1902: Tratatul de la Vereeniging a pus capăt celui de-al doilea război al burilor.

1910: Membrii expediției către Polul Sud, conduși de Robert Falcon Scott, părăsesc Anglia.

1911: Are loc lansarea vasului RMS Titanic.

1911: Preșdintele Mexicului, Porfirio Díaz, fuge din țară în timpul Revoluției mexicane.

1914: Are loc, la Constanța, vizita oficială a Țarului Nicolae al II-lea, împreună cu ceilalți membri ai familiei imperiale ruse. Au fost întâmpinați de familia Regală și de personalități politice române. Aceasta va fi ultima lor vizită înafara Rusiei, înainte de asasinarea lor de către bolșevici din anul 1918.

1915: Danemarca adoptă constituția prin care se permite și femeilor să voteze.

1915: Primul genocid al secolului XX, comis prin aplicarea Ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deșerturile din Siria și Irak; sute de mii de oameni au murit în urma epidemiilor.

1916: Primul Război Mondial: Flota germană și cea engleză se înfruntă în Bătălia Iutlandei, cea mai mare confruntare navală din timpul primului război mondial.

1918: Black Sunday („Duminica neagră”), când au fost scufundate 6 nave americane, de către submarinul german U 151.

1919: Congresul american aprobă cel de-al 19-lea amendament al Constituției SUA, care garantează dreptul la vot al femeilor.

1920: Se încheie Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România (a intrat în vigoare la 26 iulie 1921).

1922: Ion Vinea editează, la București, revista avangardista Contemporanul, care promova sincronizarea literaturii naționale cu cea mondială.

1924: Congresul din SUA le-a garantat amerindienilor cetățenia americană.

1935: Corneliu Zelea Codreanu înființează Partidul Totul pentru Țară, expresia politică a Mișcării Legionare.

1935: Orașul Quetta, capitala provinciei Belucistan (Pakistan), a fost distrusă de un cutremur, în care au murit peste 20.000 de oameni.

1937: Au fost folosite pentru prima oară cărucioarele de supermarket, în Oklahoma City; inventatorul lor a fost Sylvan Goldman.

1937: Lucian Blaga a rostit discursul de recepție la Academia Română intitulat „Elogiul satului românesc”.

1937: Se desființează Universitatea Săsească, unitate politică și administrativă a sașilor transilvăneni ce a activat din 1876 ca fundație.

1939: Alegeri parlamentare în România, în urma cărora Frontul Renașterii Naționale – care prezentase liste unice, fără contracandidați – obține toate locurile în Adunarea Deputaților și în Senat.

1940: Al Doilea Război Mondial: Se încheie Bătălia de la Dunkerque, cu victoria germanilor.

1941: Al Doilea Război Mondial: Creta capitulează în fața Germaniei.

1941: Al Doilea Război Mondial: Trupele naziste execută 24 de profesori polonezi în Lwów.

1942: Al Doilea Război Mondial: Începe bătălia aeronavală de la Midway, în care Marina Statelor Unite a învins în mod decisiv Marina Imperială Japoneză (încheiată la 7 iunie 1942).

1944: Al Doilea Război Mondial: Eliberarea Romei de către trupele aliaților.

1944: Al Doilea Război Mondial: Mai mult de 1000 de bombardiere britanice aruncă 5000 de tone de bombe pe coasta Normandiei în pregătirea zilei Z.

1945: Autoritățile române înființează Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare în limba maghiară, pentru a arăta bunăvoință în perspectiva Tratatului de Pace din 1947.

1945: Începe procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”. Printre acuzați: Pamfil Șeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. Sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945.

1945: Poetul Radu Gyr rostește memorabilul „ultim cuvânt” în fața Tribunalului Poporului. În el arată, printre altele, și inconsistența acuzațiilor de antisemitism aduse Mișcării Legionare, el însuși fiind fondatorul teatrului Evreiesc de Stat.

1946: Sunt executați la Jilava, Mareșalul Ion Antonescu, împreună cu Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasiliu și Gheorghe Alexianu, în urma condamnării la moarte de instanța „Tribunalului Poporului”.

1947: A fost făcut public planul Marshall, de către George Marshall, senator de stat al SUA, de ajutorare a țărilor din Europa Occidentală devastate de cel de-al doilea război mondial. Aplicarea acestuia a început de la 3 aprilie 1948, fiind în vigoare până în luna iulie 1951.

1949: S-a inaugurat Teatrul de Stat din Reșița cu piesa „Cumpăna”, de Lucia Demetrius.

