Sunt zone de top tehnologic. Deci  e  mare, mare realizare să  fim acolo. În următorii  ani  de zile, cam pe zona asta se va duce bătălia. Cum vedeți viitorul Industriei de Apărare cu capital majoritar de stat? Merită să o păstrăm? Merită  să o  reorganizăm? Merită  să o privatizăm? Să fie o soluție mixtă? Cum credeți că ar fi mai bine?

Eu, în anul 2000, am părăsit Ministerul Apărării și m-am dus director  la Compania Națională Romarm unde, în anul  2003, am  făcut  primul și ultimul program de restructurare. Eu și colegii mei, și cei de-atunci și  cei de acum, spunem că a fost un program reușit, care a conținut și retehnologizări, și regrupări, și evitarea de  paralelisme, și o dimensionare mai bună a capacităților, dar și a forței de muncă, și  valorificări. Pentru că, chiar dacă mulți nu știu, au lipsit de pe la școală, sau n-au înțeles, sau sunt temători, la valorificare se încadrează și lichidarea. Pentru că nu are  niciun sens să ții o capacitate care-ți înghite  bani, pe pază, pe furturi, pe utilități, pe  mai știu eu  ce alte de-astea… cheltuieli, asigurări, când ai putea să iei o  decizie curajoasă și să o lichidezi. Valorifici  ce este de valorificat din  ea  și mergi mai  departe. Suntem,  totuși, o specie  în evoluție, nu putem să ne cramponăm. Motiv pentru care eu, ca director executiv al Patromilului, de câte ori  am  fost consultat de colegi  de-ai mei  din zona de stat, în principal,  de comisii de apărare cu  care  m-am văzut  și  mă văd, din Parlament, și  alți decidenți, tot timpul am spus că  trebuie făcută o  restructurare. Dar prin restructurare nu trebuie să se înțeleagă neapărat trimis oameni acasă. Nu. Sub nicio formă. Dar, prin restructurare, vedem  ceea ce este cu  adevărat viabil și  se  înscrie, să spunem, în zona de  interes esențial, de securitate a României… Putem să punem  aici muniție de  infanterie, de artilerie,  anumite sisteme de arme, transportoare… nu prea  mai știu ce-am mai putea să punem…  Astea le regrupăm pentru a elimina duplicarea si costuri excesive Pentru că, mă uitam, pe vremea mea, la Romarm, fiecare dorea să  aibă  forja lui, presa lui  de 500  de tone, și niciunul nu  avea  încărcare pentru ele. La vremea respectivă, noi  am  spus: va rămâne  o  singură  forjă pe tot Holdingul Romarm. Va rămâne  o  singură presă…  E adevărat că  ai probleme când  n-o ai în curte,  toată lumea ar vrea să o  aibă în curte, dar acum discutăm la nivel  strategic al  nației române și  al țării. După  care, iarăși…  Acuma  lucrurile au mai  ”avansat”… de ceva vreme au început să primească bani de investiții, ăsta-i un lucru  bun, dar toată lumea  își  cumpără  CNC-uri. Stai  domnule că CNC-ul, e adevărat,  e  mai ușor să-l umpli cu  comenzi, dar ar trebui să  avem niște core business pe fiecare filială, pe fiecare zonă, nu  să  facem  duplicări și paralelisme, nu ăsta este scopul. Deci, până la  urmă,  cheltuim banii ineficient.  Așa că ar trebui făcută, în primul și  primul  rând,  o  restructurare rapidă, eu  aș  da termen până în vară, să  se facă un program de restructurare serios, care să  cuprindă  tot ce trebuie să  cuprindă. Vă  spuneam: grupări,  retehnologizări, lichidări, privatizări. Joint ventures cu  firme…  aici am spus întotdeauna că  ar trebuie să  se dea drept de  preemțiune capitalului privat,  firmelor  private locale din Industria de Apărare, și abia  dacă  acestea nu  sunt  interesate,  să ne ducem în afară. Vă dau iarăși un exemplu, ca să  se  înțeleagă: Aerostar Bacău este o  firmă  de  panoplie.  Toată lumea, inclusiv  ultimii ambasadori ai SUA s-au  dus acolo, Raytheon s-a dus, Lockheed Martin s-a dus și toată lumea a spus:  Domnule,  este un partener foarte bun pentru noi! Sunt convins că  așa este,  având și o soliditate financiară, fiind cotată pe  bursă,  deci are transparență europeană, nu se lucrează pe sub masă, pe sub pământ… Mie  mi s-ar  părea normal, dacă  vreau să  fac o privatizare la Craiova, la Romaero,  să întreb întâi  Aerostarul, pentru că așa aș  face o consolidare a Industriei Aeronautice Române,  care va fi un interlocutor și un potențial partener relativ egal cu polonezul. Pentru că polonezii cam așa au  făcut, ei le-au  regrupat și le-au păstrat  pe cele pe care le-au  considerat  esențiale. Deci  da, personal  sunt  pentru restructurare rapidă, profesionistă și  curajoasă, iar după  restructurare sunt  pentru diverse forme de asociere, de  joint venture,  de  privatizare, de listare parțială la bursă sau  de  listare pachet  minoritar. Sau  lichidare. Pentru că  vă  spun, avem… îmi pare rău, dar asta este, știu despre ce e vorba,  am lucrat acolo! Păi stăm cu  compania de la Pirochim Victoria, tot spunem  că  vom face pulberi,  vom face  pulberi, vom face  pulberi,  dar acolo nu  s-a mai lucrat din anul  1998. Păi stați puțin, că parcă  sunt mai  bine de douăzeci  de ani! Și în România e greu  să păzești instalațiile. Nu prea  mai  sunt! Așa că ne amăgim. Dăm bani  degeaba acolo, plătim un director, plătim un  contabil, plătim pază, plătim taxe și impozite pe teren. Nu  cred că  e cea  mai  bună idee!

