paşnică, fiindcă întreaga umanitate o cere. Acesta este mesajul Indiei”. Liderul indian a cerut reluarea negocierilor de pace între Kiev şi Moscova, fiindcă este nevoie de sfârşitul războiului, nu de un război fără sfârşit. Modi este al doilea lider al unei ţări aliate Kremlinului, care face apel personal la Putin pentru pace, în mai puţin de două luni, după preşedintele Kazakhstanului, Kassym Jomart Tokayev, căruia Moscova i-a răspuns apelului anunţând că nu va da înapoi până când nu îşi atinge toate obiectivele. Bineînţeles, apelurile la pace nu împiedică derularea de afaceri. Consilierul rus de politică externă, Yuri Uşakov, a confirmat că Vladimir Putin va discuta cu Xi Jinping despre avansarea unor proiecte şi în principal conducta de gaze Power of Siberia 2, care ar permite dublarea exportului către China. În ultima vreme nu s-a mai vorbit despre stadiul investiţiei. Lucrările summit-ului au avut loc în contextul în care SUA exercită presiuni economice reînnoite asupra Beijingului. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Besent, şi-a anunţat intenţia de a îndemna membrii G20 să-şi reevalueze relaţiile comerciale cu China, denunţând excedentul comercial global al acesteia din urmă, estimat la aproximativ 1,2 trilioane dolari ca fiind nesustenabil. Summit-ul de la Bishkek n-a fost o întâlnire regională. La 25 de ani de la crearea sa summit-ul poate fi privit mai degrabă ca un laborator politic pentru o lume mai fragmentată, mai multipolară. Oricum, nu este o alianţă împotriva altor ţări şi cu siguranţă vor mai răzbate în spaţiul public anumite înţelegeri, derulate în spatele uşilor închise.
Un articol de Mircea Canțăr