1950: Prima ascensiune a vârfului Annapurna, al 10-lea vârf ca înălțime din lume, de către o expediție franceză.

1952: Începe guvernarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

1953: Ceremonia de încoronare a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, la Westminster.

1957: S-a înființat, la București, Muzeul Literaturii Române. A fost fondat de către criticul și istoricul literar Perpessicius, care a fost și primul director al instituției.

1957: Televiziunea Română a transmis prima emisiune pentru copii de la Teatrul Țăndărică din București.

1961: Uniunea Africii de Sud a devenit Republica Africa de Sud.

1962: Adolf Eichmann este spânzurat în Israel.

1967: Începe războiul de șase zile: Forțele aeriene israeliene lansează atacuri simultane asupra Egiptului, Iordaniei și Siriei.

1967: The Beatles lansează albumul Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band.

1968: Robert F. Kennedy, candidat la președinția SUA, este împușcat la „Ambassador Hotel” în Los Angeles, California, de către Sirhan Sirhan.

1970: Cutremurul din nordul Chile și Peru provoacă o alunecare de teren care îngroapă orașul Yungay, Peru; peste 47.000 de persoane sunt ucise.

1970: Prima expoziție retrospectivă a lui Constantin Brâncuși, în Europa, la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România.

1970: Tonga își câștigă independența față de Marea Britanie.

1971: Naveta spațială americană Mariner 9 este lansată într-o misiune pentru a aduna informații științifice despre Marte.

1973: Ilie Năstase a câștigat turneul de tenis de la Roland Garros.

1975: Canalul Suez se redeschide traficului internațional (închis în urma războiului de șase zile), iar Egiptul preia controlul celor două maluri.

1975: Este fondată Agenția Spațială Europeană.

1979: A avut loc prima vizită a unui Papă într-o țară comunistă, vizita Papei Ioan Paul al II-lea în Polonia, țara sa natală.

1980: Postul de televiziune american, „Cable News Network” (CNN), a efectuat prima transmisie.

1982: Spania devine al 16-lea membru NATO și prima țară care intră în alianță de la admiterea Germaniei de Vest în 1955.

1983: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial la săritura în lungime – 7,43 m.

1989: Au avut loc tragicele evenimente din Piața Tienanmen; armata a invadat piața și a reprimat sângeros mișcarea de la Beijing. Tinerii adunați în Piața Tienanmen („Poarta Păcii Cerești”) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist.

1989: Guvernul chinez trimite forțe de securitate să evacueaze protestatarii din Piața Tiananmen, omorând sute dintre ei.

1989: În Polonia au loc alegeri câștigate de celebrul sindicat „Solidaritatea”, condus de Lech Walesa, singura mișcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist; la 19 august 1989, s-a format primul guvern postcomunist.

1990: Are loc un cutremur de 6,9 grade pe scara Richter în Vrancea.

1991: A erupt vulcanul Mount Unzen din sudul Japoniei; valul de fum și lavă a omorât 43 de oameni, toți cercetători sau jurnaliști.

1992: Sfințirea crucii de marmură și a monumentului ridicat în memoria Mareșalului Ion Antonescu, în apropiere de Jilava, pe locul unde a fost executat, la 1 iunie 1946.

1995: Bulgaria încheie un acord cu FMI privind ajutorul financiar pentru prevenirea falimentului național.

1998: ICE-ul Wilhelm Conrad Röntgen deraiaza la Eschede, accident feroviar la care mor 101 de oameni.

2002: La Institutul de boli cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu ” din București a fost efectuat primul autotransplant cardiac, intrevenție chirurgicală constând în explantarea cordului pacientului, repararea și redimensionarea în afara corpului pacientului și reimplantarea sa.

2002: S-a desfășurat, la Cluj, în perioada 3-9 iunie, prima ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, primul festival din România destinat exclusiv lung-metrajelor.

2003: De la cosmodromul kazah Baikonur se lansează sonda spațială Mars Express.

2003: Ministrul Afacerilor Externe a inaugurat Consulatul General al României de la Barcelona.

2004: A fost inaugurat „Water Park” cel mai mare parc acvatic din România (lânga Aeroportul Otopeni).

2004: Adunarea Generală al ONU, declară anul 2005, ca An Internațional al Fizicii, în amintirea împlinirii a 100 de ani de la publicarea celebrelor lucrări ale lui Albert Einstein.

2006: Muntenegru redevine stat independent, proclamându-și în mod oficial separarea de uniunea statală Serbia și Muntenegru.

