Ceea ce s-a petrecut, în Brasilia, duminică după-amiază, este emblematic pentru criza legitimă în care se află momentan democraţia. Am reasistat la o reluare, repunere în operă, a ceea ce s-a petrecut în Capitoliu, în ianuarie 2021: o tentativă de inversare prin forţă a conducerii unor instituţii parlamentare. Nici în Brasilia, nici la Washington, n-au avut loc lovituri de stat –armata a rămas neutră- deşi Lula a vorbit, precipitat, de o lovitură de stat fascistă. Sute de susţinători ai preşedintelui Jair Bolsonaro, considerat de extremă-dreaptă, oponenţi ai revenirii la putere prin vot democratic a preşedintelui Luiz Inacio Lula Da Silva, au luat cu asalt, duminică, Congresul, Curtea Supremă, Palatul Prezidenţial din Brasilia, provocând pagube considerabile, prin deteriorările de mobilier, distrugerea unor opere de artă, tablouri de inestimabilă valoare. Ministerul Justiţiei autorizase intervenţia Forţei Naţionale care a utilizat gaze lacrimigene şi tunuri cu apă pentru dispersare. După 4 ore de haos, în care forţele de ordine au avut confruntări de stradă, cu sutele de militanţi (purtând tricouri Selecao, simbolul bolsonariştilor) ai fostului preşedinte, care refuză în continuare să recunoască alegerea succesorului său, calmul a revenit. „Cei care finanţează aceste manifestări vor plăti pentru actele lor iresponsabile şi antidemocratice”, a declarat Lula, care are de partea sa susţinerea majorităţii liderilor din lumea întreagă. Aflat în Florida, printr-un mesaj pe Twitter, Jair Bolsonaro a respins acuzaţiile fără probe ale succesorului său, care declarase că discursurile de extremă-dreaptă au potenţat evenimentele de duminică. Neliniştea a fost deplină. Într-o conferinţă de presă, ministrul Justiţiei şi securităţii publice, Flavio Dino, a dat asigurări că sediile atacate au fost evacuate şi circa 200 de persoane sunt arestate. „Ei nu vor putea distruge democraţia”, a spus ministrul calificând cele întâmplate „terorism pucist”. În fine, Valdemir Costa Nelo, preşedintele Partidului Liberal, sub faldurile căruia candidase Bolsonaro, a regretat „ziua tristă pentru naţiunea braziliană”. În timpul asaltului, preşedintele Lula a plasat forţele de ordine locală sub comanda forţelor federale, pentru a menţine securitatea Capitalei, unde poliţiştii erau totalmente depăşiţi. Imaginile impresionante, amintind de asaltul Capitoliului din Washington la 6 ianuarie 2021, prezentate de televiziunile braziliene, aveau o singură deosebire: sediile Camerei Deputaţilor şi Senatului erau goale, fiind zi de duminică. Bolsonariştii manifestaseră deja, în faţa sediilor militare, la 30 octombrie 2022, reclamând intervenţia armatei pentru împiedicarea lui Lula de a veni la putere pentru un al treilea mandat, după cele din 2003 şi 2010. O stare de fapt îngrijorătoare pentru o tânără democraţie, născută în urmă cu 38 de ani, după o feroce dictatură militară. Atacul era însă previzibil. Pretenţia populiştilor malefici de a-şi aroga dreptul de a vorbi în numele poporului, incapabili de a respecta regulile care garantează buna funcţionare a unei democraţii, s-a făcut resimţită de la transferul pacifist al puterii în cadrul unei alternanţe fireşti. Ca şi în SUA la 6 ianuarie 2021 ceea ce s-a petrecut în Brasilia la 8 ianuarie a.c. n-a fost accidental sau fortuit. Legăturile strânse, între consilierii preşedintelui Donald Trump şi anturajul ex-preşedintelui Bolsonaro, s-au întărit mereu. Rolul guvernatorului Brasiliei, Ibaneis Rocha, suspendat din funcţie, trebuie clarificat, ca şi pasivitatea forţelor de poliţie, suspectate de afinităţi cu insurgenţii. Responsabilitatea fostului preşedinte al Braziliei incapabil de a-şi recunoaşte înfrângerea este de asemenea un motiv de nelinişte. Tot ceea ce s-a petrecut duminică în Brasilia e un semn rău, întreţinut şi de incapacitatea congresmanilor republicani, în SUA, de a lua distanţă de un trumpism eşuat. În faţa unor bolsonarişti radicali, majoritari din Parlament, şi la conducerea a numeroase state braziliene, Lula nu va avea viaţă uşoară. Este de acum avertizat.

 

 

Un articol de Mircea Cantar