Domnule director Viorel Manole, cum vedeți evoluția activității în domeniul industriei speciale în contextul creșterii explozive a prețurilor la energie?
Bună seara. În general, știți că eu sunt o persoană optimistă și mă feresc să cad în partea negativă dar… totuși… uitându-ne și constatând că abia-abia ne-am acomodat cu rezultatele în scădere cauzate de pandemia de covid și de toate celelalte influențe și ne făcusem și noi un buget. Ați văzut, Guvernul și-a făcut un proiect de buget pentru anul acesta, și noi ne-am făcut niște proiecte care să ne permită să recuperăm ceva din ceea ce am pierdut. Din nefericire… acuma știți că Industria de Apărare, cunoașteți bine subiectul, în România, dar nu numai, este formată din companii cu capital de stat și companii cu capital privat. Companiile cu capital privat au fost, să spunem, mai puțin afectate în rezultatele macro de pandemia covid, cu toate că, iarăși este știut, atenția și sprijinul guvernamental se îndreaptă întâi și întâi către companiile cu capital de stat și nu către cele cu capital privat, acestea trebuie să se descurce singure… Deci, industria de apărare cu capital privat era oarecum la nivelul de suportabilitate, pe când cea cu capital de stat a fost puternic atinsă, dacă vă uitați pe rezultatul exporturilor de echipamente militare de anul trecut, este anul cel mai prost din toată istoria recentă, compania fanion, să spunem, a noastră, compania națională ROMARM fiind undeva la sub jumătate, chiar o treime a rezultatelor la export din ceilalți ani. Bineînțeles că aceasta nu s-a datorat neapărat pandemiei, au fost mai multe explicații pe care o să le abordăm. Dar… mă întorc… aveam speranțe mari. Această creștere impredictibilă, pentru că dacă vă uitați, au fost foarte multe declarații legate de cât o să coste metrul cub de gaze, cât o să coste kilowattul, dar acestea nu au fost implementate în timp util, iar atunci când au fost implementate de fapt nu au fost respectate. Motiv care explică poziționarea produselor noastre la limita competitivității pe piețele externe, dar și pe piața internă, pentru că ați văzut, forțele Sistemului Național de Apărare, ma refer aici așa cum e definit în Legea Industriei Naționale de Apărare, Legea 232/2016, FSNA, forțele sistemului național de apărare, respectiv MAPN-ul, Ministerul de Interne, SRI-ul, STS-ul, SPP-ul, toate acestea achiziționează și ele, la rândul lor, în continuare, din nefericire, pe prețul cel mai mic. În condițiile în care companiile de stat din România utilizează în continuare niște tehnologii vechi sau relativ vechi energofage vă dați seama că prețul produselor lor, competitivitatea lor, era la limită. De asta, de multe ori, și în competițiile, deci în licitațiile internaționale, bulgarii și sârbii ne-o luau înainte pentru că prețul lor era mai competitiv decât al nostru. Iată că acuma, la prețurile noastre care și așa erau la limita competitivității, se adaugă acuma niște sume neprevăzute, impredictibile, din punctul nostru de vedere nejustificate care, în mod cert, ne vor scoate atât de pe piața internă, cât și de pe piața externă, unde și așa, vă spuneam, cu 40 000 000 USD export gâfâiam… Ăsta nu este export, este ceva așa… de supraviețuire. Întrebarea dvs., cum ziceam eu că sunt un tip optimist, ”cum vedeți evoluția”… nu vedem nicio o evoluție, vedem o involuție. Deci nu vom avea o evoluție a activității în Industria de Apărare, ci vom avea o involuție și dacă împreună cu decidenții politico- militari nu ne vom așeza la masă și să facem un brainstorming serios, să mergem la lecții învățate, la ghiduri de cele mai bune practici, în mod cert evoluția se va duce spre extincție.
Cu aceasta ați răspuns, practic, și la a doua întrebare. Adică pandemia ne-a afectat pe toți, și Bulgaria, și Serbia, și România, cu toate astea Bulgaria și Serbia, în ceea ce privește exportul de armament, au ajuns la miliarde, noi în continuare, cum ați spus și dvs., doar 40 milioane USD. Nu poate fi pandemia principalul motiv ci, ceea ce ați spus, tehnologia învechită și limita de competitivitate datorată prețului foarte mare. Ce alte motive credeți că mai există?
