Criza pe care o traversăm în momentul actual este, până în cele din urmă, rodul otrăvit al atmosferei de intoleranță și agresivitate induse, timp de 30 de ani, unui popor care, în decembrie 1989 era deja traumatizat de șocurile succesive a trei dictaturi: dictatura carlistă, cea antonesciană și cea comunistă. Virusul SARS-CoV-2 nu a făcut decât să o amplifice până la cote paroxistice.

Este o criză a neîncrederii unui popor care reacționează, parțial inconștient, la o situație care îi reamintește evenimente traumatizante ale unui trecut nici măcar foarte îndepărtat – dictatura regală a fost instaurată în urmă cu doar 82 de ani!– și care, pe bună dreptate, devine din zi în zi mai suspicios în legătură cu situația actuală a României.

Este ciudat că guvernanții nu încearcă să vină în întâmpinarea celor care consideră pericolul instaurării unei noi dictauri mai mare decât amenințarea noului coronavirus și care sunt pe zi ce trece mai mulți. Astfel, în loc să comunice normal cu aceștia, oferindu-le explicații coerente și liniștitoare, ei au impresia că au rezolvat problema etichetându-i drept ”conspiraționiști” și asmuțind asupra lor atât slugile din presă, cât și acea parte a populației care, pentru a se simți confortabil din punct de vedere moral și intelectual, are nevoie întotdeauna de validarea puterii.

După cum, de neînțeles este și faptul că se consideră drept mandatarii imparțiali ai unui soi de adevăr absolut, inaccesibil celor situați de partea opusă a baricadei, aceștia din urmă fiind identificați, întotdeauna, nu cu un adversar ideologic reprezentând un segment al electoratului, care împărtășește o viziune diferită, ci cu răul absolut, care trebuie stârpit din rădăcină.

Este firesc ca refuzul obstinat al regulilor jocului democratic, al însăși ideii de democrație, să stârnească bănuieli dintre cele mai întemeiate.

Declarațiile contradictorii ale oficialilor (cum ar fi, de exemplu, aceea a secretarului de stat din Ministerul Sănătății, Horațiu Moldovan, privitoare la contagiozitatea redusă a asimptomaticilor, și care se bate cap în cap cu afirmațiile lui Raed Arafat), salvările și mașinile poliției puse să gonească noaptea, pe străzile goale, cu girofarele puse la maximum, într-un exercițiu parcă voit de terorizare a cetățenilor, ieșirile diverșilor manageri de spital care, unii vorbesc pe șleau despre dictatură, alții amenință pe toată lumea cu pușcăria, nu sunt deloc de natură să trezească încrederea populației.

Cei care înțeleg că virusul SARS-CoV-2 a devenit un virus uman ca oricare altul și va continua să infecteze oamenii mult timp de acum încolo, înțeleg din ce în ce mai bine și că, în lipsa unui vaccin, imunitatea colectivă se stabilește încet, pe populație, iar cele două luni de stare de urgență și restul măsurilor de o brutalitate frizând deseori absurdul, nu au făcut decât să întârzie acest proces.

Așadar, tot ce am izbutit până în acest moment, a fost să pierdem un timp extraordinar de prețios, să pierdem oameni – și aici mă refer, în special, la bolnavii obișnuiți care au fost sacrificați, în cel mai irațional mod cu putință, pe altarul așa zisei ”lupte anticovid – și, deloc în ultimul rând, să distrugem economia. Nu e de mirare că autorii acestor contraperformațe se tem și încearcă, printr-un act de supremă lașitate, să paseze responsabilitatea, în special asupra poporului, ceea ce e nu doar dezonorant ci și contraproductiv, mai cu seamă din perspectiva alegerilor care se apropie.

Pentru a putea fi suportate pe termen lung, măsurile de prevenție a infectării cu virusul SARS-CoV-2 trebuie să devină raționale și echilibrate, concepute astfel încât să se țină seama că vor fi aplicate pe termen lung unor oameni cu nervi și sentimente, nu unor roboți. Altminteri vom ajunge la o nevroză generalizată și, pe cale de consecință, la exploziile de furie populară apărute pretutindeni în lume și de care guvernanții noștri se tem atât de mult.

Nu poporul este vinovat de actuala situație sanitară a României, ci politicile concepute pentru depășirea crizei. Firește, în măsura în care asemenea politici chiar au existat.

Foto: Plaja Brighton,  din UK, la 7  aug. 2020,  sursa The Sun.