Consiliul Economic și Social între legalitate și realitate

 

În conformitate cu art. 141 din Constituția României , Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare.

Plenul Consiliului Economic și Social este format din 45 de membri reprezentând în mod egal Confederațiile Patronale cu reprezentativitate națională, Confederațiile Sindicale cu reprezentativitate națională, Reprezentanții Societății Civile care sunt selectați și numiți de Guvern. Mandatul membrilor plenului este de 4 ani. Președintele Consiliului Economic și Social este votat de Parlamentul României. Reprezentativitatea confederațiilor patronale și sindicale se obține în baza unei Hotărâri Judecătorești definitive și irevocabile pentru o perioadă de 4 ani pe baza dovezii că entitatea în discuție reprezintă peste 5 % din salariații României. În fapt, confederațiile patronale și sindicale reprezintă majoritatea salariaților din economia României.

Avizele Consiliului Economic și Social sunt consultative pentru Parlamentul și Guvernul României pe fond, dar acestea (pozitive sau negative) sunt obligatorii – lipsa acestora blocheaza procesul legislativ.

În ultima perioadă Consiliul Economic și Social a fost se pare evitat de Guvernul României în procesul de legiferare. Acest fapt a făcut ca redacția ziarului Vocea Românului să solicite opinia mai multor membri ai Consiliului Economic și Social , reprezentând confederațiile patronale, confederațiile sindicale și societatea civilă în privința modului în care funcționează Consiliul Economic și Social și relația cu Guvernul României. Redăm în cele ce urmează opiniile membrilor Plenului Consiliului Economic și Social.

Domnule președinte Sorin Minea, care este opinia dvs. despre rolul pe care ar trebui să-l aibă CES în România și modul în care este sau nu îndeplinit acest rol?

La ora actuală, din păcate, Consiliul Economic și Social n-are niciun fel de rol. E o chestie pur decorativă. Și felul în care a fost creat CES este pur decorativ. În anii 90, când se crea un patronat, apărea și un patronat pirat, imediat după el. Din punctul meu de vedere, CES are o componență puțin cam largă și cam  nejustificată, ar trebui făcută curățenie în primul rând printre membrii care îl reprezintă. Al doilea lucru: dacă CES ar fi o chestie coerentă și un organ cu adevărat consultativ, în mod normal ar trebui să aibă și un cuvânt de spus. Dacă nu, este o lipsă de politețe și doar atât. Dacă mă întrebi și faci ce vrei, mai bine nu mă întreba. Deci, pornind de la premisa că CES ar fi funcțional, ceea ce ar fi ușor de făcut, noi nu avem, totuși, o lege coerentă  a patronatelor… și o știm de nu știu cât timp. CES ar trebui să aibă un cuvânt de spus și, din punctul meu de vedere, ar  trebui să  aibă un cuvânt uneori  chiar mai puternic decât Parlamentul. Pentru că, teoretic, CES ar trebui să reprezinte pe toți cei care lucrează și prin sindicate, și prin patronate, deci ar trebui să  fie coerent pentru afaceri. Nu mă înțeleg întotdeauna cu sindicatele, dar putem să ajungem la un compromis. Dacă faci un organ consultativ CES  la fiecare minister… Și am spus de multe ori, câteodată n-am înțeles de ce sunt chemat, după ce dădeam din gură o jumătate de oră mi se spunea: ”Măi, asta n-are niciun fel de  importanță, noi mergem mai departe”. ”Atuncea de ce m-ai întrebat?” ”Știi că-i  doar consultativ”…  ”Atunci măcar nu mă chema. Dacă tu ai terminat toată chestia, de ce  mă mai întrebi?” În realitate, consultativ înseamnă că înainte de a da legea, sau ce dai, te consulți cu mine și o schimbi pe ici, pe colo, în funcție de ceea ce am cerut eu. Dar dacă tu nici măcar chestia asta n-o faci, de ce mă mai inviți? E pierdere de timp. De aceea, în general, eu personal evit să mă mai duc în CES. E pierdere de timp.