Avem un ministru nou. În afară  de ceea ce  mi-ați  spus mie și cititorilor VR, ce      i-ați recomanda rapid, așa, primele măsuri pe care ar putea să le adopte în zona asta? Dacă ar vrea să asculte! Că una e să vină un sfat de  la  un  specialist cu experiență în spate… că asta e specificul publicației noastre, luăm oameni care au  dosare profesionale solide în spate… și  alta e să citească prin ziare sau să  asculte neapărat la nu știu ce binevoitor… Patru măsuri pe care, din punctul dvs.  de vedere, ar trebui  să le ia noul ministru!

Cu  riscul  de a pierde șansa să mă văd direct cu  dl. ministru, pentru că am făcut o  cerere scrisă  de a  mă întâlni cu  dânsul, așa cum au  făcut și sindicatele, dialogul  social e ceva normal…  Eu am  făcut o  adresă în care l-am felicitat pentru numire, pentru curaj și, bineînțeles, ne-am oferit să  avem o întâlnire cu  dânsul, ca să  ne consultăm… Noi mai puțin cerem, noi în general venim cu soluții. Preferăm ca soluțiile să le dăm exact decidentului, la vârf. Deci, cu  riscul de a  pierde această întâlnire, întrucât va vedea propunerile mele, vi le spun dvs., pentru că m-am gândit  mult la ele, pregătindu-mă  să mă întâlnesc cu dl ministru… Totuși, sper să ne și vedem, pentru că într-un fel i le prezinți într-o discuție directă și altfel prin intermediari. Încep cu lucru  cel mai important,  cred eu, în orice domeniu: numirea unor profesioniști necontroversați în  funcțiile de secretar de stat, directori  generali și administratori. Primul lucru! Deci, dacă nu va face asta… Cu  toate că l-am  văzut  în politica atât a USR-ului, cât  chiar și a Guvernului… deci în mod  normal  ar fi  ”compliant” cu  ceea ce s-a declarat, dar este extem  de  important pentru zona noastră. Este o  zonă urmărită,  supravegheată, atât  la nivel național, cât și  la nivel internațional. O slăbiciune aici  riscă  să ne aducă mari prejudicii. Un alt sfat,  recomandare….  Recomandare…  Uniunea Europeană  folosește termenul ”recomandare”….  Respectarea și implementarea măsurilor  și obiectivelor din programul de guvernare. Din programul propriu! Pentru că  acolo e zona Apărare și Industrie de Apărare. Deci, să  se  mai uite o dată pe programul de guvernare în zona de Industrie de Apărare, iar acolo un lucru  foarte important este alocarea de fonduri pentru planul  sectorial de cercetare-dezvoltare. Această  cercetare-dezvoltare-inovare este obligatorie.  Englezii  spun este  un ”must”. Nu  ai alocat, nu  vei mai  rămâne în viață. Neapărat, fiindcă dânsul  are în curte și oficiul de compensare pentru activități cu  tehnică  specială, oficiul de  offset… Predecesorul  dânsului,  dl. ministru Virgil Popescu, mi-a  spus,  de față cu o  audiență mare, anul trecut,  în aprilie,  că  deja a scris textul ordonanței de  urgență care să modifice  Hotărârea de guvern 189/2001. Și așa este. A fost scrisă. E cea despre care v-am spus că  exceptează  contractele guvern la guvern de la  obligațiile de  offset, în schimb, prevede obligații  de  offset pentru firmele românești. Deci dacă  Aerostarul are contract cu  Forțele Aeriene Române Militare, pentru întreținerea mentenanței lui F16, întreținerea/mentenanța lui F16 se face, spunem noi, numai cu echipamente originale, OEM-uri. E  lege. Aceste OEM-uri le iei din SUA. Procentul, într-un contract cadru anual de mentenanță, la avioanele F16….   