2007: Craiova se inaugurează piața socio-umana din centrul civic al orașului, în mijlocul căreia se află prima fântână muzicală din România, și una din puținele din întreaga lume.

2009: A doua tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova a eșuat.

2009: A încetat din viață britanica Millvina Dean, ultima supraviețuitoare a naufragiului vasului „Titanic” (15 aprilie 1912).

2009: Un Airbus A 330, aparținând companiei Air France, a dispărut deasupra Oceanului Atlantic. Au fost 228 de victime, iar cutia neagră a fost găsită după 23 de luni de căutări.

2013: Asteroidul 1998 QE2 s-a apropiat la 0,039 u.a. (15 distanțe lunare) de Pământ, cea mai mare apropiere a asteroidului de Pământ pentru cel puțin următoarele două secole.

2017: Muntenegru aderă oficial la NATO, devenind al 29-lea stat membru.

2019: Vizită apostolică a Papei Francisc în România timp de trei zile. Este a doua vizită a unui Suveran Pontif, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea.

Sarbatoritii saptamanii

1929: Andreas Meyer-Landrut, diplomat german

1930: Clint Eastwood, actor și regizor american

1933: William Kahan, matematician și informatician canadian

1936: Bruce Dern, actor american

1936: Timotei Seviciu, arhiepiscop al Aradului, Ienopolei și Hălmagiului

1937: Morgan Freeman, actor, regizor de film și narator american

1939: Alexandru Arșinel, actor român de teatru și film

1940: Ioan Igna, arbitru și jucător de fotbal român

1940: Regele Constantin al II-lea al Greciei

1941: Dan Alexandru Grigorescu, geolog și paleontolog român

1941: Martha Argerich, pianist argentinian

1941: Stacy Keach, actor american

1941: Valentin Uritescu, actor român de teatru și film

1944: Florina Ruxandra Jipa, politician român

1944: Whitfield Diffie, criptograf american

1945: John Carlos, atlet american

1946: Adriana Bittel, prozatoare română

1946: Dumitru Dragomir, politician român, fost președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal

1946: Luminița Dobrescu, cântăreață română

1946: Stefania Sandrelli, actriță italiană

1947: Gabriela Silvia Beju, sculptoriță română

1947: Rodica Mureșan, actriță română de teatru și film

1948: Svetlana Alexievici, jurnalistă, ornitologă și scriitoare belarusă

1949: Ken Follett, scriitor britanic

1949: Tom Berenger, actor american

1950: Edgar Savisaar, politician eston

1950: Johannes Voggenhuber, membru al Parlamentului European în perioada 1999-2004 din partea Austriei

1950: Suzi Quatro, cântăreață americană de rock

1951: Fernando Lugo, politician paraguayan, președinte al Paraguayului (2008-2012)

1951: Jill Biden, profesoară americană, Prima Doamnă a Statelor unite (din 2021)

1951: Serge Brussolo, scriitor francez

1952: Bronisław Komorowski, politician polonez, președinte al Poloniei între 2010-2015

1952: Mihaela Loghin, atletă română

1952: Nicko McBrain, muzician și baterist britanic (Iron Maiden)

1952: Rodica Culcer, jurnalistă română

1953: Colm Meaney, actor irlandez

1953: Jimmy McCulloch, muzician britanic

1953: Patrick Blanc, botanist francez

1953: Xi Jinping, politician chinez

1954: Horst Samson profesor, jurnalist și poet de limba germană de origine română

1954: Nicu Alifantis, muzician, cântăreț, actor, poet și compozitor român

1956: Bernd Posselt, om politic german

1956: Keith David, actor american

1956: Mircea Cărtărescu, scriitor român

1956: Roger Michell, regizor de teatru, film și televiziune sud-african

1957: Thomas Kling, poet german

1959: Anil Ambani, om de afaceri indian

1959: Martin Brundle, pilot englez de Formula 1

1961: Arina Avram, scriitoare și jurnalistă română

1961: Ferenc Gyurcsány, om politic ungur, prim-ministrul Ungariei 2004-2009

1961: Lea Thompson (n. Lea Kathleen Thompson) este o actriță, regizoare și producătoare de televiziune americană