Vă dau o explicație și tehnică, de proceduri legale. Știți că în continuare suntem cu mult doritul, necesarul program de corvete… suntem cu el în aer. Doresc să vă informez, pe dvs. și pe toți prietenii noștri, că suntem în aer… deși corvetele ar trebui să fie la apă, nu în aer… Suntem în situația aceasta, mă rog, nu neapărat din motive imputabile unuia sau altuia, nu vreau să intru în amănunte că povestea este lungă, dar în orice caz în anul trecut au fost discuții la nivelul Comisiei Europene, referitoare la actualizarea, revizuirea legislației privind achizițiile publice în domeniul Securității și Apărării. La noi există Ordonanța 114 din anul 2011, care derivă din Legea 98 a achizițiilor publice… Ordonanța 114 referindu-se la achizițiile publice în domeniul securității și al apărării. Această ordonanță 114 nu a apărut întâmplător în anul 2011, ea a apărut după o perioadă de testare de doi ani a Directivei europene nr. 81 din 2009. După ce a fost o perioadă de experimentare, s-a văzut în cei doi ani la nivelul fiecărei țări membră UE care sunt lucrurile care merg și cele care nu merg ale Directivei 81 din 2009, toate țările au trebuit să transpună legislația europeană în legislație internă, și noi am transpus-o prin această ordonanță 114. Între timp, Directiva 81 a suferit două-trei actualizări, ceea ce este normal, pentru că între timp a venit și Crimeea, au venit tot felul de alte modificări în arhitectura regională europeană și globală și atunci normal că au trebuit făcute revizii, cum se face la orice act normativ, mai puțin la Constituția SUA… dar chiar și acolo apar unele… Noi suntem printre puținii care nu am dorit să facem o revizuire pe care ceilalți au făcut-o, și care permitea ca la contractele cadru care aveau la rândul lor contracte subsecvente în anumite situații foarte bine definite și într-un mod foarte explicit, să se poată umbla la condițiile inițiale ale contractului, pentru că vă dați seama ceea ce este valabil acuma, peste șapte ani nu va mai fi la fel de valabil. Ei, la noi nu s-a dorit această actualizare a lui 114, ca să nu existe, să spunem, răuvoitori care să interpeteze că modificarea se face pentru firma franceză Naval Group, care nu se mai încadrează în prețurile date în 2008, când a fost licitația. Am încercat să le explic tuturor decidenților noștri că nu este vorba numai de Naval Group, ci este vorba și de toată industria românească, că dacă Naval Group nu se descurcă, doar nu vă închipuiți că se descurcă o firmă românească subcontractoare. Deci noi ar fi trebuit să anticipăm. De asta v-am spus că dacă ceilalți din Uniunea Eropeană au reușit să facă niște revizuiri ale cadrului legal, care să dea o oarecare predictibilitate la activitatea curentă a companiilor din industrie, noi nu am dorit, sau noi nu am făcut-o, iar în momentul de față, vă spun, este foarte greu… Dacă la aceste foarte, foarte puține contracte pe care le are industria românească la intern cu forțele sistemului național de apărare este foarte dificil… Aceste contracte în general sunt mai mult contracte de mentenanță a tehnicii aflată în dotare. În momentul de față, noi, când vom veni cu modificări de tarife și de prețuri, neavând un 114 actualizat, chiar cu toată buna credință și buna intenție a Ministerului Apărării, a Ministerului de Interne, vom avea mari probleme de legalitate. Pentru că ni se va arunca în față ordonanța 114 care, vă spun, nu permite. Si atunci ce fac cu costul crescut la energie, cu costul crescut la combustibil, cu mărirea salariului minim, cu mărirea punctului de pensie… Efectiv, sunt legat de mâini și de picioare. Lucru care în Bulgaria și în Serbia (mă rog, Serbia, nefiind membră a UE nu are constrângerile acestea de ”grup select”… iar Bulgaria, nici pe de departe…) Iarăși, o altă explicație pe care pot să v-o dau vizavi de exporturile foarte, foarte reduse pe care le-am înregistrat anul trecut, este poziția extrem, extrem de rigidă a Agenției Naționale de Control a Exporturilor, care funcționează la noi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. De nenumărate ori ni s-a întâmplat să mergem la licitații în țări nesupuse embargoului, să zicem Egipt, India… Am mers la licitații și am reușit să câștigăm licitația, după care trebuia să venim cu aprobarea de export de la ANCEX, în condițiile în care aveam un termen anume în care trebuia să mergem și să semnăm contractul. Vă închipuiți că nu o dată, ci în repetate rânduri nu am fost în stare să venim cu licența de export în condițiile în care Bulgaria, care este tot o țară membră a UE, și care are același regim de control al exporturilor se prezenta în două săptămâni cu licența de export? Deci iarăși această rigiditate… știți că am mai spus, noi, românii, avem un talent deosebit să ne complicăm procedurile legate de proiectele cu fonduri europene, dar întâmplător ni le complicăm și în zona asta a noastră, în zona de licență de import și de export.
