- Cine sunteți dumneavoastră domnule președinte și de când conduceți Consiliul Județean Vrancea?
Sunt un OM care în anul 2000 am ales să mă pun în slujba vrâncenilor mei dragi și să fac tot ce îmi stă în putință pentru aceștia.
Sunt un OM al faptelor, determinat să lupt cu toată puterea mea pentru a pune în practică proiectele pe care le-am gândit pentru dezvoltarea județului Vrancea, pentru ca vrâncenii să ducă o viață mai bună, cu pace, securitate și bunăstare.
Cu perseverență și multă muncă am reușit să duc la bun sfârșit multe investiții și sunt onorat de încrederea pe care mi-au acordat-o vrâncenii în ultimii ani.
Mi-am pus experiența în slujba oamenilor și am reușit, alături de echipa mea, să reabilităm drumuri, poduri și clădiri, am muncit ca să aducem apă și canalizare la standarde europene în toate localitățile din județul Vrancea și am atras investiții importante pentru dotarea la cele mai înalte standarde a celui mai mare spital din județ. Sunt mândru de toate aceste realizări. Am muncit și am luptat cu toată inima pentru vrâncenii mei dragi! Și am să o fac în continuare!
- Care au fost provocările mandatului dumneavoastră?
Au existat de-a lungul timpului multe provocări, pe care le-am dus la bun sfârșit. În toți acești ani am învățat multe lucruri, cum să gestionez atât umilința cât și victoria. Am învățat că vorbele zboară și rămân doar faptele.
Un exemplu recent este criza majoră din sănătate prin care trecem de câteva luni, din cauza COVID -19. În calitate de președinte al Consiliului Județean Vrancea am făcut tot ce era posibil pentru ca vrâncenii, atât cadre medicale, cât și pacienți, să fie testați și în Spital să aibă echipamente de protecție. De aceea, în data de 30 martie 2020, Consiliul Județean Vrancea, în plină criză COVID-19, a alocat 11 milioane de lei Spitalului Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” din Focșani pentru combaterea epidemiei, inclusiv pentru achiziționarea unui aparat de testare Real Time PCR, chiar dacă această unitate sanitară nu se află în subordinea CJ Vrancea.
- Cum ați reușit să vă impuneți viziunea de dezvoltare asupra județului pe care îl coordonați?
Am învățat că indiferent de cine ne conduce destinele de la București sau în fiecare oraș sau comună, rolul meu este să conving, să mă rog și chiar să lupt cu forța pentru că interesul nostru, al tuturor este mai presus de jocurile și interesele politice. Am demonstrat în fiecare situație că am forța și determinarea să mă lupt pentru principiile și pentru nevoile noastre.
Nu îmi este frică să spun ceea ce gândesc, dar mai ales să fac ceea ce promit. Pentru mine nu există nu se poate! Deși trăim într-o țară atât de birocratică, cu muncă și determinare am reușit să facem multe lucruri bune. Sunt singurul care are forța și curajul să continue și să termine ceea ce a început. Promisiunea mea în continuare este că, indiferent de obstacole, voi face un spital nou în Vrancea și voi termina reabilitarea drumurilor județene.
- Care au fost principalele realizări ale mandatului dumneavoastră?
Am reparat și am construit în ultimii ani în Vrancea mai mult decât am promis la începutul mandatului și sunt mândru de acest lucru. Mai am de construit și am să o fac!
Câteva dintre realizările mele cele mai importante sunt:
Reabilitarea și modernizarea drumurilor județene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL 2) pentru 26 de obiective de investiţii, în valoare de 291.096.490 lei și prin Programul Operațional Regional (POR 2014-2020), pentru alte 4 obiective, în valoare totală de 238.105.290 lei.
Nu mă feresc să spun faptul că în urma acestor proiecte, Vrancea a devenit județul cu cele mai bune drumuri județene din țară.
”Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare, județul Vrancea”, etapa a II-a, este continuarea primei etape a acestui proiect major, care va aduce apă și canalizare la standarde europene în gospodăriile oamenilor din toată Vrancea. Finanţarea proiectului Vranceaqua este asigurată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, valoarea totală a investiției fiind de 941 milioane de lei, respectiv 207 milioane de euro. 85% din această sumă este asigurată din fonduri europene, 13% din subvenții de la bugetul de stat, iar 2% reprezintă contribuția de la bugetul local.
Pentru mine, sănătatea vrâncenilor a fost mereu pe primul loc, de aceea una dintre preocupările mele constante a fost dotarea unităților medicale, pentru a putea oferi un serviciu medical de calitate pacienților.
