Domnule președinte, care credeți că este interesul promovării proiectului legislativ înregistrat la Senatul României sub numărul B 530/2020 în aceste momente și într-o procedură de urgență? Având în vedere că și dvs. aveți un proiect legislativ care nu a fost finalizat și adoptat până la această dată, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic?
Din păcate, acest proiect B530/2020, înaintat în procedură de urgență legislativă la Senat, clar că are un interes ascuns, maschează interesele unor case de avocatură care doresc să intre într-un mod mai puțin legal în segmentul serviciilor juridice de la instituțiile publice.
Din expunerea de motive care stau la baza acestui proiect, la finalul lor, spre exemplu, ca să susțin ce am afirmat anterior, se observă că se solicită procedura de urgență în dezbaterea proiectului respectiv.
Nici undeva în cuprinsul expunerii de motive nu apare o justificare a urgenței.
Este clar că există un interes și anume ca foarte puțini să afle despre acest proiect și de asemenea el să treacă rapid spre a servi ulterior unor grupuri de interese de regulă abonate la banul public.
Fără doar și poate, prin proiectul respectiv, inițiatorii au interes propriu în susținerea și trecerea acestui proiect legislativ B 530/2020 la Senat, de altfel unii dintre inițiatori sunt de profesie avocați și alții susțin interesele acestora.
Pentru a nu fi interpretat eronat poziționarea mea față de acest proiect B530/2020 doresc să îmi precizez foarte clar poziția, personal nu am nimic împotriva profesiei de avocat, însă înainte de toate respect atât profesia de consilier juridic cât și instituțiile statului, cu un respect deosebit față de toți consilierii juridici care prin profesia lor protejează interesele statului.
Acesta este motivul pentru care nu sunt de acord cu acest proiect legislativ care dorește să permită accesul unor avocați, fără o fundamentare, fără o temeinicie, la contractele de servicii juridice ce urmează a fi externalizate.
Prin comparație, se prea poate ca proiectul legislativ Pl-x nr. 235/2019 privind reglementarea organizării și exercitarii profesiei de consilier juridic să fi fost respins în genere tocmai pentru a fi avute în vedere alte interese cum ar fi cele mai sus expuse și pentru a permite unei categorii de apărători ai dreptului să aibă acces mai ușor la serviciile juridice din cadrul instituțiilor publice ( deși în organigrama de funcționare a instituțiilor publice la servicii juridice sunt menționați consilierii juridici ) .
Ne puteți spune, din ce vă aduceți aminte, ce a condus la apariția acestui articol 1 în cadrul ordonanței de urgență nr. 26 din 2012, care a fost conjunctura, în acel moment, în anul 2012? Să vedem prin comparație ce s-ar fi schimbat în anul 2020?
Dacă ne raportăm la expunerea de motive care stă la baza proiectului legislativ B 530/2020 de la Senatul României, pot să afirm faptul că prin aceste motive doar s-a încercat să se creeze o aparență de legalitate, pentru că dacă se ia fiecare motiv în parte se observă faptul că motivele invocate în susținerea proiectului legislativ nu au nici o legătură cu realitatea, cu situațiile economico – financiare de la vremea respectivă și de la vremea prezentă.
Referitor la motivul, citez ”apreciind faptul că sunt depășite circumstanțele economico-financiare ale anului 2012, care au condus și impus astfel cum este reliefat și în nota de fundamentare a acestei Ordonanțe de urgență, la instituirea unei astfel de măsuri menite a reduce cheltuielile din bugetul de stat, pe această activitate.”
Motivul respectiv în totalitatea sa este lipsit de o ancorare în realitate prin raportare la cele două perioade invocate.
Actuala conjunctură, datorită pandemiei, a sistemului economic grav afectat, a generat foarte mari convulsii și ceea ce este și mai delicat este faptul că nu se știe cât timp va continua această gravă stare.
