Domnule președinte, care sunt problemele cu care se confruntă Consiliul Economic şi Social (CES) în acest moment?

CES din România nu se confruntă cu nicio problemă . Ca să ne lămurim o dată pentru totdeauna,  deoarece această apreciere este promovată cu rea credință. Au existat probleme, care au determinat dizolvarea Plenului CES în 2016, iar actuala structură s-a reușit a fi realizată, conform legii modificate și completate, în 2017. Se încearcă inducerea în conștința publică că în Plenul CES este o ceartă, un scandal continuu , eroare totală.

În Constituția României, la art. 141,  se stipulează clar, CES este un organism consultativ al Parlamentului și al Guvernulu României și funcționează  conform unei Legii Organice, precum și  a regulamentului de organizare și funcționare propriu. Dar, referitor la întrebarea dvs.,  de ce sunt, totuși,  atâtea discuții?  Este simplu,, imaginați-vă,  întreaga legislație rezultată în urma activității parlamentarilor și a guvernului, trebuie să fie transmisă la CES, care, la rândul lui,  are obligația să emită avize, favorabile sau nefavorabile. Obținerea avizelor este obligatorie, chiar dacă, într-adevăr, sunt doar consultative. Chiar recent, Curtea Constituțională  a respins două legi, care nu aveau avizul CES.

Dacă ne referim la partea de organizare, CES este constituit  din reprezentanții confederațiilor sindicale, patronale și ai societății civile. Cele trei părți sunt reprezentate în CES astfel: 15 reprezentanți ai confederațiilor patronale reprezentative  la nivel național , 15 reprezentanți ai confederațiilor sindicale, reprezentative  la nivel național  și  15 reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor, propuși de ministrul muncii  și numiți de premier. Aceasta este structura  Plenului CES, care funcționează întocmai ca Parlamentul. Pe lângă Plenul CES, sunt constituite, conform legii,  nouă comisii de specialitate. Pentru organizarea și funcționarea CES, conform legii, în cadrul CES avem un Secretariat General, care are rolul de a asigura  întreaga activitate privind funcționarea instituției din punct de vedere administrativ. În cadrul secretariatului, sunt șase direcții: direcția economică, direcția elaborare avize și pregătire ședințe, direcția juridică, direcția relațiilor internaționale, direcția achiziții.  Trebuie să precizez că, organul de conducere este Plenul, iar între ședințele Plenului, este Biroul Executiv, care este constituit din câte trei reprezentanți ai fiecărei părți și președintele, deci șapte persoane. Avem câte un  vicepreședinte și un membru, pentru fiecare parte, vicepreședinții, pentru cuantumul indemnizației sunt asimilați cu funcția de secretar de stat, iar președintele, cu funcția de ministru.

Proiectele de acte normative transmise la CES, președintele le repartizează, în același  moment la direcția responsabilă, care le transmite comisiilor CES, iar acestea se întrunesc, analizează proiectul de act normativ și emit proiectul de aviz. Sunt situații în care avem șapte, opt sau mai multe proiecte de avize. Toate proiectele de avize ajung din nou la mine, ca președinte și în baza lor aprob proiectul ordinei de zi a Plenului.

Dezbaterile în Plen sunt animate, nu de puține ori contradictorii, dar în toate cazurile, cu argumente. Bineînțeles că pentru un observator din afară, uneori s-ar induce impresia unor certuri aprinse, unor dispute mai aprige, unui conflict, dar nu sunt din rea voință și sunt preferabile în acest cadru legal, decât să genereze acțiuni în stradă.

Asta înseamnă că este un for de dezbatere democratică.

Absolut, absolut. Este cel mai înalt for de dezbatere… și să știți că este mai complicat decât în Parlament. Să vă spun de ce…. pentru că în CES sunt  în joc interese mari – patronatul, care trebuie să își apere capitalul… partea sindicală, este normal să își apere forța de muncă… și atunci, când ajungi în zona aceasta, evident că sunt discuții, iar societatea civilă are și ea pnctul ei de vedere, dar toate părțile au obligația să urmărească să se respecte convențiile Organizației Internaționale  a Muncii , să se respecte directivele UE și angajamentele asumate de statul român prin  acte normative. Așa că, în linii mari, acesta este rolul Consiliului Economic și Social, for de dezbatere,  cu argumente, iar eu în calitate de președinte am obligația să conduc imparțial activitatea, pentru a asigura dreptul părților de a-și prezenta și susține punctele de vedere privind proiectele de acte normative supuse avizării. În același sens, ca președinte, am solicitat ca inițiatorii actelor normative să fie prezenți în sală. Și vă asigur că în majoritatea cazurilor, sunt prezenți în sală. Întreabă-l pe dl. E.O.Teodorovici și permiteți-mi o mică paranteză -Vine dl. E.O.Teodorovici prima dată, instruit știm noi de cine, vine cu toată presa, se pune pe scaun și începem discuțiile… dar de odată se înfoaie: domnule, eu desființez CES-ul,… stau și mă uit la domnia sa și intervin: dumneata ești în altă lume, habar n-ai pe ce  lume ești, domnule! Ce să desființezi?cei ce sunt aici pot să vă dea pe dumneavoastră afară… să vedem ce scrie în Constituție, cum se desființează CES ?  În fine, vă închipuiți ce atmosferă a fost, de  nu mai avea nici aer…  Sau altă situație, vine din Parlament, președintele la grupul parlamentar al minorităților, dl. Varujan Pambuccian, pentru a-și susține proiectul de lege. Începem discuția, își prezintă argumentele și încep dezbaterile, care nu au fost favorabile inițiativei, dar surpriză, domnia sa mulțumește pentru observații și solicită permisiunea de a asista la ședința Plenului în continuare, deoarece este impresionat de nivelul dezbaterilor, pe care le apreciază ca fiind mai interesante decât cele din Parlament. Așa că oricine vine și vede din interior, realizează cum stau cu adevărat lucrurile.