Doamna președinte Silvia Vlăsceanu, vă rog să-mi spuneți cu ce se confruntă CES în momentul de față și ce probleme au reieșit odată cu cele 25 de ordonanțe, dar  nu numai cu ele. Si cum vedeți dumneavoastră acest mod de  lucru al guvernului cu CES-ul?

 

Sunt de vreo trei ani în actualul mandat, plus încă vreun an și jumătate din precedentul plen… Am făcut parte, e adevărat, nu prin Concordia, ci pe o altă filieră…. Concordia fost introdusă în CES cu sprijinul colegilor de la alte confederații, dar am avut reprezentanți și votăm în numele Concordia. Schimbarea e de la cer la pământ… Se vede, într-adevăr, nu neapărat că s-a îmbunătățit sau s-a schimbat legislația, ci pentru că s-au schimbat oamenii. În urmă cu trei ani, reprezentanții în CES, atât din partea societății civile, care au adus într-adevar o plusvaloare… s-au mai schimbat și reprezentanții părții patronale și ai părții sindicale, și a început să funcționeze conform legii. Este adevarat că orice început este greu, adică după o perioadă de 10-12 ani în care CES a fost o institutie care exista mai mult pe hârtie, și în realitate…  Schimbarea e vizibilă, ca dovadă că dintr-o dată toată lumea a realizat că există această instituție și că trebuie să o bage în seamă, conform Constituției. Din fericire sau din păcate CES este un organ consultativ care există conform Constituției, mai departe detaliile sunt prevăzute în legea de organizare a CES. Faptul că este constituită conform Constituției îi dă, bineînțeles, o forță, ca si celorlalte instituții, CSM, Consiliul Legislativ. Am plecat de la aproape zero și am ajuns unde am ajuns, în doar trei ani. Nu este  ușor, pentru că este greu să schimbi mentalitățile la multe  persoane inclusiv din CES, și este greu să schimbi acum imaginea CES în fața celorlalte autorități. Pentru că dacă ar fi avut o evoluție normală încă de la înființare, probabil că în aproape 30 de ani, CES era într-adevăr cunoscut și nu era tratat asa cum s-a întâmplat în ultima perioadă. Este bine că autoritățile au realizat … Sunt două-trei decizii ale Curții Constituționale care au judecat și au acceptat niște cereri formulate de diverse entități având  la bază lipsa avizului CES, deci au judecat și au consemnat în hotărârile Curții că respectivele acte au fost viciate fiindcă nu au avut avizul CES și deja a fost  un prim pas. Recunosc, personal încă nu sunt foarte mulțumită de felul în care funcționează, pentru că dacă, într-adevăr, avizele CES s-ar ridica la un nivel calitativ relativ corespunzător, probabil că ar conta foarte mult și în procesul legislativ, deci avizul CES nu ar fi doar o formalitate. Pentru că în acest moment există o interpretare a Guvernului, cel puțin în urma ultimelor discuții pe care le-am avut, că este suficient să trimită la CES un act normativ pentru aviz, neexistând  obligativitatea ca ei să și aștepte pentru ca insitituția să emită avizul. Este consultativ, doar că bifează că a fost trimis. Dacă avizele de la CES ar fi consistente, ar fi propuneri de modificare, ar ridica niște probleme de fond, pe care guvernul chiar ar trebuisă le ia în considerare, probabil că forma actului normativ care ar intra în Guvern ar fi mult mai bună, și ar preveni niște discuții care au loc ulterior în procesul legislativ și  forțează într-un fel CES să fie prezent prin reprezentanții săi în Parlament. Pentru că dacă avizul este doar favorabil sau nefavorabil, iar amendamentele respective nu sunt luate în considerație de către guvern, există posibilitatea să te duci mai departe în Parlament, în ideea că e ordonanță sau proiect de lege. Dar acolo se duc cei care au formulat sau au un interes direct. Nu întotdeauna se duc ca reprezentanții CES, pentru că știu  foarte bine să-și susțină ca patronat sau ca sindicat.

