Renașterea italiană a fost cea mai veche manifestare a Renașterii europene generale, perioadă de schimbări și realizări culturale majore, care a început în Italia în secolul al XIV-lea și a durat până în secolul al XVII-lea, marcând tranziția între perioada Medievală și Modernitate. Cuvântul francez renaissance (Rinascimento în italiană) înseamnă „renaștere” și definește perioada ca fiind o manifestare de interes pentru cultura antichității clasice de către umaniștii Renașterii, precum și o epocă de renaștere economică după epidemia de ciumă din 1348.

 

Odată cu epoca Renașterii a existat și tendința de a teoretiza tehnica picturii, cu mult înainte de publicarea tratatelor despre pictura bizantină, deși principalele reguli ale acestui tip de pictură era foarte veche, exista de la Sinodul VII ecumenic….anul 787, Niceea. Erminia picturii bizantine a lui Dionisie din Furna este considerată ca fiind cea mai completă, sistematică și mai publicată dintre toate erminiile zugravilor. Cartea este o compilaţie a altor lucrări mai vechi, ce a fost alcătuită între anii 1730-1734, pe când se afla în Muntele Athos. Lucrarea a fost tradusă şi în româneşte, de mai multe ori, ultima fiind în 1979.

 

Primul tratat despre pictura a fost scris in 1390 de Cennino Cennini (1360 –1427), “Tratatul despre pictură”. Acesta este, în mod cert, primul tratat despre pictură, care conține indicații despre pigmenți, pensule, tehnica aferentă frescăi și alte”trucuri”ale artiștilor. Tratatul este considerat de criticii de artă drept piatra de hotar de la epoca medievală la Renaștere. A fost publicat pentru prima dată în anul 1821 la Roma.

În anul 1435 Leon Battista Alberti (1404-1472) scrie în latină, tratatul „Despre Pictură”. Acesta a fost publicat prima dată în 1450.  În 1547 apare prima versiune în limba italiană.

Leon Battista Alberti a fost membru al unei familii florentine cunoscute, exilată din Florența , dar care s-a reîntors în 1434. Atunci Alberti i-a cunoscut pe Filippo Brunelleschi, Donatello și Masaccio. Tratatul conține o concepție proprie de analiză a picturilor folosind conceptul de “’Geometrie”. Acesta împarte picturile în trei părți: desenul (conturul corpurilor), compoziția (liniile care unesc corpurile), culoarea (culori, lumini și umbre). Lucrarea este în mod cert, un pas înainte față de tratatul lui Cennini.

 

Perspectiva descrisă de Alberti în tratat este valorificată de Leonardo da Vinci în Buna Vestire…

Giorgio Vasari (1511– 1574) este un pictor, arhitect și istoric de artă italian, devenit celebru prin lucrarea: „Viețile celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italieni, de la Cimabue până în timpurile noastre” („Vite de’ più eccellenti architetti, pittori et scultori italiani, da Cimabue insino a’ tempi nostri”, 1550 și 1568).

 

Autorul renascentist Giorgio Vasari a folosit termenul „Renaștere” în cartea sa ” Viețile celor mai excelenți pictori, sculptori și arhitecți”, dar conceptul a devenit larg rǎspândit abia în secolul al XIX-lea, după lucrǎrile unor oameni de științǎ precum Jules Michelet și Jacob Burckhardt.

 

Scurtă biografie. Giorgio Vasari se naște la 30 iulie 1511 în Arezzo (Toscana), fiu al lui Antonio Vasari și al Maddalenei Tacci. Își începe ucenicia artistică pe lângă pictorul francez Guillaume Marcillat, autorul compozițiilor pentru vitraliile Domului din Arezzo. În 1524 pleacă la Florența, unde lucrează în atelierul lui Andrea del Sarto și în academia de desen a lui Baccio Bandinelli. Începând cu anul 1529, frecventează împreună cu Francesco Salviati atelierul lui Raffaello da Brescia și ia lecții de aurărie de la Vittore Ghiberti. În anul 1550 apare prima ediție a operei de care este legat renumele lui Vasari: ” Vite de’ più eccellenti architetti, pittori et scultori italiani da Cimabue insino a’ tempi nostri”, în care ordonează materialele culese încă din anul 1540 asupra vieții și operelor marilor artiști.

 

Giorgio Vasari este foarte cunoscut pentru tratatul sau, dar poate mai puțin cunoscut pentru picturile sale. George Călinescu spunea ca nu poate fi critic cel care nu a ratat macar o dată un gen literar. Vasari a fost probabil primul mare critic plastic din istorie, dar nu a ratat nimic în pictură…nici în frescă, nici în portrete, nici în icoane, așa cum veți vedea în cele ce urmează…

 

Între anii 1536 și 1539 călătorește prin diverse orașe ale Italiei (Roma, Arezzo, Florența, Veneția), realizând o serie de picturi, printre care portretul ducelui Alessandro de’ Medici, o compoziție cu Nașterea Domnului pentru schitul din Camaldoli, alegoria pe tema Concepției Imaculate pentru biserica „St. Apostoli” din Florența.

În anul 1550 face cunoștință cu Michelangelo, care îl sfătuiește să se ocupe și de arhitectură.

În anul 1554 se stabilește la Florența, invitat de ducele Cosimo I de’ Medici, care îl angajează pentru lucrări urbanistice și de arhitectură.

Lorenzo Magnificul

Începe cu restructurarea vechiului palat („Palazzo Vecchio”), continuă apoi cu construcția clădirii administrative „Palazzo degli Uffizi”, care va fi terminată abia în 1580, după moartea sa, și care va deveni mai târziu faimoasa galerie de arte.

Judecata de Apoi – Catedrala Santa Maria del Fiore

 

Iată și un detaliu al Judecății de Apoi.

 

În 1563 începe grandioasele lucrări de frescă pentru decorarea salonului „di Cinquecento” din Palazzo Vecchio, iar în 1565 trece la construirea așa zisului „Corridoio vasariano” („Coridorul vasarian”), care unește Palazzo Vecchio cu Palazzo Pitti, traversând râul Arno peste Ponte Vecchio, și care trebuia să servească ca posibilitate de refugiu pentru familia ducală în caz de necesitate.

În 1568 apare a doua ediție a operei sale capitale de istorie a artei „Vite de’ più eccellenti…”, îmbogățită cu noi materiale și care constituie până în zilele noastre o sursă indispensabilă de documentare în acest domeniu.

În anul 1570 a fost chemat la Roma de papa Pius al V-lea, unde a pictat trei capele din palatul Vaticanului: Capella di San Michele, San Pietro Martire și Santo Stefano. În 1573, pregătește desenele pentru decorarea cupolei Domului din Florența, realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi.

 

Sursa biografiei : Wikipedia

 

 

Să vedem și alte capodopere ale lui Giogio Vasari…

Prorocul Elisei

 

 

Șase poeți toscani

 

 

Sfântul Bartolomeu

Alegoria justiției

Vulcan

 

Alegoria răbdării

 

În vârstă de 63 de ani, Giorgio Vasari moare în ziua de 27 iunie 1574 în Florența. Casa sa din Arezzo este astăzi un muzeu dedicat vieții și operei sale.

 

Pictor și scriitor, Giorgio Vasari rămâne în istoria picturii drept una dintre marile figuri ale Renașterii…

 

 

 

Rubrică realizată de Cezar Corâci