Vreau să vă spun că, în încercarea de a destabiliza CES, am fost atacat dur, cu toate că nu ocup o funcție publică, nici de demnitate publică, fiind acuzat de incompatibilitate, absolut fals. Nici un membru al CES, în nici o funcție a Consiliului, nu exercită autoritatea statului.

Înțeleg că plenul CES are reprezentativitate extrem de mare din punct de vedere economic  și social. Sunt prezenți aici, practic, reprezentanții tuturor deținătorilor de capital, poate cu excepția statului,  și reprezentanții tuturor salariaților atât din sectorul public cât și privat. Ce se întâmplă în momentul în care atât partea sindicală cât și partea patronală dau un aviz negativ, practic societatea civilă dă aviz negativ unei  propuneri legislative? Ce consecințe are acest fapt?

Înainte de a răspunde la această întrebarea, fac o precizare. Proiecul actului normativ/inițiativa legislativă se supune spre dezbatere în Plen, unde, mai întâi are cuvântul inițiatorul și pe urmă membrii Plenului, urmând ca avizul să fie supus votului, după încheierea dezbaterilor. Pentru ca  un proiect să treacă cu  aviz favorabil sau nefavorabil, trebuie să aibă 50% plus unul voturi ale celor prezenți. Sunt situații când părțile se înțeleg pe cale amiabilă, dar au fost situații când nu, și în asemenea cazuri sunt pus în situația să solicit poziția părților. În lege este prevăzut că avizul însoțește actul normativ până la promulgare. Acum ce se întâmplă pe traseu? Nu este responsabilitatea noastră. Noi, la nivelul CES, am încercat să urmărim în Parlament proiectele / inițiativele legislative și avem un acord cu conducerea Parlamentului, ca reprezentanții noștri să participe și să susțină în comisiile parlamentare avizele CES.

Vreau să vă întreb dacă în urma unor avize negative cvasigenerale, sau măcar luate de partea patronală și de partea sindicală cu 51 %, au urmat noi discuții, să spunem  între  inițiatori și Consiliul Economic și Social, și, până la urmă, legea a fost modificată? Sau a fost retrasă? Sau, indiferent de aviz, rezultatul a fost același?

Avizele pozitive nu se motivează, decât dacă sunt date cu propuneri de modificări și atunci se consemnează propunerile la fiecare subiect în parte. Avizul pleacă de la noi cu observații clare: solicităm ca articolul X să fie modificat, sau solicităm să mai fie introdus un articol , sau articolul respectiv este neconstituțional și propunem eliminarea acestuia. Pentru aceasta este nevoie de oameni de meserie, de oameni de specialitate. Sunt acte normative, promovate indiferent de cine, care  nu sunt în concordanță cu convențiile ratificate de statul român, sau cu directivele UE, acestea se resping, cu motivația respectivă. Toate avizele negative se motivează.  Că se ține cont sau nu, este o altă problemă.  Ca să vă faceți  o imagine, ca volum de activitate , anul trecut au fost înregistrate 6200 de documente, un volum imens de muncă, dacă ne raportăm le cele 365 de zile ale unui an și la multitudinea de proceduri implicate.

Domnule președinte, știm că aveți și ați deținut un mandat la presedinția CES mondial ceea ce pentru România reprezintă, în mod clar, un motiv de mândrie. Ce avantaje a avut România de pe urma acestui fapt?

Este evident că vorbim de o creștere foarte mare a vizibilității noastre ca țară și ca CES, dar vă rog să-mi permiteți să fac câteva precizări. Este vorba de Asociația Internațională a CES și Instituțiilor similare (AICESIS). CES România  este membru fondator al Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor similare, fiind totodată și membru în Consiliul de Administrație al Asociației. Președinția  AICESIS este prin rotație și fiind 90 de state membre, închipuiți-va la ce interval va mai veni rândul României. La  180 de ani… și intervalul este în continuă creștere. Care este scopul acestei Asociații? Este un forum de dezbatere mondială, având o imagine despre ce se  întâmplă în întreaga lume.  În cadrul mandatului, am încheiat acordul între AICESIS și Organizația Internațională a Muncii (OIM), în contextul sărbătoririi a 100 de ani de la înființarea organizației. Am consolidat astfel parteneriatul AICESIS cu OIM.  Ca recunoaștere a contribuției noastre, în luna octombrie la București am organizat, în parteneriat AICESIS,OIM și CES România, la București, Conferința Guvernanța economiei digitale: care este rolul CES-IS?, cu o largă participare internațională (reprezentanți a peste 40 de țări din 4 continente).

Este și acesta un mod de a promova România în întreaga lume. Dar nu ne-am rezumat numai la aceste acțiuni, am avut întâlniri, promovând România, în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții CES și ai autorităților din China, Rusia, America ș.a., dar și CES-ul din România, ca un model de funcționare și organizare. Am avut avantajul de a prezenta CES România ca model, deoarece reglementarea modului de organizare și de funcționare al CES face obiectul unei legi organice, față de alte state, care au un protocol sau  un acord și când se supără guvernul apar probleme grave.

Un succes pentru România a fost și rezultatul acțiunilor desfășurate pentru realizarea temei propuse de noi ”Impactul revoluției digitale asupra viitorului omenirii”, deoarece cutuma este ca președintele,  în momentul investirii, să prezinte un program de realizat în mandatul său.