Dacă  avizele CES,  și plecăm  de la comisiile care sunt în CES, ar fi într-adevăr de substanță, probabil că ar fi un și mai mare atu, sau avantaj, sau o creștere a vizibilității CES în ochii opiniei publice. Oricum, sunt convinsă că dacă întrebăm zece români, nu știu dacă unu o să zică că da, a auzit de CES… Poate acum, după ultimele scandaluri…. Dar e   un pas înainte  și cred că am început să devenim foarte vocali începând cu ordonanța 114. Nu contează culoarea guvernului, avizul este aviz. Când a fost 114, am demonstrat că nu avem culoare, pentru că la fel am procedat și în săptămânile trecute. Cand a fost 114, reprezentanții care eram acolo am ridicat probleme și le-am spus că este o catastrofă, va avea niște efecte pe care nu pot să și le imagineze la momentul respectiv. Și faptul că e dată la trei zile înainte de Anul Nou, când toată lumea este mai puțin atentă la ce se publică în Monitor, companiile iarăși aveau bugete, programe deja aprobate, totul discutat, și vii cu o schimbare care a bulversat efectiv  multe piețe… și energie, și  bănci, și sectorul de construcții, deci foarte multe domenii. Mai ales că a fost și o premieră. Prin prisma experienței pe care o am, nu cred că în 30 de ani a mai fost o ordonanță care să  modifice în jur de 40 de acte  normative. În plus această găselniță de a  îi da un titlu… ”ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative”… Este ceva pe care eu personal nu  l-am mai întîlnit. Și când zici ”acte normative” să bagi 40 deja… ca dovadă în Parlament este foarte greu de dezbătut atât ordonanța 140 cât și cea care a venit să mai repare cât de cât, ordonanța 19 și ultima, 1, la fel, pentru că fiind atât de multe domenii ea trebuie dezbătută cam în toate comisiile  parlamentare.

Domnule Gelu Duminică, dvs. ați fost unul din ONG-urile care reprezentau societatea civilă în Consiliul Economic și Social. Aș dori mai întâi să vă întreb ce  părere aveți despre modul în care funcționează CES?

El a fost perceput la început ca o sinecură acordată patronatelor, sindicatelor și ONG-urilor, astfel încât guvernul să-și asigure pace socială. El așa a fost gândit și așa a a fost  perceput. Și în ciuda prevederilor legale, în conformitate cu care CES este instituția care reglementează și asigură dialogul social…. în practică nu  s-a întamplat așa, în practică foarte mulți au fost percepuți ca fiind ridicători de mână la ceea ce zice Guvernul. Lucrul acesta a făcut posibil ca foarte multe mizerii produse de Guvern, legiferate de Guvern și de Parlament să nu aibă parte de dezbaterea aia serioasă care să conduă unde ar trebui să conducă. În momentul în care s-a făcut  o schimbare și societatea civilă a înlocuit guvernul, organizațiile guvernamentale au început să aibă o altă dinamică, să fie mult mai critice la ceea ce se  întâmpla în politica socială românească și la modul în care se  organiza dialogul în CES. Și lucrul ăsta a deranjat profund. Pentru că, din nou, instituțiile statului, Guvernul, Parlamentul, nu erau  obișnuite cu un CES puternic, care să  vină să  critice, și să respingă, și să  zică: stai puțin că nu ai toate vizele și să spună: ceea ce spui tu e o aberație, sau: dar de  unde vrei să faci chestia asta? Și așa mai departe. Nu erau obișnuiți. Acolo se treceau patruzeci de propuneri legislative în zece minute, și nu glumesc. Chiar așa se întâmpla. Patruzeci de inițiative în cinci minute. Aia era toată dezbaterea, nici n-apucai să ridici mâna ca lumea că se termina ședința. Mi-aduc aminte, prima ședință la care am participat a durat vreo 10 minute. Noi eram șocați, am zis: stați puțin, dar noi nu dezbatem, n-avem puncte de vedere? Nu, măi, gata, e bine, s-a dat aviz, gata, da? Cam asta a fost CES-ul. Dar ceea ce ar trebui să fie  CES-ul, în schimb, este forul de dialog  puternic între societatea civilă și guvern. Keller, unul dintre marii  gânditori ai societății civile zice că rolul societății civile (patronate, sindicate ONG-uri sunt societate civilă), este să  contrabalanseze puterea statului fără a dori să-i ia locul. Asta ar fi trebuit să fie CES-ul. Să contrabalanseze cu argumente ceea ce statul zice, astfel încât statul să poată să ia cele mai bune măsuri.

