Recent, am sesizat o cooperare excelentă în Parlamentul României, în decursul  căreia a dispărut orice  urmă de dezacord legat de doctrină, culoare  politică, idei  de dezvoltare economică…  o cooperare,  așadar, între doi mari ”rivali” care ”se sfâșie pe ecranele televizoarelor”, dar își dau mâna pe sub masă, pentru rezolvarea unor interese de grup transpartinice.

Și aici vorbim despre senatorii Daniel Fenechiu și Robert Cazanciuc, acompaniați fiecare de câte un senator din propriul grup politic.

Astfel, cei doi, ambii cu rădăcini adânci în zona justiției și, implicit, a caselor de avocatură, au pregătit un proiect de ordonanță de urgență (B530/2020) pentru abrogarea articolului 1 din OUG 26/2012. Articol care fusese aprobat pe vremea guvernului Boc, în condiții de criză economică severă, fiind urmarea unei sesizări a Curții de Conturi ce remarcase drenarea fondurilor publice către marile case de avocatură.

Prezentăm mai jos  o selecție din cadrul interviului acordat ziarului nostru de Nicolae Valentin Truțan, președintele Ordinului Consilierilor Juridici din România, forma completă (cu multe elemente demne de atenție privind interesele aleșilor noștri) urmând a fi publicată în curând.

 

SELECȚIE

 

  1. Considerați  că actuala criză indusă de pandemia Covid19 are efecte economice asupra bugetului de stat al României mai mici față de cele date de criza din 2012?

Răspuns: În nici un caz. Efectele economice asupra bugetului de stat, în actuala criză indusă de pandemia Covid 19, sunt cu mult mai mari, efecte negative care, din păcate, nu se vor limita doar la anul 2020,  ci vom  avea  parte de ele și în viitorul apropiat.

  1. Actuala situație economică justifică creșterea cheltuielilor bugetare cu servicii de consultanță juridică, ce vor putea fi achiziționate fără note de fundamentare și fără acordul ordonatorilor de credite, cum este stipulat în prezent în OG26/2012?

Răspuns: Nu s-a justificat niciodată creșterea cheltuielilor bugetare cu servicii juridice, cu atât mai mult în actuala conjunctură. Actualul cadru normativ în vigoare, O.U.G. 26/2012 la art. 1 alin. 2 și 3 , prevedea inclusiv pentru prezent, cadrul legal de externalizare a serviciilor juridice, cu titlu de excepție, și doar pentru cazuri temeinice cu o fundamentare motivată. Opinia noastră este foarte clară în acest sens și anume că nu se justifică creșterea cheltuielilor bugetare, cum nu se justifică nici abrogarea art. 1 din OUG 26/2012 .

  1. În ce măsură numărul de consilieri juridici angajați în cadrul instituțiilor cu capital integral sau majoritar de stat are impact asupra reprezentării juridice a acestora, astfel încât să necesite angajarea unor servicii juridice externe?

Răspuns:  Instituțiile publice sunt organizate de asemenea manieră încât să poată să facă față, de regulă, la toate provocările din domeniul juridic. Este adevărat că acest sistem se poate îmbunătăți, însă nu există nici un considerent temeinic pentru care să se externalizeze serviciile juridice. Mai mult chiar, nici din prisma răspunderii nu se justifică un atare demers, deoarece consilierii juridici răspund pentru munca lor, administrativ, contravențional, chiar și penal, în timp ce avocații nu răspund deloc, deoarece ei doar emit opinii juridice pentru care nu se antrenează răspundere, astfel că și din acest punct de vedere demersul lor nu se justifică.

 

  1. În conformitate cu OG26/2012, instituțiile fără posturi de consilieri juridici puteau angaja și până acum servicii juridice din surse externe, deci care este relevanța motivației din proiectul de lege?

Răspuns :  Da, așa cum am menționat anterior, art. 1 alin. 2 și 3 din OUG 26/2012 prevede posibilitatea instituțiilor de a achiziționa servicii juridice, însă doar în cazuri temeinice cu fundamentare. De asemenea, art. 19 din Legea 514/2003 actualizată – privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, prevede obligația structurilor administrației publice județene de a acorda, la cerere, servicii juridice către primării și consilii comunale, astfel că nu există situații în care o instituție publică să rămână fără servicii juridice. Mai mult, la nivelul oricărui UAT este prevăzut în Organigrama de funcționare postul de secretar de UAT care în mod obligatoriu trebuie să aibă studii juridice astfel că, și din acest punct de vedere, nu se justifică proiectul legislativ aflat sub nr. B530/2020 de la Senatul României. 

  1. Există o situație statistică a proceselor castigate/pierdute de casele de avocatură angajate de instituțiile de stat, cu reliefarea costurilor efectuate cu acestea, versus cazuri câștigate/pierdute de consilierii juridici?

Răspuns: Nu suntem în posesia unei astfel de evidențe, însă știm din presa scrisă faptul că mari case de avocatură au sfârșit prin a avea dosare penale în urma unor contracte cu instituțiile publice. Faptul că instituțiile publice funcționează după mai bine de aproximativ 17 ani de la intrarea în vigoare a Legii 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, demonstrează o dată în plus faptul că serviciile juridice oferite de către consilierii juridici în cadrul birourilor din instituțiile publice sunt benefice pentru instituțiile publice, din orice punct de vedere am privi.

  1. Actualul proiect de lege nu favorizează o drenare a banilor publici către casele de avocatură “prietene și transpartinice”, mai ales în condițiile în care inițiatorii au legătură directă cu unele dintre acestea?

Răspuns: Ba da. Din păcate, atât pentru instituțiile statului cât și pentru banul public raportat la Proiectul legislativ înregistrat sub nr. B530/2020 scopul acestui act normativ este acela de a avea acces nefundamentat și necenzurat la banul public în dauna intereselor publice. Se mai urmărește excluderea sancțiunilor aplicate de către Curtea de Conturi pentru servicii juridice externalizate fără fundamentare.

Cu privire la punctul de vedere al UNBR : Considerăm că demersul legislativ reprezintă o modificare reparatorie necesară față de reglementarea din OUG 26/2012, vădit neconstituțională, prin care este îngrădit dreptul la avocat, garantat în art. 24 din Constituție.

Ne exprimăm opinia că este total neconformă cu realitatea juridică și facem cu buna credință această afirmație, în primul rând pentru faptul că o instituție de înalți specialiști în drept nu pot formula astfel de afirmații și anume că actul normativ propus spre schimbare este vădit neconstituțional, deoarece din 2012 până în prezent nu a existat nici un demers sau un rezultat pozitiv care să confirme faptul că prevederile în vigoare de la OUG 26/2012 sunt neconstituționale, iar a susține o modificare legislativă bazată doar pe o prezumție descalifică profesional pe oricine o face indiferent de funcție sau pregătire profesională.

Nicolae Valentin Truțan