Pentru a închide subiectul cu croitoria de la Romarm, ce ar fi trebuit să producă măști pentru românașii noștrii, finalizăm ciclul de comentarii cu o opinie asupra contractului de furnizare nr. 89/31.03.2020, act ce a permis o achiziție nerentabilă, în opinia noastră, prin alocarea a peste un milion de dolari unei firme ce are reprezentant pe cetățeanul italian Andrea Barsanti.

Și întrucât nu mai avem așteptări de la ministrul de resort, care ne povestea cum o să trimită corpul de control, fără să ne anunțe și veacul în care va face asta, rămânem doar cu dezamăgirea de a fi crezut că ar fi altfel față de predecesorii dânsului…..Nu e.

Deci, conform pct. 4.3 , Romarm a plătit INTERARMS, firma italianului, suma de 976.866 USD plus TVA, în lei, la cursul BNR, după cum urmează:

  • Avans de 50% din suma care se va achita în maximum 2 (două) zile de la data intrării în vigoare a contractului
  • Avans de 20% din suma care se va achita după ce marfa și documentele vor fi verificate, la fabrica producătorului de către un agent SGS (firmă specializată)
  • Soldul de 30% se va achita în 24 h de la recepția produselor.

 

Și aici apare problema pentru italian, el nu a reușit să-și încaseze ultima tranșă de 30% din valoarea contractului întrucât, deși recepția ar fi trebuit să fie realizată în maximum 3 zile de la data livrării, aceasta nu a fost nici până în prezent finalizată.

Sigur că șefii instituțiilor românești puteau cere rezilierea contractului, puteau cere o penalitate de 0,01% pe zi, dacă furnizorul nu își îndeplinește îndatoririle, dar a fost mai facil, nu știm din ce motiv, deși am putea bănui…, să încheie încă două acte adiționale, nr. 1 și nr. 2, cu numerele de înregistrare din registru unic 182/19.05.2020 și 250/18.06.2020.

Surprinzător, prin actul adițional, se modifică condițiile inițiale din contract referitoare la garanții.

De asemenea sunt modificate și condițiile de punere în funcțiune a liniilor de asamblare, nemaifiind necesare materialele video ce ar fi trebuit să prezinte modul efectiv de montaj a utilajelor.

În actul adițional nr.2 (deci tocmai în 18.06.2020) se făcea referire la prezentarea către Romarm a unui „plan de punere în funcțiune  și testare, și orice alte documente, date și informații din care să rezulte parametrii de productivitate ai produselor în raport cu prevederile specificațiilor tehnice, respectiv să fie indicat ciclul optim recomandat de funcționare al acestora, astfel încât să fie asigurată maximizarea randamentului producției.”

Din informațiile noastre, că nu mai are rost să-i cerem ministrului să ceară (repetiție intenționată), această clauză nu s-a îndeplinit, fiind peste două luni de zile de când domnul Barsanti nu a mai trecut pe la fabrica din Dragomirești și nici nu a mai trimis vreun material.

Din ce vedem pe contractul primit la redacție, acesta este semnat doar de directorul general și Andrea Barsanti, nu tu un compartiment financiar preventiv propriu (CFPP), nu tu un director juridic, nu tu un director comercial sau tehnic. Cam ciudat pentru o astfel de companie, parcă ar fi un srl din colțul blocului…, dar există Consiliul de Administrație (CA) care o ști și ceva legislație, credem….

Iarăși o problemă de verificat de către CA, vedeți că nu mai spunem nimic de ministrul economiei, este legată de productivitatea liniilor. În contract scrie că acestea vor produce 8000 măsti/oră/linie, ori în specificațiile tehnice ale mașinilor ar fi trecute între 4000 și 6000 bucăți /oră/linie.

Oricum și atunci când merg se pare că nu produc mai mult de 1500 măști/oră/linie, de aceea e de neînțeles de ce continuăm cu acest fiasco financiar.

Să recapitulăm și să finalizăm, pentru liniștea ministrului:

  1. Liniile de producție au fost aduse în starea de urgență prin achiziție directă, nu licitație, pentru ca produsele să ajungă la cetățenii români, în primă fază.
  2. Liniile nu funcționează la parametrii din contract, nu din vina părții române, și nici nu sunt speranțe să atingă productivitatea din specificațiile tehnice.
  3. Măștile nu sunt omologate nici până în prezent, de către Ministerul Sănătății deci, cele aproape 1.300.000 de bucăți fabricate pe stoc, nu pot fi comercializate.
  4. Actele adiționale favorizează furnizorul și nu compania românească, clar nespecializată în croitorie, chiar dacă și-a actualizat codul CAEN.
  5. Azi expiră și cel de al doilea act adițional și parcă vedem o nouă prelungire, în dauna Romarm, care va începe să plătească ratele la CEC fără să producă nimic.

 

La final, o propunere bine intenționată pentru Consiliul de Administrație:

 

Găsiți pe cineva care să poată produce măști, pe bune, cu respectarea normelor sanitare, cu omologări etc, care să poată prelua liniile și producția existentă pe stoc de la Romarm, care să poată face export, iar exportul să poată fi considerat offset. Că ar fi loc, la ce achiziții face armata română, poate la Piranha V sau Iveco? E doar o sugestie….. dar cu șanse de reușită.

Mult success în continuare!!

 

Citește și La Romarm se vorbește italiana! (I)