Domnule Liviu Apostoiu, sunteți membru în Consiliul Economic și Social, în plenul CES, din partea marii confederații sindicale Cartel Alfa. Aș vrea să ne spuneți  câteva cuvinte  despre ce reprezintă pentru Cartel Alfa, Consiliul Economic și Social?

 

Din punctul nostru de vedere, face parte din acest sistem mare de dialog social care este implementat la nivelul României, pe care tot încercăm să-l dezvoltăm și pe care mulți dintre politicieni îl consideră neavenit – mă refer la sistemul de dialog social. De ce cred ei că trebuie doar să bifăm întâlnirile respective în ceea ce  privește dialogul social, cred că ei ar trebui să răspundă, eu pot să spun doar că, în ceea ce ne privește, dialogul social este cea mai importantă chestiune într-o democrație normală. Faptul că noi, ca și organizații sindicale, facem parte din acest CES, este extrem de important, pentru că avem posibilitatea să ne spunem părerea, să aducem observațiile noastre asupra  proiectelor de acte normative ale Guvernului și ale Parlamentului. Cei care au înțeles că CES este în subordinea vreuneia din aceste instituții se înșeală. CES este o instituție care aduce, prin ceea ce este ea, un plus de valoare acestor proiecte. Și vă repet, PROIECTE. Nu asupra a ceea ce a fost dat la un moment dat, asupra  unei legi existente, asupra unei ordonanțe de urgență etc. Dar, în acealși timp este – și  aici mai avem de lucrat – adică cu tot ce am făcut bun în ultima perioadă, încă n-am ajuns și la partea a doua a ceea ce trebuie să reprezinte CES-ul, și anume că aici trebuie să aibă loc dezbateri pentru teme majore, care sunt la nivelul României. Deci deocamdată activitatea se bazează aproape exclusiv pe a da avize pozitive sau negative, cu observații sau nu asupra proiectelor înaintate de Guvern sau de Parlament.

Domnule Hagiu Augustin-Florin, sunteți membru din partea patronatelor în Consiliul Economic și social al României. Ce importanță are CES-ul pentru mișcarea patronală și mediul de afaceri din România?

Eu am puțină experiență în CES. Respectiv, cred că a durat vreo doi ani de zile. Dar cel puțin, în ceea ce  mă privește pe mine, eu cred că de fiecare dată când pe zona mea de specializare am avut ceva de spus, lucrurile au ajuns acolo unde trebuie. Să nu uităm că  CES are doar  un  rol consultativ, însă depinde cum privim acest rol consultativ. Dacă-l privim constructiv sau distructiv. Dacă rolul consultativ este privit constructiv de ambele părți, adică, pe de o parte plenul CES, sau CES în ansamblu, inclusiv comisiile, și pe cealaltă parte reprezentanții Guvernului și ai Parlamentului, după caz, atunci eu zic că rolul consultativ în zona constructivă poate dezvolta foarte  multe  lucruri. În primul rând, că beneficiul pe care-l au atât guvernanții cât și parlamentarii, în ceea ce privește acest rol consultativ, este legat de faptul  că marea majoritatea a noastră suntem specializați în anumite sectoare economice, iar această specializare vine la pachet și cu anumite cunoștințe din teren, de la firul ierbii, cum spunem noi, pe care ei nu au cum să le afle pe alte canale decât prin această  formă de dialog social. Așadar, dacă e să ne raportăm la partea constructivă, eu dacă aș fi de partea cealaltă, Guvern sau  Parlament, aș fi foarte atent la observațiile, propunerile și avizele pe care CES mi le transmite și n-aș trata această manieră de a face observații de către CES sau propuneri  ca pe o formă fără fond, ci ca pe o chestiune de fond. De partea celalată, suntem obișnuiți, de ani de zile, ca tratamentul legat de avizele consultative și în comisiile de dialog social de la ministerele de resort, dar și în CES, să  fie distructive, cu alte cuvinte să nu se  țină  cont de acele observații, de acele opinii  și, evident, actele normative să meargă mai departe. Nu o dată, ci de mai multe  ori am constatat însă că timpul a  lucrat împotriva celor care n-au înțeles care este rolul dialogului social și n-au ținut cont de observatii și  de  propuneri. De multe ori actele normative sunt într-o  formă proastă, sau care poate fi interpretată, iar efectele sunt  pe măsură. Batem pasul pe  loc sau ne  întoarcem înapoi în  loc să mergem înainte, să evoluăm.