În opinia mea, raportat la ce a fost prezentat în presa scrisă și la radio – tv., această criză este considerată ca fiind cea mai gravă criză economică de după război încoace.
În concluzie, sub nici o formă acest motiv, invocat de către inițiatori nu poate fi considerat unul fundamentat, cât despre afirmația că ”acum este mai rentabil financiar” ca să se modifice OUG 26/2012 nici vorbă!
Mai mult decât atât, afirm fundamentat faptul că la art. 1, alineatul 2 și 3 din OUG 26/2002 în vigoare, se prevede că se pot externaliza serviciile juridice , dar cu o condiție: ele să fie bine fundamentate, să fie temeinice. Din moment ce și actualul cadru normativ permite externalizarea serviciilor juridice dar cu o fundamentare unde este logica de abrogare. Răspunsul este unul simplu. Nu există logică, există interese.
Înțeleg că articolul 1 a fost aprobat atunci, în urma unor controale efectuate de curtea de conturi, care au reliefat drenarea fondurilor publice către casele de avocatură. Abrogarea lui ar putea duce, din nou, la apariția acestui fenomen?
Fără doar și poate. Conducătorii instituțiilor publice sunt persoane puse politic. Gândiți-vă că ei își vor pune case de avocatură cu care au interese și unde în spate vor fi înțelegeri. În loc să mergem spre mai bine, spre o democrație reală, noi regresăm, noi mergem înapoi. Din punctul meu de vedere, un astfel de proiect nici nu avea de ce să intre în discuții. Faptul că el a intrat, că s-a cerut dezbaterea în procedură de urgență, arată clar că se dorește să treacă repede, pentru a apăra anumite interese, și pentru a intra în finanțele sistemului public.
Am înțeles. Acum mă gândeam și la partea de responsabilitate pe care o are un consilier juridic, comparativ cu o casă de avocatură, care este angajată de către o instituție publică. Cred că nu există, în momentul de față, o legislație care să poată să dea o siguranță pe serviciile unei case de avocatură.
Vreau să vă spun că este încă un punct de vedere care susține, o dată în plus, că acest proiect trebuie scos din dezbatere sau respins. Și o să motivez de ce. În timp ce consilierul juridic, având contract de muncă sau decizie de numire în instituțiile publice, el răspunde conform cadrului legal în vigoare, administrativ, contravențional, pecuniar, chiar și penal pentru activitatea lui juridică.
În timp ce avocatul emite doar opinii în apărările sale, și avocatul nu poate să fie tras la răspundere pentru ceea ce face, ceea ce, situație care defavorizează siguranța instituției publice.
Cu atât mai mult înțeleg că nu există în momentul de față un plan tarifar pentru serviciile juridice care ar putea fi oferite de o casă de avocatură. Una e să aperi pentru o amendă contravențională, alta e să aperi într-un proces internațional un litigiu complex. Nu există nicăieri, undeva… se poate plăti o sumă la discreția conducătorului instituției.
Este suficient să verificați presa scrisă și televizată și să observați câte case de avocatură au ajuns în dosare penale și unele chiar condamnate pentru abuzuri de acest gen. Supratarifări, cu sume enorme, exorbitante. De aceea spun, avem destule exemple negative care arată cât de rău a fost ca să nu se mai permită așa ceva.
Din punctul de vedere al legislației care îi privește pe consilierii juridici cum stăm, în ceea ce înseamnă punerea în legătură cu axul comunitar? Adică legislația europeană privind consilierii juridici, nu am ajuns să o updatăm?
Din păcate nu încă, deși am încercat în repetate rânduri, dea lungul mai multor ani, chiar și în prezent prin diverse proiecte legislative să obținem un cadru legal de organizare și exercitare a profesiei de consilier juridic precum este organizată profesia la nivel european, însă am fost la mâna discreționară a parlamentarilor mai ales a celor de profesie avocat, pe care nu doar că nu i-a interesat organizarea celui mai mare corp profesional din lumea dreptului dar au avut grijă să respect o mai veche zicală ”dezbină și cucerește” . Atât timp cât au menținut dezbinată această profesie, și-au permis să aibă acces în instituții publice, au găsit vulnerabilități, pe care ei le-au exploatat din plin. Este și motivul pentru care, de altfel, nu se dorește o reglementare a profesiei de consilier juridic.
