M.J. Banias

Într–o informare recentă a RAND Corporation, organizație finanțată de Office of the Secretary of Defense și National Defense Research Institute, cercetătorii au analizat potențialul agenților patogeni modificați de a deveni instrumente de război.

Acum că biotehnologia avansată și complexă nu mai este demult de domeniul science-fiction-ului și a devenit realitate, analiștii și experții încep să presupună că statele națiune și grupurile nestatale vor lua în considerare aceste tehnologii în planificarea și prognozele lor statistice.

Îmbunătățirile tehnologice, inclusiv vaccinurile cu acid ribonucleic mesager (ARNm), utilizarea secvențelor de gene CRISPR (repetări palindromice scurte interspațiate regulat) ca instrument de inginerie genetică și progresele în BCI (interfețe creier-calculator), pot schimba calculele strategice” – precizează autorii informării. ”Apariția a tot mai multe țări cu capabilități avansate de biotehnologie generează dezvoltări inedite și dinamice ale biotehnologiei de război.”

Până acum, armele biologice au fost deseori respinse de statele națiune, din cauza riscurilor colaterale, câtă vreme agenții patogeni au urâtul obicei de a se mișca de colo colo, vizând inamici și aliați deopotrivă. Mai mult decât atât, statele națiune s-au ferit în general de producerea masivă a armelor biologice, concentrându-și forțele asupra unor ”rezolvări” mai sigure (cum ar fi, de exemplu, asasinatele). Trebuie însă precizat că aceasta nu este o regulă obligatorie. Nu e un secret pentru nimeni că, la începutul anilor 2000, Al Qaeda era interesată de producția masivă a armelor cu antrax dar, din cauza intervenției occidentale, precum și a costului ridicat al resurselor, grupul terorist s-a mărginit, pur și simplu, la arme ceva mai uzuale.

În orice caz, peisajul se schimbă. Progresele biotehnologice, în special în domeniul agenților patogeni modificați, prezintă noi oportunități strategice și provocări în materie de arme. Conform analizei, pe măsură ce inteligența artificială continuă să se dezvolte și tehnologia CRISPR devine mai simplă și mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, ideea de a crea un patogen proiectat special astfel încât să vizeze anumiți indivizi, cu anumiți markeri genetici, părăsește rapid domeniul science-fiction-ului.

De asemenea, este mult mai ușor de ascuns.

”În comparație cu agenții patogeni netransmisibili, cei transmisibili sunt în mod inerent dificil de atribuit cuiva anume, după cum este dificil de stabilit dacă sunt naturali sau creați de om… ei pot, totodată, ucide mult mai mulți indivizi, provocând perturbări sociale de o mare amplitudine”, scriu autorii informării.

Această dificultate de atribuire face ca armele biologice transmisibile să fie tentante pentru organizatorii operațiunuilor clandestine, deoarece originile lor pot fi ascunse cu ușurință, îngreunând atribuirea responsabilității și ripostele internaționale.

Analiza RAND explică: ”ambiguitatea intrinsecă a transmiterii bolii se constituie într-un atu strategic pentru protagoniștii care doresc să atingă obiective concrete… într-o manieră clandestină”. Această ambiguitate prezintă un obstacol semnificativ atât pentru dezvoltarea unor contramăsuri eficiente, cât și pentru tragerea la răspundere a făptuitorilor.

Marele semnal de alarmă privește, însă accesul. Cei care intenționează să creeze astfel de arme biotehnologice vor trebui fie să le construiască ei înșiși, folosind o tehnologie foarte scumpă, de cel mai înalt nivel, fie să le fure din laboratoare extrem de securizate. În vreme ce multe țări occidentale, cum ar fi Statele Unite sau adversarii săi, Rusia și China, vor avea resursele necesare construirii eficiente a unor astfel de arme, marea majoritate a celorlalte țări nu o vor avea.

”Cel mai simplu mijloc de realizare a unei arme biologice transmisibile ar fi obținerea accesului la un laborator deja capabil să manipuleze agenți patogeni cu risc ridicat”, avertizează autorii informării. În termeni neechivoci, este vorba despre furtul de tehnologie.

Analiștii avertizează că a existat o creștere semnificativă a numărului de laboratoare de biosecuritate din întreaga lume, care se ocupă de agenți patogeni periculoși de origine umană și animală. Laboratoarele BSL-4, care se ocupă de cei mai periculoși agenți patogeni din zonă și au cele mai stricte reglementări de siguranță, sunt construite într-un ritm de o rapiditate alarmantă. În anul 2000, Europa avea aproximattiv 10 asemenea laboratoare, iar în 2023 ajunsese la peste 40. Laboratoarele BSL-3 și 3-Plus sunt și mai comune. Conform unor date recente, în 2024 vor fi construite noi laboratoare BSL-3 și BSL-4 în țări precum Filipine și India. Cercetările efectuate în aceste laboratoare sunt menite să salveze vieți, să creeze vaccinuri și să lupte împotriva numărului tot mai mare de agenți patogeni naturali dar, totodată, ele se constituie și în ținte potențiale ale furtului, ceea ce este deosbit de îngrijorător.

Analiza susține că, în cele din urmă, corpul uman va deveni el însuși un domeniu cheie de interes, la fel ca pământul și marea. Indiferent dacă țările utilizează ingineria genetică pentru a maximiza performanța soldaților, sau pentru a le îmbunătăți capacitățile cu ajutorul tehnologiei, cu timpul ele vor izbuti, de asemenea, să creeze biotehnologie care vizează anumite gene, în scopul unui atac.

Actorii nestatali pot avea obiective diferite, dar riscul general este același – utilizarea ADN-ului oamenilor în lupta împotriva acestora.

Traducere și adaptare: Nedeea Burcă

Sursa: aici

M.J.Banias este un jurnalist preocupat de securitate și tehnologie. El este moderatorul The Debrief Weekly Report.