Seamănă a autosabotaj… dacă nu suntem competitivi…
Nu știu, este foarte ciudat, pentru că totuși cred că sunteți la curent că acest ANCEX de fapt funcționează în principal printr-un comitet, o comisie interministerială, în care fiecare instituție a statului din FSNA are un reprezentant, și nu putem spune că sunt oameni parașutați din politic sau mai știu eu ce. Nu, sunt în general profesioniști, dar faptul că nu există niciun indicator în evaluarea profesională a lor, care să fie legat și de nivelul exporturilor sau de rapiditatea, eficiența tratării respectivelor dosare… face de multe ori… știți… mai bine nu muncesc, ca să nu greșesc. Sau, mai bine amân decizia privind licența, până când nu mai e nevoie de ea. Dar dacă la asta se adaugă și energia, costurile energiei… iarăși avem… mă rog, avem suficient de mulți manageri în societățile cu capital de stat care sunt departe de declarațiile de meritocrație pe care le fac decidenții noștri politici vizavi de recrutarea lor pe respectivele funcții. Deci, uitați-vă la epopeea de la ROMAERO. ROMAERO se afundă din ce în ce mai tare… până la urmă, noul ministru Spătaru… eu, personal, am apreciat decizia dânsului dar se pare că am rămas doar cu aprecierea, l-a numit pe fostul șef al armatei din România, pe generalul Dănilă. Dar acuma am zis OK, hai că poate în sfârșit se găsește medicamentul care ne trebuie pentru ROMAERO. Nici pe departe. Degeaba numești pe cineva într-o funcție, sau degeaba îl trimiți pe unul la pescuit, dacă nu-i dai și-o undiță. Deci, până la urmă, această lipsă de competitivitate a managementului pe o piață foarte competitivă cum este piața europeană și piața euroatlantică, corelată cu o birocrație prost înțeleasă a unor structuri de genul ANCEX și, la toate acestea, ca să pui și bomboana pe colivă, modifici peste noapte prețul la energie, care de fapt este elementul cel mai important și vital al procesului de producție, este clar că te va scoate de pe piață. De pe piața națională și de pe piața internațională.
Cu programul nou, PNRR-ul, care este atât de mult lăudat și în care ne punem atât de multe speranțe, sectorul industriei speciale a fost cumva vizat, are vreo perspectivă de a obține anumite fonduri, sau nu?
Aici iarăși vreau să vă spun că, dacă vă aduceți aminte, când a început să se lucreze la PNRR, comunicarea a fost foarte proastă. Adică nu se prea știa unde e grupul de lucru, că e la ministrul Ghinea în curte, că este separat… deci comunicarea a fost foarte proastă și s-a pierdut timp prețios. Eu ca asociație reprezentativă PATROMIL, pentru că am o rețea destul de bine dezvoltată, sau noi avem o rețea destul de bine dezvoltată în zona noastră de competență, am reușit din proprie inițiativă să mă întâlnesc cu dl. profesor Petrișor Peiu, cu dl. eurodeputat Victor Negrescu, adică cu oameni care știu cu adevărat carte și am avut discuții sistematice cu domniile lor. La început m-am dezumflat pentru că mi s-a spus că printre obiectivele PNRR-ului nu se regăsește și domeniul Apărării dar, după discuții repetate și aprofundând puțin ce înseamnă digitalizare și ce înseamnă energie verde, am strâns un grup de specialiști în proiecte europene din companiie membre PATROMIL, am luat tot ce putea fi mai bun și am făcut un grup de lucru care a pregătit o fișă de proiect exact pe modelul fișelor de proiect diseminate de ministrul Ghinea, iar această fișă am trimis-o… Inițial s-a cerut ca toate fișele să fie depuse până pe data de 10 martie și v-am spus că s-a pierdut mult timp… Am avut o înțelegere cu fostul ministru Năsui care era coleg de partid cu dl. Ghinea și mi s-a acceptat să depun această fișă până la sfârșitul lunii martie. Am predat-o în data de 30 martie, dacă nu mă înșel. Dar important este ce am scris acolo. În primul și primul rând vreau să vă