Pentru cei care nu știu menționez faptul că este o situație total atipică, cel mai mare corp profesional de consilieri juridici, care sunt de aproximativ de trei, patru ori mai mulți decât avocații, să nu aibă o reglementare clară în momentul de față.
Este suficient să menționez faptul că funcționarea legală a tuturor instituțiilor statului este asigurată de către consilierii juridici, de la Parlament, Guvern, Ministere, Prefecturi, Consilii Județene, Consilii Locale, Unități Administrativ Teritoriale, toate instituțiile deconcentrate, societăți comerciale, cu un număr ce variază între 80.000 și 120.000 de consilieri juridici la nivelul României, posturile ocupate de aceștia în instituțiile publice fiind de mare răspundere, în general în organigrama instituțiilor fiind imediat în subordinea conducerii instituțiilor. Cu toate acestea această profesie în continuare este tratată ca pe ” cenușăreasa profesiilor juridice ” De ce oare?
Răspunsul este unul singur, clar, pentru că parlamentarii care ne reprezintă țara aveau alte interese. Adică nu interesele poporului…. Dacă ne mai gândim și la faptul că domnul Robert Cazanciuc a fost și ministru de justiție, atunci nu ne mai miră nimic. Domnia sa trebuia să fie o persoană care să fie neutră și care să se asigure că sistemul funcționează. Dar realitatea este alta – din contră, comportamentul domniei sale a indignat cel mai mare corp profesional din lumea dreptului prin deciziile pe care domnia sa le-a luat, în totală contradicție cu cadrul normativ, cu profesia, cu interesul statului. Așa ceva nu se mai poate! În alte state, pentru astfel de abateri, ar fi fost sancționat în modul cel mai clar.
Ați vorbit despre alte state… Noi mergem după modelul francez pe partea de justiție… La francezi cum este așezat sistemul, în ceea ce privește consilierii juridici?
Da, într-adevăr, România, ca și sistem legislativ funcționează după modelul francez. Și în Franța s-au lovit de problemele cu care ne confruntăm noi și anume cu o suprapunere a serviciilor juridice, pentru că societățile comerciale, de exemplu, în genere, sunt reprezentate atât de consilierii juridici cât și de avocați. Și acolo au fost tensiuni, și acolo au fost suprapuneri, numai că francezii, la un moment dat, au spus stop și au unificat profesia. După unificarea profesiei au avut de ales: cel care a lucrat pe instituții publice a rămas avocat de întreprindere, dar avocat, celălalt avocat pe celelalte domenii. Deci și-au reglementat problema și statul a fost protejat mai departe. Pe când la noi nu, nu se face niciun pas, în niciun sens, nu suntem lăsați să ne reglementăm profesia după modelul european cel mai asemănător cu noi, suntem menținuți în exercitarea profesiei cu o reglementare depășită de mult, cu multe lacune și ce este cel mai grav cu expunerea instituțiilor publice la riscuri mari datorită unora ca domnul Robert Cazanciuc care nu este interesat să funcționeze bine sistemul juridic în România. Profesia de consilier juridic fiind una reglementată și integrată în sistemul de justiție românesc, recunoscută însă menținută în obscuritate.
În respingerea ultimilor 3 proiecte legislative prin care s-a urmărit reglementarea profesiei de consilier juridic, nu a existat rațiune ci, pur și simplu, doar interes. Ultima inițiativă legislativă în acest sens fiind Pl-x nr. 235/2019 prin care sa încercat o actualizare a legii 514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic… proiect inițiată de 11 deputați de la PSD.