Am dotat în ultimii patru ani actualul Spital Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” Focșani cu aparatură de ultimă generație, în valoare de circa 80 milioane lei (peste 16 milioane de euro). Am achiziționat 1 RMN și 2 computere tomograf, iar toate cele 10 săli de operație au fost reabilitate și dotate la standarde europene, în aprilie 2019 fiind inaugurată una dintre cele mai moderne săli de operație, care permite și efectuarea de intervenţii medicale în sistem de tele-conferinţă. Secția de Terapie Intensivă, Compartimentul de Terapie Coronarieni, Secția de Cardiologie, Secția Interne, Secțiile de Chirurgie Generală și Plastică, Secția de Neurologie, Secția de Pediatrie, Secția de Neonatologie, Secția de Chirurgie Pediatrică, Secția de de Obstetrică-Ginecologie sunt exemple de secții care au fost reabilitate, modernizate și dotate integral.
Chiar în urmă cu câteva zile am finalizat dotarea Unității de Primire Urgențe din cadrul Spitalului Județean cu aparatură medicală modernă, în cadrul unui proiect implementat de Consiliul Județean Vrancea, cu o valoare totală de 4.641.692 lei (aproape 1 milion de euro), finanțat în proporție de 98% din fonduri europene, prin POR 2014-2020 și din bugetul național.
De asemenea, tot cu fonduri europene vom moderniza și dota secția ambulatoriu pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” Focșani, proiectul fiind în desfășurare și având o valoare de 3.433.680 lei.
Ca urmare a solicitărilor și demersurilor mele am reușit să construim la Focșani Bazinul de înot didactic, proiect realizat de Compania Națională de Investiții în cadrul programului ”Bazine de Înot”. În prezent, bazinul se află în administrarea Consiliul Județean Vrancea și este dedicat în special copiilor din județ, care beneficiază de lecții gratuite de înot. Bazinul de înot a devenit și un important centru de antrenament și competiții pentru sportivii de polo din țară.
Pentru că vrâncenii merită să se relaxeze în mijlocul naturii după o zi de muncă, am amenajat Crângul Petrești, din apropierea municipiului Focșani, în cadrul unui proiect de aproximativ 5 milioane euro, prin care au fost amenajate alei, puncte de observație, dar și un spațiu de evenimente tip amfiteatru. Crângul Petrești a devenit un important punct de petrecere a timpului liber pentru locuitorii orașului Focșani și ai județului Vrancea, fiind legat de Focșani cu o pistă de biciclete.
- Și care considerați că au fost neîmplinirile?
Un om onest are puterea să își recunoască și realizările și neîmplinirile. Când ai planuri și muncești mult este firesc să ai parte uneori și de nerealizări. Am susținut dintotdeauna că Vrancea nu se poate dezvolta și nu poate atrage investitori fără aeroport și parc industrial. Din păcate, până în prezent nu am reușit să conving decidenții acestei țări că în această zonă a României, pe nedrept marginalizată, este nevoie de un aeroport, cum este la Iași sau la Bacău. Sper ca acest deziderat să se îndeplinească în următorul meu mandat.
Am întâmpinat obstacole și din cauza legislației incoerente din domeniul achizițiilor publice, a perioadelor lungi de contestații, care au dus la prelungirea termenelor de finalizare a unor proiecte. Acesta este și cazul proiectului de management al deșeurilor, care este în perioada de fazare și urmează să se finalizeze la sfârșitul acestui an. Piedicile puse proiectului au fost independente de voința și capacitatea profesională a echipei de la Consiliului Județean Vrancea, ai cărui reprezentanți au făcut tot ce era instituțional și omenește posibil pentru a implementa cât mai eficient acest proiect major. Pot afirma, cu responsabilitate, că am reușit să surmontăm toate neajunsurile și vom finaliza în cele mai bune condiții acest proiect important, pentru ca Vrancea să fie un județ curat și bine administrat.
- Candidați la un nou mandat de președinte al Consiliului Județean?
Da, candidez pentru un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Vrancea. Pe parcursul întregii mele cariere în politică și administrație publică m-am luptat, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, să atrag fonduri pentru investiții în alimentarea cu apă, cu gaze naturale, reabilitarea drumurilor, un mediu mai curat, reabilitarea unor instituții de cultură, organizarea unor evenimente artistice și culturale care au vizat promovarea județului nostru în plan național și internațional. De aceea, vreau să lupt în continuare pentru binele cetățenilor acestui județ!
- Dacă da, în cazul unui succes, care vor fi prioritățile dumneavoastră pentru următorul mandat?
