În ultima perioadă a luat avânt și în țara noastră vânzarea de drone pentru uz personal, popularitataea acestora constituind o provocare pentru controlorii de trafic aerian din intreaga lume, ceea ce a condus la adoptarea unei legislații în mai multe țări, permițând autorităților să trimită în fața instanței pe cei care nu respectă regulile.
Utilizate, în general, pentru imortalizarea unor momente frumoase, de marea majoritate a persoanelor, în lipsa unor prevederi legislative clare, există riscul apariției unor incidente cu grave consecințe negative asupra securității aeroportuare și nu numai.
Și aici ne referim la exemplele înregistrate în special în America și în vestul Europei, țara noastră fiind mult mai vulnerabilă din acest punct de vedere. Este greu de explicat celor peste 12 milioane de pasageri ai aeroportului Henri Coandă, faptul că nu există niciun fel de protecție împotriva dronelor operate de un civil rău intenționat. Sau celor peste 2,5 milioane de pasageri ai aeroportului din Cluj, situația fiind similară la nivelul tuturor structurilor aeroportuare din țara noastră.
Și ca să nu spunem că nouă nu ni se poate întâmpla, dăm un exemplu în care a fost implicat chiar un român, respectiv George Rusu care a utilizat o dronă în apropierea aeroportului Heathrow, după un incident similar care a condus la anularea sau întârzierea a peste 1000 de zboruri. Românul a fost trimis în fața judecătorilor.
Aeroportul Gatwick a fost închis trei zile după ce au fost identificate mai multe drone zburând deasupra pistelor de aterizare, fiind afectați 140.000 de pasageri.
Reacția celor două aeroporturi a fost promptă, acestea au comandat echipamente militare de protecție împotriva dronelor.
Anul trecut, aeroportul capitalei ungare a suspendat temporar zborurile două zile la rând din cauza unei drone, controlorii de trafic fiind nevoiți să închidă spațiul aerian al orașului.
Urmare a evenimentelor din Marea Britanie, Australia a instalat sisteme de identificare a dronelor în apropierea aeroporturilor.
harta cu incidentele din anul 2019, înregistrate ca urmare a utilizării dronelor
Din raportarea incidentelor cu drone la nivel mondial, ne atrag atenția noi modalități de utlizare a acestora. Astfel, dronele au început să fie utilizate pentru plasarea de droguri, precum și a altor obiecte în penitenciare, fiind înregistrate cazuri inclusiv în România, dar incep să apară riscuri la adresa unor adunări urbane, ca urmare a utilizării neautorizate a dronelor.
În septembrie 2019 au fost arestate două persoane pentru că au pilotat o dronă deasupra stadionului din Michigan în timpul unei manifestări sportive. Planificarea zborului unei drone la un meci de calificare pentru Campionatul European 2020 dintre Cehia și Kosovo, deasupra stadionului a condus la arestarea a opt cetățeni cehi.
În condițiile în care România va găzdui meciuri ale Campionatului European, poate ar trebui ca oficialitățile noastre să adopte măsuri de protecție a spectatorilor și pentru acest gen de amenințare. Soluții tehnice sunt disponibile și la noi în țară, fiind nevoie totuși și de adaptare legislativă.
În prezent, există un ghid pentru operarea aeronavelor motorizate fără pilot, există și HG nr.912/2010 privind autorizările pentru operare, avem și un proiect al Ministerului Transporturilor privind codul aerian, blocat în Parlament, dar toate sunt destul de vechi, neadaptate la evoluția tehnicii și a riscurilor asociate.
Poate de aceea ar trebui ca Primăria Capitalei (cea care va găzdui meciurile de fotbal), împreună cu Federația Română de Fotbal să identifice soluții pentru evitarea unor evenimente neplăcute.
De asemenea, dacă tot construim în continuare aeroporturi, vezi cazul Brașov – fără o justificare economică -, precum și viitorul aeroport de la Craiova, poate ar fi bine ca încă din faza de proiect să fie prevăzute sisteme de siguranță împotriva dronelor. Evident că și cele mai importante aeroporturi de la noi din țară ar trebui upgradate din acest punct de vedere.
Citește și Aeroporturile (unele), tichia de mărgăritar a României