Ca o culme a ironiei în momentul în care proiectul legislativ a ajuns la comisiile unde erau inițiatorii, toți inițiatorii l-au respins.
Unde este logica și morala, dacă inițiatorul depune proiectul de inițiativă iar când ajunge la el, îl respinge! Este foarte clar, nu există logică, nu există morală, există doar un singur lucru INTERES PERSONAL SAU DE GRUP.
Pentru a nu lăsa loc de interpretare, nu toți parlamentarii de regulă avocați sunt precum inițiatorii de mai sus, nu mai sunt și unii cu caracter, însă aceștia sunt minoritari astfel că nu au șanse să aibă un cuvânt de spus.
O ultimă întrebare. Cum va reacționa Organizația Consilierilor Juridici?… Și să sperăm că nu se va aproba acest proiect de lege. Pentru că am văzut diverse luări de poziții privind inclusiv o grevă a consilierilor juridici.
Înainte de a răspunde la această întrebare, cu permisiunea dvs., aș vrea să mai clarific un mic lucru.
În momentul în care am observat acest proiect de lege B530/2020 , am reacționat democratic, ne-am exprimat poziția prin care am motivat de ce solicităm respingerea.
La doar o zi după ce am expus comunicatul, UNBR-ul a transmis un comunicat care a fost publicat în publicația juridică ”ClujJust” .
Comunicatul UNBR-ului a fost tendențios. În primul rând titlul dat articolului ”Scandal între Ordinul Consilierilor Juridici și UNBR de la un proiect de lege inițiat de Cazanciuc și Fenechiu”
Doresc pe această cale să precizez faptul că Ordinul Cosilierilor Juridici din România nu este în scandal cu U.N.B.R..
Era normal ca cei din conducerea acestei publicații să solicite și punctul nostru de vedere, nu au făcut-o deloc, deoarece aveau interes să manipuleze cititorii publicației, expunând o poziție ce nu ne aparține.
Un alt aspect ce comportă serioase semne de întrebare este acela că acel comunicat al UNBR nu a fost asumat de nici o persoană.
Referitor la conținutul comunicatului UNBR, citez :
”Considerăm că demersul legislativ reprezintă o modificare reparatorie necesară față de reglementarea din ONG 26/2012, vădit neconstituțională.”
Ne exprimăm opinia că este total neconformă cu realitatea juridică și cu buna credință, această afirmație, în primul rând pentru faptul că o instituție de înalți specialiști în drept nu pot formula astfel de afirmații, și anume că actul normativ propus spre schimbare este vădit neconstituțional.
Din 2012 până în prezent nu a existat nici un demers sau un rezultat pozitiv care să confirme faptul că prevederile în vigoare sunt neconstituționale. Iar a susține o modificare legislativă bazată doar pe o prezumție, descalifică profesional pe oricine o face indiferent de funcție, sau pregătire profesională.
Și acum mă reîntorc la întrebarea dvs.
Da, într-adevăr, avem de gând să facem, la nivel de țară mai multe tipuri de acțiuni legale, mergând până la a face grevă, pentru a arăta susținerea față de interesul statului, și în același timp să scoatem la lumină aceste jocuri murdare care, din păcate, slăbesc puterea statului și care expun la pierderea locurilor de muncă a consilierilor juridici.
În momentul de față, Ordinul Consilierilor Juridici are peste 90% din consilierii juridici din țară. Cu riscul pentru cei în cauză să ajungem să arătăm ”cu degetul” spre cei care fac astfel de demersuri în dauna statului.
Mesajul meu personal este de susținere pentru consilierii juridici și pentru apărarea interesului statului. În continuare trebuie să veghem la siguranța statului, a banului public, la siguranța locurilor de muncă ale consilierilor juridici.
Închei prin a transmite sănătate, înțelepciune și putere de muncă tuturora.
Domnule Președinte, mulțumesc mult de tot. Suntem aici, păstrăm legătura, vă așteptăm în continuare opiniile.