spun că în ceea ce privește forma era identică cu fișa pe care a definit-o ministerul de resort. Adică tot ce au dat celelalte domenii, același lucru l-a făcut și PATROMIL-ul. Fișa se referea la eficientizarea – culmea, ca să vedeți ce viziune am avut! – la eficientizarea energetică a Industriei Naționale de Apărare cu capital de stat. Ce propuneam acolo? Pe parcursul a cinci ani, dacă nu mă înșel, undeva cu 650 000 000 de euro și plecând de la conceptul ”energia cea mai ieftină este energia economisită”, care este o axiomă, am făcut niște propuneri foarte pertinente de eficientizare a tuturor fabricilor din ROMARM și a celorlalte care se află în portofoliul Ministerului Economiei. Pentru că, vedeți, Ministerul Economiei și celelalte instituții tot amână de la an la an restructurarea Industriei Naționale de Apărare cu capital de stat. Noi am considerat că acest PNRR, care va însemna și o anumită sumă de bani deloc neglijabilă, va grăbi această decizie. Am plecat de la premisa că fabricile noastre sunt fabrici care au fost făcute pe conceptele de dinainte de 89, cu suprafețe de siguranță foarte mari, pentru că mai toate au sectoare pirotehnice. Ei, aceste suprafețe mari se pretează foarte bine la instalarea de panouri fotovoltaice. Deci, dacă pe aceste suprafețe punem panouri mari fotovoltaice, facem o digitalizare a rețelei acestor douăzeci de fabrici, facem un dispecerat național și, slavă Domnului, că avem chiar în PATROMIL o grămadă de IT-ști care sunt în stare să facă asemenea dispecerate pentru că noi ne ocupăm și de securitatea portului Constanța, și de aceea a Centralei de la Cernavodă, deci știm să facem asemenea rețele, cu comunicații securizate și cu totul… Deci fișa noastră propunea o eficientizare energetică cu energie verde și o digitalizare prin acest dispecerat, care să-ți permită în timp real să faci echilibrări și economii în cadrul Industriei Naționale de Apărare care, în situații ca aceasta cu care ne confruntăm noi acum, cu aceste țopăieli ale prețului energiei electrice, noi am fi putut prin această eficientizare să eliminăm din efectele negative. În momentul de față nu pot să vă spun sigur, pentru că a fost toată povestea asta cu schimbarea Guvernului, deci nu pot să vă spun sigur că această fișă a PATROMIL-ului va intra în preocupările Guvernului. Dar, sincer, nu văd de ce n-ar intra, pentru că de asemenea tot în această fișă a noastră, pentru că aveam în vedere toată înzestrarea Ministerului Apărării din ultimii ani și din perspectiva următorilor ani, cu echipamente despre care toată lumea a fost de acord că sunt echipamente militare de generație superioară celor ce avem și putem produce noi în România, și ne vom confrunta foarte, foarte curând cu o lipsă a forței de muncă calificate pe respectivele platforme pe care armata le-a cumpărat sau urmează să le cumpere. De asemenea, noi previzionam că începerea producției corvetelor în România se va materializa într-o lipsă de sudori în mediu special – știți că e o problemă cu sudura blindajului și cu toate acestea – și atunci noi am trecut în această fișă și învățământul dual, în sensul e a folosi maiștrii noștri existenți la ora actuală, știți că media de vârstă în Industria de Apărare este ridicată – să folosim acești maiștri și eventual să aducem din străinătate, din contingentele astea, să aducem și noi specialiști, nu cultivatori sau culegători de căpșuni, și să refacem învățământul dual în România. Deci fișa noastră avea pe de o parte ”energia cea mai ieftina este energia economisită”, și atunci hai să eficientizăm toată Industria națională de Apărare, și în partea a doua era chestiunea de pregătire și dezvoltare a forței de muncă prin implementarea unui învățământ dual de calitate în domeniul nostru.
Interviu realizat de Cornel Moisă
Va urma