 

Domnule Radu Minea, care sunt  opiniile dvs în legătură cu modul în care funcționează CES în acest  moment?

E bine că ați precizat ”în acest moment” fiindcă, din păcate, au fost perioade, înainte, când am lucrat propriu-zis împotriva CES, nu pentru CES. Dar n-o  să mă apuc să  fac istoricul nerealizărilor din trecut…  După  2017, când s-a revenit la CES și s-a făcut și înlocuirea reprezentanților guvernului cu societatea civilă, au fost, în mod, real, doi ani, 2017-2018, în care s-au pus la punct și s-au reparat o mulțime de lucruri din trecut… atât din punctul de vedere al respectării legii CES, cu  toate modificările care au apărut, cât și din punct de vedere al înregistrării activității…  Fiindcă erau pauze la înregistrare și se  venea și se completa ulterior. Acum, din 2018-2019, este un moment clar de  organizare și funcționare care se respectă în proporție de 80 % ca să zic așa, este un regulament pentru servicii, pentru secretariatul tehnic al CES, conform legii, și există o evidență clară a  înregistrărilor și a avizelor care se dau favorabil, nefavorabil… că astea sunt avizele care se dau, sau poziția părților în care nu se  obține consensul, conform legii, și toate sunt și publicate pe site, deci există o transparență deplină. Ce mai este și ce acuma în ultima perioadă a generat un pic frământări este faptul că nu se respectă de către cei care trebuie să înainteze CES, nu se respectă legea. Și nu se respectă legea din două puncte de vedere: nu se respectă legea care stabilește cum se elaborează proiectul de act normativ, o dată, în al doilea rând nu se respectă legea privind înaintarea actului de  proiect normativ către CES. Și o  să fiu mai explicit: deci există două acte  normative care spun clar care trebuie să fie avizele pentru orice  inițiator de act normativ, vorbesc de  partea guvernantă, pentru că partea parlamentară (CES fiind un  organ tripartit de consultare și pentru parlament  și pentru guvern), partea parlamentară e simplă, inițiativa se transmite  la noi cu semnătură, cu tot, dar la partea guvernamentală când se eliberează actul normativ, atunci inițiatorul este obligat să obțină niște avize care, în principal, sunt de la Ministerul Finanțelor, de la Ministerul de Justiție, de la alte  organe ale puterii centrale și de stat, care ar avea tangență cu actul normativ și obligatoriu, de la CES.

Consiliul legislativ nu-și dă avizul decât din punctul de vedere al respectării legii, din punctul de vedere al terminologiei și al redactării legii, și este ultimul, el n-are nicio legătură, CES însă își dă avizul asupra conținutului. Și trebuie  și propuneri, și modificări, pentru că avizul poate să fie favorabil, dar favorabil cu modificări, cu completări care nu sunt obligatorii, că e consultativ ,dar însoțesc orice act normativ până la apariție. Deci astea sunt  obligatorii să fie înainte de consiliul legislativ. Consiliul legislativ are  numai această atribuție, să urmărească să se respecte  prevederile modului de redactare.