Vrancea are nevoie de un spital nou. Acesta este cea mai importantă problemă pe care doresc să o rezolv în noul meu mandat. Vechiul Spital Județean de Urgență este construit în anii 70, are probleme de rezistență. Am început demersurile în acest sens în anul 2017, am transferat de la Ministerul Apărării un teren de 18 hectare, am scos la licitație internațională studiul de prefezabilitate, care a fost publicat în Jurnalul Uniunii Europene. Am realizat studiul de prefezabilitate și l-am aprobat în cadrul ședinței Consiliului Județean și de 7 luni de zile cerem Ministerului Sănătății, Ministerului Lucrărilor Publice și Dezvoltării și prim-ministrului României ca acest proiect să fie inclus în Strategia Națională de Sănătate, pentru a face pasul următor, întrucât ținta noastră pentru finanțare este exercițiul financiar UE 2021-2027, din cele 80 miliarde de euro care vor veni pentru România. De aceea am declarat că dacă nu se va face acest lucru, mă voi lega cu lanțuri de clădirea Guvernului.
Tot în domeniul sănătății, susțin construirea unui centru de oncologie în municipiul Focșani, un centru de excelență, pentru că în acest moment vrâncenii merg în alte județe ca să își trateze această boală nemiloasă. Din păcate, și pentru această investiție, care va fi derulată de o companie privată – noi doar i-am sprijinit cu identificarea unui teren în curtea Spitalului Județean, care va fi concesionat, de mai bine de jumătate de an ministrul Grindă și ministrul Sănătății nu ne dau avizele necesare pentru a demara construcția acestui centru modern de radioterapie.
Desigur, o altă prioritate clară pentru noul meu mandat este continuarea reabilitării și asfaltării drumurilor județene. Practic ar mai fi 80 de kilometri de drumuri de modernizat din cei peste 600 de kilometri cât măsoară rețeaua de drumuri județene.
Voi continua să muncesc pentru vrânceni, cu toată priceperea mea și îmi voi pune în slujba lor toată experiența acumulată în toți acești ani în administrația publică.
- Care este opinia dumneavoastră în legătură cu modalitatea de alegere a președintelui Consiliului Județean, prin vot nominal direct sau prin votul consilierilor județeni?
În calitate de președinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR), am insistat și am reușit să conving decienții politici că votul uninominal pentru alegerea președintelui Consiliului Județean este cea mai bună și mai corectă soluție pentru o societate democratică.
Prin introducerea votului uninominal, președinții consiliilor județene se întorc la cetățeni. Votul uninominal este singura modalitate prin care un om politic – fie el primar, președinte de consiliu județean sau președinte al României – poate fi responsabilizat în fața celor care îl aleg!
Modul anacronic de a alege un președinte de consiliu județean de către consilierii județeni nu reprezintă, de fiecare dată, voința cetățenilor dintr-un județ. Afirm acest lucru pentru că au fost cazuri când votul consilierilor județeni a fost dat ca urmare a unei înțelegeri netransparente. Votul uninominal legitimează mandatul președinților de consilii județene.
- Ce îmbunătățiri legislative referitoare la atribuțiile președintelui CJ credeți că ar favoriza dezvoltarea județului pe care îl coordonați?
Actualul cod administrativ, care este în vigoare de anul trecut, și care a fost adoptat în timpul guvernării PSD, este actualizat inclusiv în ceea ce privește legislația referitoare la atribuțiile președintelui CJ. Eu și echipa mea de la UNCJR ne-am adus aportul la elaborarea noului cod administrativ. Este îmbucurător faptul că administraţia publică are, în final, un instrument de lucru cerut de către cei care lucrează în administraţie de foarte mult timp, Codul Administrativ.
- Ce părere aveți despre o eventuală regionalizare? Care ar fi avantajele/dezavantajele unui astfel de proces?
Cred că regionalizarea, despre care s-a tot discutat în ultimii ani, nu este o soluție pentru dezvoltarea României.
În schimb, consider că descentralizarea și modificarea Constituției reprezintă una dintre temele ce țin de modernizarea instituțională și administrativă a României. Prevederile Codului Administrativ susţin principiile descentralizării, dar şi sistematizarea şi concentrarea legislaţiei din domeniul administraţiei publice.
De asemenea, am mai susținut și am cerut președintelui României punerea de acord a tuturor forțelor politice pentru realizarea unei Strategii de dezvoltare durabilă pentru următorii 25 de ani, care să fie respectată de toate guvernele aceste țări pe viitor și la finalul acestei perioade să avem o Românie mare, prosperă și mai democratică pentru cetățenii săi.
- Ne puteți prezenta principalele puncte forte ale județului pe care îl conduceți (economice, turistice, sociale, etc.)? Dar cele slabe?
Vrancea este un pământ binecuvântat de Dumnezeu, o Românie în miniatură, întrucât are un relief remarcabil de variat, care se pretează pentru diverse activităţi turistice:
– Zona de câmpie – Valea Siretului, cu unele porţiuni de luncă, propice unei faune diverse şi atractive pentru iubitorii de păsări sălbatice;
– Zona dealurilor externe, cu podgorii nobile şi renumite, turiştii fiind invitați să viziteze cramele Panciu şi Odobeşti.