1962: Adriean Videanu, politician român

1962: Astrid a Belgiei, Arhiducesă de Austria-Este

1962: Răsvan Popescu, jurnalist român

1963: Nini Săpunaru, politician român

1963: Viktor Orbán, politician maghiar, prim-ministru al Ungariei

1964: Sean Pertwee, actor englez

1965: Béla Sóki, politician român

1965: Brooke Shields, actriță americană

1965: Vasile Emilian Cutean, politician român

1966: Cecilia Bartoli, mezzosoprană italiană

1966: Irina Movilă, actriță română de film

1967: Mugur Mihăescu, actor și scenarist român

1968: Jason Donovan, actor australian

1968: Teo Trandafir, prezentatoare de televiziune și actriță română

1969: Marian Ivan, fotbalist român

1969: Vladimir Alexandru Mănăstireanu, politician român

1970: Izabella Scorupco, actriță, cântăreață și model polonez

1971: Mark Wahlberg, actor și producător american

1971: Monica Anghel, actriță, prezentatoare de radio și cântăreață română de muzică ușoară

1971: Noah Wyle, actor american

1972: Aurelian Temișan, interpret român de muzică ușoară

1972: Wentworth Miller, actor american

1973: Adam Garcia, actor australian

1973: Heidi Klum, fotomodel, designer de modă, femeie de afaceri, prezentatoare de televiziune și actriță germană

1974: Alanis Morissette, interpretă canadiană de muzică ușoară

1974: Zsolt Erdei, boxer maghiar

1975: Angelina Jolie, actriță americană

1975: Russell Brand, actor englez

1976: Aleksei Navalnîi, jurist, activist și politician rus

1976: Colin Farrell, actor irlandez

1976: Nenad Zimonjić, jucător de tenis sârb

1977: Enver Ablaev, schior ucraineano-uzbec

1977: Sarah Wayne Callies, actriță americană

1977: Zachary Quinto, actor american

1978: Allen Lloyd Jones, wrestler american

1978: Dominic Cooper, actor englez

1978: Justin Long, actor american

1979: David Bisbal, cântăreț spaniol

1979: Millo Simulov, regizor român de film

1979: Morena Baccarin, actriță braziliano-americană

1979: Pete Wentz, muzician american (Fall Out Boy)

1979: Vasile-Cătălin Drăgușanu, politician român

1980: Horațiu Pașca, antrenor român de handbal

1980: Steven Gerrard, fotbalist englez

1980: Tamim bin Hamad Al Thani, emir al Qatarului

1981: Amy Schumer, actriță americană

1981: Daniele Bonera, fotbalist italian

1981: Giourkas Seitaridis, jucător grec de fotbal

1981: Nikolai Davîdenko, jucător rus de tenis

1981: Octavian Strunilă, actor și regizor român

1981: Sébastien Lefebvre, muzician canadian-francez (Simple Plan)

1982: Jewel Staite, actriță americană

1982: Justine Henin, jucătoare belgiană de tenis

1982: Valentina Ardean-Elisei, jucătoare română de handbal

1983: Cabron, cântăreț român de muzică hip-hop

1983: Emmanuel Eboué, fotbalist ivorian

1983: Guillermo García-López, jucător spaniol de tenis

1984: Jean Beausejour, jucător chilian de fotbal

1985: Lukas Podolski, fotbalist german

1985: Rubén de la Red, fotbalist spaniol

1986: Guess Who, cântăreț român de hip hop

1986: Rafael Nadal, jucător spaniol de tenis

1986: Sylwia Lisewska, handbalistă poloneză

1988: Javier Hernández Balcázar, jucător mexican de fotbal

1988: Laura Ioana Paar, jucătoare română de tenis

1988: Sergio Leonel Agüero, fotbalist argentinian

1989: Liviu Antal, fotbalist român

1989: Marco Reus, jucător german de fotbal

1989: Roxana Cocoș, halterofilă română

1990: Michał Kwiatkowski, ciclist polonez

1991: Patrick Jørgensen, scrimer danez

1992: Albert Cristescu, handbalist român

1992: Mario Götze, fotbalist german

1993: Alina Rotaru, săritoare în lungime română

1993: Laurențiu Vamanu, atlet român

1995: Alexandra Georgescu, handbalistă română

1995: Bianca Tiron, handbalistă română

1996: Tom Holland, actor britanic

1998: Iulia Lipnițkaia, patinatoare artistică rusă

1998: Jaqueline Cristian, jucătoare română de tenis

2001: Iga Świątek, jucătoare poloneză de tenis

 

 

Rubrică realizată de Moisali

 

 

Accesul la ziarul nostru este liber, dar dacă ți-a plăcut articolul, poți să faci cinste cu o cafea