vă spun pentru că eu am fost director la Romaero și am creat centrul național de  mentenanță pentru C130 Hercules… Tot platforme Lockheed Martin. Deci știu bine despre ce vorbesc. Deci, procentul  echipamentelor,  subansamblurilor pe care  le  iei  din  exterior depășește 2,3 milioane de euro, care este  limita de  lege ca să  faci offset. Deci, eu mă  apuc și  cumpăr, pentru avioanele armatei române, echipamente de  la armata americană, după  care,  dacă am  cumpărat de  opt  milioane, într-un contract de să  zicem  15 milioane,  pentru astea opt milioane,  80%,  trebuie să  dau comenzi în România, nu știu,  să  cumpăr  mazăre, să  cumpăr cartofi, să  cumpă papuci, că n-am  ce să  cumpăr din România pentru F16. Numai F16 este la  mine  în curte, că nu mă mai ocup și  de altceva. Deci nu fac furnizorii  străini offset, în schimb facem noi! Este absurd! E  nefuncțional! Și  atunci, normal, i-aș  recomanda d-lui ministru, pentru că  treaba asta este valabilă și pentru IAR Brașov, care face întreținerea la elicoptere, și  ele după licență… Și mi-aduc aminte,  dl. Neculai Banea, fost secretar de stat, și  el  a  încercat, era oripiliat…  Dar dacă  el,  secretar de stat în Ministerul Economiei n-a reușit să modifice această OUG… Cred că  e  o problemă mare aici, iar dl.  ministru, despre care spuneați  că  e tânăr, ar putea să „ se  încălzească „ cu  treaba aceasta. Iarăși, un lucru pe care  l-am văzut și în politica de guvernare, și în politica, în special,  a USR-ului…  anume transparența. Noi  avem un  registru unic al operatorilor din Industria Națională de Apărare, care a fost construit conform Legii 232, la care am participat  în mod direct. Am  fost  unul  din co-părinți. Iar conform  anexelor din lege, cum se constituie acest registru, vă spun acum,  vă  dau declarație, îmi asum, sub 5% din documentele pe care le înaintează firmele care doresc să  fie trecute în registru, sunt clasificate. Iar  nivelul de clasificare este ”secret de serviciu”. Cele care au una sau  două  anexe clasificate sunt cele  cu obligații la mobilizare. Nu prea mai sunt. Să țin acum  un registru, dar să nu-l pun pe site, în așa fel încât firme din străinătate să-și poată căuta  parteneri aici, din Industria de Apărare, este o chestie complet fără sens! Bun, există trei  anexe, cinci pagini din 50 000 de pagini, scoate-le, măi, omule, și pune-le fără paginile alea. Nu e nicio problemă să o faci.  