– Zona dealurilor înalte – prezintă arii de pădure seculară, bine conservate (Pădurea Dălhăuți) şi oferă un fundal atractiv atât pentru zona viticolă, cât şi pentru depresiunile interne;
– Depresiunile intradeluroase – se desfăşoară pe albiile de râu, oferind o multitudine de puncte de observare pitoreşti;
– Zona montană – este caracterizată de o împădurire abundentă, unii geografi caracterizând aceste zone ca fiind cele mai dense păduri montane din România. Munții Vrancei oferă un peisaj pitoresc, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumuseţe aparte: Parcul Natural Putna Vrancea, Cascada Putnei, Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, Focul Viu de la Andreiaşu de Jos, Căldările Zăbalei, Cascada Mișina de la Nistorești, Lacul Negru din Cheile Nărujei, Groapa cu Pini de la Tulnici, Muntele Goru.
- În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanță economică, beneficiind de condiţii naturale favorabile. Vrancea, ca judeţ vitivinicol, ocupă la nivel naţional primul loc în funcție de suprafaţa viticolă şi după producţia de struguri şi vin. Suprafaţa viticolă a Vrancei este împărţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti.
Județul Vrancea este renumit pentru meşteşugul vinului și pentru că deține excelente soiuri autohtone, reunite într-o salbă de podgorii şi crame renumite: Coteşti, Jariştea, Odobeşti şi Panciu, cu al său vestit vin spumant, aflate pe “Drumul Podgoriilor Vrâncene”. Vrâncenii ştiu să muncească, dar şi să se bucure în zilele de sărbatoare, cel mai bun prilej fiind culesul viilor. În luna octombrie a fiecărui an, vrâncenii îşi primesc oaspeţii la Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului “Bachus”, cel mai important eveniment de profil din România, ocazie numai bună de a gusta câte un pocal din vinurile vrâncene alese.
- Vrancea pastorală este şi în prezent deţinătoarea meşteşugurilor populare tradiţionale: oieritul, caşul afumat, cioplitul lemnului, olăritul, ţesutul pânzei, stofei, ştergarelor şi confecţionarea portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare din Nereju, Nistoreşti, Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca, prelucrarea artistică a răchitei și papurei la Suraia.
- Vrancea este locul cu cele mai importante mausolee ridicate în onoarea eroilor Primului Război Mondial: Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja şi Focşani. Consiliul Județean Vrancea a reabilitat toate aceste mausolee în cadrul proiectului intitulat ”Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial”
– Un element distinctiv pentru județul nostru sunt bisericile din lemn, printre puţinele valori originale din Ţara Vrancei. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre care 18 au fost trecute pe lista Monumentelor Istorice. Lăcaşele vechi de sute de ani ascund comori ale artei româneşti post brâncoveneşti: pereţi interiori sculptaţi, pridvoare deschise, clopotniţe deschise în partea superioară.
- Casele memoriale ale scriitorului Alexandru Vlahuţă din satul Dragosloveni și a lui Moş Ion Roată de la Cîmpuri constituie o bogată zestre literară și etnografică.
- Orice alte date pe care le considerați relevante pentru prezentarea activității dumneavoastră în funcția deținută.
Vrâncenii mă cunosc, atât pe mine cât și pe echipa mea, știu că suntem oameni serioși, profesioniști, capabili să le rezolvăm problemele. Vrancea este un județ sigur, liniștit, pentru noi și pentru copiii noștri.
Toată viața mea am pus-o în slujba vrâncenilor mei dragi și am încercat să ajut pe fiecare în parte: tânăr, senior, copil, mame cu probleme, indiferent de nevoie.
Consider că avem nevoie de bunătate și de pace, avem nevoie să luptâm doar pentru bine, nu să ne luptăm între noi.
Cu ajutorul vrâncenilor și al lui Dumnezeu voi reuși să duc la capăt tot ce mi-am propus pentru județul meu, al vostru, al nostru, al copiilor noștri!
Dumnezeu să ne binecuvânteze!
Cu stimă,
PREȘEDINTELE
CONSILIULUI JUDEȚEAN VRANCEA
MARIAN OPRIȘAN
N.R. Mulțumim domnului Marian Oprișan, Președintele Consiliului Județean Vrancea, pentru interviul acordat!
Menționăm, totodată, că, în cadrul unei campanii a publicației noastre, prin intermediul căreia intenționăm să facem cunoscute cititorilor noștri activitatea, realizările și nerealizările Consiliilor Județene din România, am trimis acest set de întrebări președinților acestora, Dl. Marian Oprișan fiind, deocamdată, singurul care a binevoit să ne răspundă. Rămânem, în continuare deschiși tuturor celor pe care i-am solicitat, indiferent de culoarea lor politică.