Deci, transparentizarea registrului unic. Avem, tot în Legea 232, un  Consiliu Interministerial de Coordonare a Industriei Naționale de Apărare, în care participă toate  instituțiile publice din FSNA. Nu întâmplător am făcut acest Consiliu, în așa fel încât să avem o  viziune și niște cerințe centralizate… Dacă vrea Ministerul de Interne o sută de pistoale de 9 mm., vrea Ministerul Apărării 5000 de  pistoale, vrea SRI-ul  500, ne întâlnim acolo și vedem cum  facem cerințele, cum alocăm bugetul. Acest Consiliu Interministerial, care e  prevăzut  în legea 232,  a făcut  obiectul unei Hotărâri  de Guvern 637/2017. Deci, această  Hotărâre de Guvern datează din 2017. Ce să vă spun, Consiliul nu există. Consiliul nu există! Ministerul de resort, respectiv Ministerul Economiei este cel care se  ocupă de constituirea lui conform HG-ului, președintele acestuia fiind secretarul de stat coordonator al  Industriei de Apărare. Care se află la Ministerul Economiei. Deci, este o chestie simplă pentru un ministru să  dea un ordin să  se facă acest Consiliu prevăzut și  de Legea 232 și  de Hotărâre. Iar Legea 232, ca să ne înțelegem, este lege făcută și  aprobată  de Guvernul Cioloș. Ca să lămurim. Nu este ceva cu ”proasta moștenire”. Nu. Chiar, de câte ori a venit vorba, am mulțumit Guvernului Cioloș pentru că a fost o premieră pentru Industria Națională să avem o asemenea lege.  Și… cireașa de pe tort, cu care ne va câștiga pe toți, total, să  grăbească promovarea proiectului de ordonanță de urgență 114, care reglementează achizițiile  publice în domeniul Apărării. Această ordonanță a fost actualizată în proiect armonizându-se cu directiva 81 europeană care, la rândul  ei, a fost actualizată, deci acuma iarăși  suntem puțin rămași în urmă. În mod  normal,  noi  trebuie să  actualizăm 114 din 2011, conform Directivei Europene actualizată pentru achiziții publice în domeniul  apărării. Lucrul  acesta s-a făcut  printr-un efort de echipă anul trecut, și acum doi ani, după care s-a blocat într-un sertar. De ce este așa de importantă această ordonanță? Această ordonanță este foarte importantă pentru că impactează în mod serios  și programul Piranha 5 și programul IAR 99 și  programul Corvete și  alte programe care sunt pe cale să fie demarate. Impactează în mod decisiv. Legislația privind achizițiile publice, Legea 98, a fost actualizată în ianuarie. Conform unei Hotărâri a Curții de la Haga! E absurd, acum, dacă părintele… părintele este Legea achizițiilor publice în general, copilul, submulțimea, este Legea  achizițiilor publice în domeniul Securității și  Apărării… Păi noi avem părintele actualizat și avem  copilul retardat. Ar cam  trebui să îi  facem un tratament… și să-l vindecăm!

Vă mulțumesc mult de tot. Abia aștept reacțiile la  interviu, sunt convins că  vor fi. Să  vedem mai  departe evoluțiile și, în funcție de ce se va întâmpl, vom îndrăzni să mai apelăm din nou la dvs.

Sper, una din reacții să fie chemarea mea la dl. Ministru să dau socoteală pentru ceea ce am vorbit!

Citește și Viorel Manole: Noi nu avem un comportament de partener. Avem un comportament de vasal. Slugarnic, spre umilință.

Interviu realizat de Cornel Moisă